DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

alin

alin (a-línŭ) (mi) vb I alinai (a-li-náĭ) shi alnai (al-náĭ), alinam (a-li-námŭ) shi alnam (al-námŭ), alinatã (a-li-ná-tã) shi alnatã (al-ná-tã), alinari/alinare (a-li-ná-ri) shi alnari/alnare (al-ná-ri) – mi mut dit un loc (tsi easti ma nghios) tu-un altu tsi easti ma nsus; mi duc cãtã nsus (pri-un munti) pri padi (pi gumar, cu machina, etc.); mi-ashternu (l-curdusescu un altu) pri-un loc tsi easti ma nsus (pri-un cal cu ncãlicarea, pi-un pom cu angãrlimarea, pri citia-a casãljei cu cicioarli pri scarã, un njic deanumirea cu mãnjli; etc.); analtsu, mut, scol, mãrescu, crescu, etc. (fig: lu-alin = lj-fac gãireti, l-cãidisescu, l-mãyipsescu, lu-alavdu, etc. tra si s-aducheascã sufliteashti ma ghini)
{ro: urca, (se) sui, ridica}
{fr: monter, gravir, s’élever, hausser}
{en: climb (up), mount, ascend, raise, rise (up), lift}
ex: alinã (anifurã, dusi nsus pri) muntsãlj; pãnã s-lu-alinã; alinai (mi dush nsus pi) nã dzeanã analtã; s-n-alinãm (s-imnãm nsus) pi-unã scarã di mirmirã; alinats-vã pri cãrciliu; alinãndalui-si cãtrã bunlu Dumnidzã; dipusirã muntsãlj shi s-al(i)narã (criscurã nsus) cupriili; laptili s-al(i)nã (sã scunchi, lji s-anãltsã tinjia); s-alinarã (s-mãrirã, criscurã) dãrli; va li alinã (fig: cãidiseascã) cu zboarãli; ahãt cãndu lu-alinã (fig: lu-alãvdã)

§ alinat (a-li-nátŭ) adg alinatã (a-li-ná-tã), alinats (a-li-nátsĭ), alinati/alinate (a-li-ná-ti) – tsi s-ari mutatã dit un loc (tsi easti ma nghios) tu-un altu tsi easti ma nsus; anãltsat, mutat, sculat, etc.
{ro: urcat, suit, ridicat}
{fr: monté, gravi, élevé, haussé}
{en: climbed (up), mounted, ascended, raised, risen (up), lifted}
ex: turmi alinati (dusi nsus) tu munti

§ alnat (al-nátŭ) adg alnatã (al-ná-tã), alnats (al-nátsĭ), alnati/alnate (al-ná-ti) – (unã cu alinat)

§ alinari/alinare (a-li-ná-ri) sf alinãri (a-li-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-alinã; anãltsari, mutari, sculari, etc.
{ro: acţiunea de a urca, de a (se) sui, de a ridica; urcare, suire, ridicare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

analtu1

analtu1 (a-nál-tu) adg analtã (a-nál-tã), analtsã (a-nál-tsã), anal-ti/analte (a-nál-ti) – tsi s-aflã (easti alinat) nsus; tsi ari criscutã multu shi easti multu lungu; (om) tsi ari unã boi mari; (boatsi) tsi easti suptsãri (i vãrtoasã); naltu
{ro: înalt}
{fr: haut, élevé}
{en: tall}
ex: tatã-nju easti analtu om (avea boi mari); alinã-ti analtu (nsus) pri pom tra s-vedz diparti; analtsã eara murlji di-avlii; doi lai muntsã multu-analtsã; lunã tsi eshti-analtã (tsi ti-aflji nsus) sh-dipãrtoasã; analtu ca chiparishlu

§ naltu1 (nál-tu) adg naltã (nál-tã), naltsã (nál-tsã), nalti/nalte (nál-ti) – (unã cu analtu1)
ex: casa-a noastrã easti naltã; iu murlu ma nalt eara; nalti li featsi; tãvanea easti naltã (multu nsus); easti un tinir naltu, pripsit

§ analtu2 (a-nál-tu) adv – naltu, nsus, pristi, pisuprã, prisuprã, di pisuprã;
(expr:
1: analtu pri = tu oara tsi s-fatsi tsiva; tu chirolu tsi s-aflã tu; tamam cãndu;
2: di-analtu = di nsus, din tser, di la Dumnidzã)
{ro: peste, deasupra}
{fr: sur, au dessus, par dessus, en plus, d’en haut, juste, précisément}
{en: over, above, in the middle of, exactly}
ex: s-alãsarã analtu pri (pristi) mini; analtu pri-ahãti (ma nsus di-atseali, ma multu di-ahãnti) tsi eu spush; tu lumea-atsea di-analtu
(expr: di nsus, dit tser); analtu pri
(expr: tu mesea, tu inima di, tu chirolu tsi fãtseam) chefi; trã trei ori analtu
(expr: tamam tri trei sãhãts) agiumshu; analtu pri
(expr: tamam cãndu dzãtseam) aesti zboarã; s-aushascã pri tinireatsã-analtu
(expr: ta-mam)

§ naltu2 (nál-tu) adv – (unã cu analtu2)
ex: naltu pri beari
(expr: tu chirolu tsi bea multu, dipriunã); eara naltu
(expr: tamam) pi dzãlili cãndu

§ analtsu (a-nál-tsu) (mi) vb I anãltsai (a-nãl-tsáĭ), anãltsam (a-nãl-tsámŭ), anãltsatã (a-nãl-tsá-tã), anãltsa-ri/anãltsare (a-nãl-tsá-ri) – (mi) min (scol, mut) cãtrã nsus; fac (adar, scol, mut, astãsescu, stãlãescu) unã binai (casã, bisearicã, etc.); crescu di boi sh-mi fac ma-analtu; (mi) mprustedz, naltsu, altsu, alin, mut, scol, crescu, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anifur

anifur (a-ní-furŭ) sn anifuri/anifure (a-ní-fu-ri) – calea i loclu ncljinat vidzut di nghios, cãndu omlu va si s-alinã cãtrã nsus; anifurami, nifur, giug, arap
{ro: urcuş}
{fr: montée}
{en: ascent, uphill}
ex: cãlari scoati-anifurlu (araplu, giuglu); anifurlu (giuglu) ari sh-catifur; loai anifurlu (dzeana)

§ nifur (ní-furŭ) sn nifuri/nifure (ní-fu-ri) – (unã cu anifur)
ex: vãr nifur (giug) s-n-alinãm; agiumsim la nifur (la munti, la-anifur)

§ anifurami/ani-furame (a-ni-fu-rá-mi) sf anifurãnj (a-ni-fu-rắnjĭ) – anifur mari
{ro: urcuş mare}
{fr: grande montée}
{en: big ascent, big uphill}

§ anifuros (a-ni-fu-rósŭ) adg anifuroasã (a-ni-fu-rŭá-sã), anifurosh (a-ni-fu-róshĭ), anifuroasi/anifuroase (a-ni-fu-rŭá-si) – (loc, cali) tsi s-alinã cãtrã nsus; tsi s-veadi ca un anifur; muntos
{ro: (drum) care urcă, muntos}
{fr: qui monte}
{en: ascending (road), uphill}

§ nifuros (ni-fu-rósŭ) adg nifuroasã (ni-fu-rŭá-sã), nifurosh (ni-fu-róshĭ), nifuroasi/nifuroase (ni-fu-rŭá-si) – (unã cu anifuros)
ex: apucãm nã cali nufiroasã

§ anifuredz (a-ni-fu-rédzŭ) (mi) vb I anifurai (a-ni-fu-ráĭ), anifuram (a-ni-fu-rámŭ), anifuratã (a-ni-fu-rá-tã), anifurari/anifurare (a-ni-fu-rá-ri) – mi-alin nsus pi-un anifur; alin (ljau) giuglu
{ro: urca dealul}
{fr: suivre la montée}
{en: go up the hill}
ex: noaptea va anifurãm (va s-alinãm) muntili; itsi mi-anifurai, ti vidzui

§ anifurat (a-ni-fu-rátŭ) adg anifuratã (a-ni-fu-rá-tã), anifurats (a-ni-fu-rátsĭ), anifura-ti/anifurate (a-ni-fu-rá-ti) – (omlu, calu, etc.) tsi lu-ari alinatã anifurlu, muntili; (anifurlu, muntili) tsi fu alinat (di om, cal, etc.)
{ro: urcat (dealul)}
{fr: qui a pris la montée}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ascalnu

ascalnu (as-cál-nu) (mi) vb I ascãlnai (as-cãl-náĭ), ascãlnam (as-cãl-námŭ), ascãlnatã (as-cãl-ná-tã), ascãlnari/ascãlnare (as-cãl-ná-ri) – mi-acats cu mãnjli di-un loc sh-di altu tra s-pot s-mi-alin pi-un arburi (pi-unã shcãmbã mari, pi-anifurlu-a unui munti arãpos, etc.); acats un lucru di tsiva sh-lu-alas s-aspindzurã cãtrã nghios; ascalin, angãrlim, spindzur, aspindzur acats (di tsiva);
(expr:
1: nji s-ascalnã (tu gushi) = nj-armasi tsiva (tu gushi; nji s-astãmãtsi unã cumatã di mãcari tu gãrgãlan shi nu pot s-u ngljit);
2: lu-ascalnu di gushi = lu-anciup)
{ro: atârna, căţăra, suspenda}
{fr: (s’)accrocher, suspendre}
{en: hook, hang up}
ex: lji s-acãtsã, ningã un arãu, nelu di un lemnu, shi aclo armasi ascãlnat; mi ascãlnai (mi-acãtsai cu bratsãli sh-mi-alinai) pri prun; ascalnã-ti (acatsã-ti) di el; ascãlnats-lu (acãtsats-lu, spindzurats-lu) di alumachi; a lui nu-lj s-ascalnã
(expr: nu-lj s-acatsã tu gãrgãlan) dip tsiva; cu oslu di gãljinushi, tsi-l mãcã, shi lji s-ascãlnã
(expr: lji s-acãtsã tu gãrgãlan); lu-ascãlnã
(expr: lu-anciupã) di gushi

§ ascãlnat (as-cãl-nátŭ) adg ascãlnatã (as-cãl-ná-tã), ascãlnats (as-cãl-nátsĭ), ascãlnati/ascãlnate (as-cãl-ná-ti) – tsi s-ari alinatã pri tsiva cu angãrlimarea; tsi easti acãtsat di-un lucru sh-alãsat s-aspindzurã cãtrã nghios; angãrlimat, spindzurat, aspindzurat, acãtsat, anciupat, etc.
{ro: atârnat, căţărat, suspendat}
{fr: ac-croché, suspendu}
{en: hooked; hung up}
ex: cucoashi nu-armasi ascãlnatã (spindzuratã)!

§ ascãlnari/ascãlnare (as-cãl-ná-ri) sf ascãlnãri (as-cãl-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-ascalnã; angãrlimari, spindzurari, aspindzurari, acãtsari, anciupari, etc.
{ro: acţiunea de a atârna, de a căţăra, de a suspenda; atârnare, căţărare, suspendare}
{fr: action de (s’)accrocher, de suspendre}
{en: action of hooking, of hanging up}

§ ascalin (as-cá-linŭ) (mi) vb I ascãlinai (as-cã-li-náĭ), ascãlinam (as-cã-li-námŭ), ascãlinatã (as-cã-li-ná-tã), ascãlinari/ascãlinare (as-cã-li-ná-ri) – (unã cu ascalnu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cal1

cal1 (cálŭ) sm calj (cáljĭ) – pravdã imirã di casã cu cari oaminjlji trag amãxili icã u ncalicã tra s-lji ducã iuva; dupã cum lj-easti hroma i ari alti hãri, calu poati s-lja sh-numa: psar (griv, siv), murgu (amurgu), cil (albu), ghioc (arosh), aroibu (arosh), at (cal mascur), areati (cal mascur, niscuchit), binec (cal di cãvalã), etc.;
(expr:
1: cal di lemnu = ciumagã pri cari ncalicã cilimeanjlji cãndu s-agioacã;
2: nj-gioacã calu = nj-njergu lucrili ambar; u scot naparti; lj-dau di cali a lucrului;
3: cal cu peani, azbuirãtor, cu-areapiti; cal tsi mãcã loclu shi bea niorlji = cal dit pãrmiti, cal multu gioni, cal aumbrat, cal mãyipsit;
4: nj-adun caljlji tu ahuri = nj-tsãn gura ncljisã sh-nu dzãc tsiva;
5: ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi lucrul cu tut copuslu tsi-l caftã ma, tu soni, un altu va-lj veadã hãirea;
6: cari, xen cal ãncalicã, n cali discalicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj cari nu-sh fac lucrili cu puterli-a lor ma cu puterli-a altor, shi tr-atsea nu va poatã s-lu bitiseascã;
7: calu bun, singur sh-adavdzi orzul = omlu bun si-andoapirã totna pi puterli-a lui, cãndu va s-facã un lucru;
8: a calui nu-lj si mãcã carnea, ma imnaticlu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlui ta s-acumprã un lucru mash trã hãrli tsi va lu-agiutã la ananghea tsi u ari, nu tr-atseali hãri tsi nu va lu-agiutã;
9: calu psohi, mushtili lu-ascuchi = lumea nu ti tinjiseashti cãndu nu mata ai puteari s-fatsi tsiva, ma va sh-arãdã di tini;
10: di pri cal, pri gumar = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi-alasã un lucru bun ti un lucru slab cãndu minduescu cã easti ma ghini;
11: calu tsi-i pischesi nu s-mutreashti la dintsã = cãndu-lj si fatsi unã doarã, omlu nu lipseashti s-lji mutreascã cusurli shi s-lji facã cãtigurii)
{ro: cal, armăsar, murg, etc.}
{fr: cheval, étalon}
{en: horse, stallion}
ex: cal di cãvalã; cal di furtii (trã ncãrcari lucri); cal cu arivani (tsi alagã cu cicioarili di-unã parti deadun); cal shutsãt; cal areati (mascur sh-nishutsãt); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); ncarcã caljlji tuts ca-aeri; suntu la noi multsã calj shi di soi bunã; cari ari cal, nu-ari livadi, shi cari ari livadi, nu-ari cal; lj-gioacã calu
(expr: lj-njardzi ghini, ambar); mash aclo nu-lj gioacã calu
(expr: nu u scoati n cap, naparti); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); alãgam pri calj di lemnu
(expr: pri ciumãdz); adunã-ts caljlji tu ahuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrciliu

cãrciliu (cãr-ci-líŭ) sn cãrciliuri (cãr-ci-lí-urĭ) – partea di nai ma nsus a unui lucru (munti, arburi, casã, pirgu, etc.), multi ori (ma nu totna) chipitoasã (surlutoasã, ntsãpãlicoasã); ncãrciliu, angheauã, cacealiu, creashtic, creashtid, creashtit, cuculj, chiscu, culmã, cingãrliu, cipit, ciucã, ciulubet, ciuciulã, ciungani, ciumã, huhutã, pic, pifilic, tãmpã, tsãpãlic, tsipilic, tsulubet, chirchinedz, chicerã, chipitã, mitcã, mãyeauã, gucilii, gugiulii
{ro: creştet, vârf}
{fr: cime, sommet, faîte}
{en: peak, summit, (mountain, tree, building) top}
ex: shidzu n cãrciliu pi fag; mi-alinai pãnã tu cãrciliulu-a ciricilui; cãrciliulu (creashtitlu) a caplui; pri cãrciliulu (culmea) di munti

§ ncãrciliu (ncãr-ci-líŭ) sn ncãrciliuri (ncãr-ci-lí-urĭ) – [scriat shi n cãrciliu] (unã cu cãrciliu)
ex: mi-alinai ncãrciliu

§ cingãrliu (cin-gãr-líŭ) sn cingãrliuri (cin-gãr-lí-urĭ) – (unã cu cãrciliu)
ex: cingãrliulu (cãrciliulu) a muntsãlor

§ cacealiu (ca-cĭa-líŭ) sn cacealiuri (ca-cĭa-lí-urĭ) – (unã cu cãrciliu)

§ cuculj1 (cu-cúljĭŭ) sn cuculji/cuculje (cu-cú-lji) – (unã cu cãrciliu)
ex: cuculjili (cãrciliili) di muntsã chitrosh

§ ciuciulã1 (cĭu-cĭú-lã) sf ciuciuli/ciuciule (cĭu-cĭú-li) – (unã cu cãrciliu)
ex: ciuciula-a unui munti; ciuciula a dzeanãljei; ciuciula a Pindului; pisti-a muntsãlor ciuciuli; plaiurli lãi, ciciulili alghea; cãlivã, cu ciuciula-analtã

§ ciucã1 (cĭú-cã) sf ciutsi/ciutse (cĭú-tsi) – (unã cu cãrciliu)
ex: pri cama analtã ciucã (ciuciulã); s-alipidã cãtrã ciuca (ciuciula) scãrpoasã; mi-alinai analtu pri ciucã

§ ciumã1 (cĭú-mã) sf ciumi/ciume (cĭú-mi) – (unã cu cãrciliu)
ex: Ciuma-a Corbului (loc di Bãeasa)

§ ciumulicã (cĭu-mu-lí-cã) sf ciumulitsi/ciumulitse (cĭu-mu-lí-tsi) – ciumã ma njicã
{ro: vârfuleţ}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

etã

etã (é-tã) sf eti/ete (é-ti) shi ets (étsĭ) – chiro; multu chiro; chiro lungu; chiro di-unã sutã di anj; (fig:
1: etã = (i) unã sutã di anj; (ii) chiro multu lungu dit tricutlu-a loclui; (iii) lumi; expr:
2: di eta tutã; di eta-ali etã; di eta-a etilor = di totna; di multu chiro; di cãndu s-aflã lumea;
3: ti eta-a etilor; pãn tu eta-a etilor = ti totna, pãnã va s-chearã lumea;
4: eta-alantã; alanti ets; eta di nsus = chirolu, bana di dupã moarti; lumea-alantã di dupã moarti;
5: eta di adzã; etã amãrtioasã; = bana aestã di adzã; lumea di-aoa di pri loc, lumea tsi fatsi amãrtii, tsi bãneadzã tora pri loc;
6: unoarã sh-unã etã; tu-unã etã = aoa sh-un chiro; aoa sh-multu chiro; chiro multu lungu)
{ro: perioadă (lungă) de timp}
{fr: (longue) période de temps}
{en: (long) period of time}
ex: nu deadi ploai tru eta tutã (chirolu tut); tsi s-lji fats a etãljei (a oarãljei, a chirolui); tutã eta (tut chirolu) easti lãndzit; di tru etã (fig: sutã di-anj) pãn tru etã (fig: sutã di-anj); ca trei eti (fig: trei suti di anj) greali; unoarã sh-tru-unã etã (fig: sutã di-anj), nã pitã di curcubetã; easti unã etã (fig: nã sutã di anj, multu chiro) di cãndu nu ti vidzui; s-ti duts tu etã (fig: lumi) amãrtioasã; un amirã njardzi dit amirãriljia-a lui tru vãrã altã etã (fig: lumi); cãdzu unã etã (fig: lumi) cama nghios; ma eara cu gurã barim ca tutã eta (fig: lumea); noi, armãnj di eta tutã
(expr: di totna); escu calu-a lui di eta-ali etã
(expr: di totna); arburi di tutã eta
(expr: di totna); lã da munduirea pãn tu eta-a etilor (ti totna); a s-njirdzem tu eta-alantã
(expr: s-njirdzem tu lumea-alantã, di dupã moarti; s-murim); s-mi-alinats tu eta di nsus (s-mi pitritsets tu lumea di nsus, lumea-alantã, di dupã moarti); s-ti-alinj tu eta di nsus
(expr: s-ti duts tu lumea-alantã, dupã moarti); i dus tu-alanti ets
(expr: tu-alantã lumi di dupã moarti); tsi yeatsã (banã) dush mini tu eta aestã (bana, chirolu-aestu tsi bãnedz)?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

gucilii/gucilie

gucilii/gucilie (gu-ci-lí-i) sf gucilii (gu-ci-líĭ) – partea di nai ma nsus a unui lucru (munti, arburi, casã, pirgu, etc.), multi ori (ma nu totna) chipitoasã (surlutoasã, ntsãpãlicoasã); gugiulii, angheauã, cacealiu, cãrciliu, creashtic, creashtid, creashtit, cuculj, culmã, chiscu, cingãrliu, cipit, ciumã, ciucã, ciulubet, ciuciulã, ciumã, ciungani, huhutã, pic, pifilic, tãmpã, tsãpãlic, tsipilic, tsulubet, mitcã, mãyeauã, chirchinedz, chipitã
{ro: creştet, vârf}
{fr: cime, sommet}
{en: peak, summit}
ex: analtsãlj fadz, cu gucilii (ciungãnj), dãdea aproapea pãn di soari; s-alinã pi pom ãn gucilii (cãrciliu); mi-alinai diunãoarã nsus pi gucilii (ciucã)

§ gugiulii/gugiulie (gu-gĭu-lí-i) sf gugiulii (gu-gĭu-líĭ) – (unã cu gucilii)
ex: s-avea alinatã trãsh pi gugilii (chipita-a pomlui)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

heavrã1

heavrã1 (hĭá-vrã) sf hevri (hĭé-vri) shi hevruri (hĭé-vrurĭ) – lãngoarea tsi poati si s-lja di la un om la altu (datã di unã yeatsã) shi s-aspuni cu cãlduri mãri (pirito alinat) shi cu hiori (ca di-arcoari) tsi trec prit tut truplu; lãngoarea tsi-l fatsi suflitlu i truplu-a omlui (cu mãdularli-a lui) tra s-nu lucreadzã ca atumtsea cãndu easti sãnãtos; niputeari, nipteari, lãngoari, cãlduri, pirito;
(expr:
1: mi-acatsã heavra = nj-yini zori, mi-acatsã inatea, glãrescu di minti;
2: am heavra tu oasi = u-am lãngoarea ascumtã, iu nu s-veadi)
{ro: boală, febră, friguri}
{fr: maladie, fièvre}
{en: illness, fever}
ex: heavra dit Avgustu sh-di toamnã nu easti bunã; lu-acãtsarã hevrili (hiorli ca di-arcoari); lu-acãtsarã 17 di hevruri (lãngori cu hiori); ari heavrã (cãlduri, pirito) multã; nã lja heavra di doi mesh; sãnãtati a noauã shi heavrã a uvreilor!; heavra mi-acatsã
(expr: nj-yini multã zori, mi-acatsã inatea) cãndu mi minduescu la aestu lucru; cãndu yinea vãrã sãrbãtoari, hevrili lu-acãtsa; cãrtsãni dintsãlj di ti-acãtsa hevrili di fricã; mi loarã hevrili

§ hivrescu (hi-vrés-cu) vb IV hivrii (hi-vríĭ), hivream (hi-vreámŭ), hivritã (hi-vrí-tã), hivriri/hivrire (hi-vrí-ri) – mi-acatsã unã lãngoari cu pirito sh-cu hiori (trimburãri) tsi-nj trec prit trup; acats nã heavrã; hiuvrescu, lãndzidzãscu, arcuredz, shuplic
{ro: avea friguri, face febră}
{fr: atteindre de fièvre, avoir la fièvre}
{en: get (have) a fever}
ex: shidzui nafoarã tu vimtu sh-hivrii (sh-mi-acãtsã heavra); hivrii di heavrã lungã; mi hivrescu hevri greali; la dauã dzãli lu hivreashti (lu-acatsã heavra)

§ hivrit (hi-vrítŭ) adg hivritã (hi-vrí-tã), hivrits (hi-vrítsĭ), hivriti/hivrite (hi-vrí-ti) – tsi easti lãndzit cu pirito shi-l trec hiori ca di-arcoari; hiuvrit, lãndzidzãt, arcurat, shuplicat
{ro: atins de friguri, care face febră, înfrigurat}
{fr: atteint de fièvre, qui a la fièvre}
{en: who got (has) a fever}
ex: easti hivrit (arcurat) di-l doari caplu; hii hivritã (lãndzitã)?

§ hivriri/hivrire (hi-vrí-ri) sf hivriri (hi-vrírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva hivreashti; hiuvriri, lãndzidzãri, arcurari, shuplicari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn