DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ai2!

ai2! (aĭ) inter – zbor tsi lj-ascapã a omlui dit gurã cãndu sh-aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti cariva (sh-cãtivãroarã mirachea, lãhtara, haraua, nearãvdarea, etc.); au, ah, vai, cavai, mar, lele, a-lele, oi-lele, bobo, oi-bobo, alimunu, mãrãcui!
{ro: vai, aoleu oh!, of!, etc.}
{fr: eh!, hélas!, mon Dieu!, malheur!, hélas, etc.}
{en: alas!, oh!, no!, oh dear!, poor me!, etc.}
ex: ai! (vai), ai! (vai), corba-nj di eu!

§ au2! (áŭ) inter – (unã cu ai2)
ex: au! featsi tsal Dina

§ ah! (áh) inter – (unã cu ai2)
ex: bãnedz cu ah sh-cu vai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

alimunu

alimunu (a-lí-mu-nu) inter – zbor tsi lj-ascapã a omlui dit gurã cãndu sh-aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti n fatsa-a unui lucru slab (sh-cãtivãroarã mirachea, lãhtara, haraua, nearãvdarea, etc.); ai, au, vai, cavai, mar, lele, a-lele, oi-lele, bobo, oi-bobo, o-popo, mãrãcui!; etc.
{ro: cavai, vai}
{fr: hélas! malheur!}
{en: oh dear, oh poor me!}
ex: alimunu (cavai) di eali!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lele3

lele3 (lé-le) (scriat shi le-le) inter – zbor tsi-ascapã dit gura-a omlui cãndu sh-aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti n fatsa-a unui lucru slab (sh-cãtivãroarã mirachea, lãhtara, haraua, nearãvdarea, etc.); ai, au, vai, cavai, mar, a-lele, oi-lele, bobo, oi-bobo, alimunu, mãrãcui!; etc.
{ro: aoleu, vai, ah!}
{fr: malheur!, ah!}
{en: alas! oh, oh dear, oh poor me!}
ex: lele, gione-al Giuvara!; lele, mamã!; lele, corba-nj di io!; lele, cheale, tsi-ari s-patã!; lele-nj cheale, lele-nj cheale! (o, mãratlu-nj!)

§ a-lele (a-le-lé) interg – (unã cu lele3)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãrãcui!

mãrãcui! (mã-rã-cúĭ) inter – zbor tsi lj-ascapã a omlui dit gurã cãndu sh-aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti n fatsa-a unui lucru slab (sh-cãtivãroarã mirachea, lãhtara, haraua, nearãvdarea, etc.); ai, au, vai, cavai, mar, lele, a-lele, oi-lele, bobo, oi-bobo, o-popo, alimunu!; etc.
{ro: cavai, vai}
{fr: hélas! malheur!}
{en: oh dear, oh poor me!}
ex: mãrãcui (cavai) di soartea-a noastrã

§ mãricui/mãricue (mã-ri-cú-i) inter – (unã cu mãrãcui)
ex: mãricui (cavai) di mã-ta tsi ti-ari faptã; ca si s-tihiseascã unã ahtari lugurii easti mãricui (cavai di lumi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

oi-lele!

oi-lele! (oi-le-lé) inter (scriat shi oi-le-le) – zbor tsi lj-ascapã a omlui dit gurã cãndu sh-aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti n fatsa-a unui lucru slab (sh-cãtivãroarã mirachea, lãhtara, haraua, nearãvdarea, etc.); ai, au, o!, oi!, vai, cavai, mar, oi-lele, a-lele, lele, bobo, oi-bobo, o-bobo, o-popo, pupu, bubu, u-bubu, mãrãcui!, alimunu, etc.
{ro: ah!, aoleu, vai, cavai de mine, etc.}
{fr: cri d’effroi ou de douleur poussé par quelqu’un; malheur!, ah!, mon Dieu, etc.}
{en: cry shouted out by somebody in great pain; alas!, oh, oh dear, oh poor me!, oh God!, my God; etc.}
ex: oi-lele! shi oi-bobo! plãngu ocljilj di caimo; oi-lele! tsi lumtã mari s-acãtsã tru Padea-Mari; haidi-de! cum trag armãnjlji! oi-lele! cum trag pãngãnjlji; oi-lele! tsi njatã arsi! oi-bobo! tsi crimã mari!

§ o-lele! (o-le-lé) inter (scriat shi o-le-le) – (unã cu oi-lele)
ex: o-lele! mi-agudirã; o-lele! dado! cãt mi doari; zghira o-lele ca un gumar

§ oi-bobo! (oi-bo-bó) inter (scriat shi oi-bo-bo) – (unã cu oi-lele)
ex: oi-bobo! tsi lumtã greauã s-acãtsã la Pishtireauã!; oi-bobo! cum s-bati sh-cãntã!; oi-bobo! pri dorlu-a lor!

§ o-bobo! (o-bo-bó) inter (scriat shi o-bo-bo) – (unã cu oi-lele)

§ bobo! (bo-bó) inter (scriat shi bo-bo) – (unã cu oi-lele)
ex: bobo! maratslji!; bobo! tsi sharpi mi mãshcã!; bobo! dor tsi mi-ari loatã!

§ o-popo! (o-po-pó) inter (scriat shi o-po-po) – (unã cu oi-lele)

§ popo! (po-pó) inter (scriat shi po-po) – (unã cu oi-lele)

§ po-popo! (pó-po-pó) inter (scriat shi po-po-po) – (unã cu oi-lele)

§ pupu-pu! (pú-pu-pú) inter (scriat shi pu-pu-pu) – (unã cu oi-lele)
ex: pupu-pu!, pupu-pu! om tru udãlu-a meu!

§ pupu! (pú-pu) inter (scriat shi pu-pu) – (unã cu oi-lele)

§ bubu (bu-bú) inter (scriat shi bu-bu) – (unã cu oi-lele)
ex: bubu! tsi nã vinji pristi cap!

§ u-bubu! (u-bu-bú) inter (scriat shi u-bu-bu) – (unã cu oi-lele)

§ pupuiri/pupuire (pu-pu-í-ri) sf pupuiri (pu-pu-írĭ) – deapir (plãngut) di muljeri tsi s-avdi ca zborlu “pupu” spus multi ori cu-arada tra s-aspunã marea dureari tsi u-aduchescu n fatsa-a unui lucru multu slab

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vait1

vait1 (vá-itŭ) sn vaiti/vaite (vá-i-ti) – dzeamit di dureari scos di cariva tsi s-pidipseashti multu cu truplu i cu suflitlu; zghicutlu (plãngul) scos di cariva tsi butseashti un mortu
{ro: vaiet}
{fr: lamentation, gémissement, plainte}
{en: lamentation, groan, moan}
ex: di la noi lj-avdzã vaitli (boatsitili), tsã s-arupea inima di njilã

§ vait2 (vá-itŭ) (mi) vb I vãitai (vã-i-táĭ), vãitam (vã-i-támŭ), vãitatã (vã-i-tá-tã), vãitari/vãitare (vã-i-tá-ri) – bag boatsea shi scot vaiti dit gurã tra s-nj-aspun durearea tsi-aduchescu, cãndu pat tsiva; plãngu shi scot boatsiti di jali la caplu-a unui mortu; dzem di dureari; plãngu, jilescu; (fig: mi vait = mi plãngu sh-aspun cã tsiva nu mi-arãseashti dip; mi plãngu cã-nj si bagã zori s-adar tsiva tsi nu voi)
{ro: (se) văita}
{fr: (se) lamenter, gémir, se plaindre}
{en: lament, wail, mourn over}
ex: s-vãitã (plãmsi, bãgã botsli di jali) tutã noaptea

§ vãitat (vã-i-tátŭ) adg vãitatã (vã-i-tá-tã), vãitats (vã-i-tátsĭ), vãitati/vãitate (vã-i-tá-ti) – (om) tsi easti plãmtu di jali; tsi ari scoasã zghicuti di dureari cã ari pãtsãtã tsiva; plãmtu, jilit
{ro: văitat}
{fr: lamenté, gémis, plaint}
{en: lamented, wailed, mourned over}
ex: muri diparti di casã, nitsi plãmtu, nitsi vãitat, nijilit

§ vãitari/vãitare (vã-i-tá-ri) sf vãitãri (vã-i-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-vaitã; plãndzeari, jiliri
{ro: acţiunea de a (se) văita}
{fr: action de (se) lamenter, de gémir, de se plaindre}
{en: action of lamenting, of wailing, of mourning over}

§ vai2/vae (vá-i) sf pl(?) – muljari (moashi) tsi plãndzi sh-jileashti la mortu; muljari (featã) tsi plãndzi multu sh-trã itsido
{ro: bocitoare}
{fr: pleureuse, femme qui se lamente}
{en: wailer, lamenter}
ex: dipriunã-nj si dutsea ca vaea (unã moashi tsi miryiuluxeashti, butseashti); zgileashti ca vaea (moasha tsi bagã botsli la mortu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn