|
|
alifii/alifie
alifii/alifie (a-li-fí-i) sf alifii (a-li-fíĭ) – unã soi di lugurii mãz-goasã (multi ori cu yitrii nuntru) cu cari oaminjlji sh-ungu (freacã) chealea (cã-i uscatã, cã-lj mãcã, cã-i lãndzitã, etc.); alihii, alfii, chiralfii, mihlemi, pumadã
{ro: alifie}
{fr: onguent}
{en: ointment}
ex: alifia trã arãnji
§ alihii/alihie (a-li-hí-i) sf alihii (a-li-híĭ) – (unã cu alifii)
§ alfii/alfie (al-fí-i) sf alfii (al-fíĭ) – (unã cu alifii)
§ chiralfii/chiralfie (chi-ral-fí-i) sf chiralfii (chi-ral-fíĭ) – unã alifii adratã cu tsearã shi untulemnu; alifii, alfii, mihlemi,
{ro: alifie cu ceară şi ulei}
{fr: onguent, pommade de cire et huile}
{en: ointment, pomade of wax and oil}
alfii/alfie
alfii/alfie (al-fí-i) sf – vedz tu alifii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: alifiialihii/alihie
alihii/alihie (a-li-hí-i) sf – vedz tu alifii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: alifiibalsam
balsam (bál-samŭ) sm fãrã pl – unã lugurii tsi s-aflã tu ritsina shi tu dzama-a ma multor soiuri di arburi shi arburits (di-aradã dit locurili caldi), cari ari unã anjurizmã mushatã sh-arãsitã di narea-a omlui, sh-cari s-bagã multi ori tu alifii shi yitrii trã harea tsi u ari tra s-vindicã arãnj sh-lãngori; balsãm, basan, barsam, valsam;
(expr: balsam (albu, arosh, etc.) = (i) soiuri di alifii shi yitrii (muljituri tsi anjurzescu mushat, ca shpirtul i balsamlu tsi lu au nuntru) cu cari s-vindicã multi ori omlu di arãnj sh-di dureri; (ii) zboarã dultsi, di vreari sh-di pãrigurii spusi a unui tsi easti cu inima grea, tra s-lu apuitueascã shi s-lu isihãseascã di jalea, nvirinarea, etc. tsi u-aducheashti tu suflit)
{ro: balsam}
{fr: baume}
{en: balm, balsam}
§ balsãm (bál-sãmŭ) sm fãrã pl – (unã cu balsam)
ex: cu balsãm arosh lj-tricurã dzindziili; balsãmlu albu easti bun cãndu ti doari pãntica
§ valsam (vál-samŭ) sm fãrã pl – (unã cu balsam)
§ basan (bá-sanŭ) sm fãrã pl – (unã cu balsam)
ex: basanlu di Venetii
§ barsam (bár-samŭ) sm fãrã pl – unã soi di plantã (earbã) dit cari s-fac yitrii, trã balsamlu tsi lu-ari nuntru
{ro: plantă medicinală}
{fr: plante médicamenteuse}
{en: species of balmy shrub}
§ mbãlsãmedz (mbãl-sã-médzŭ) vb I mbãlsãmai (mbãl-sã-máĭ), mbãlsãmam (mbãl-sã-mámŭ), mbãlsãmatã (mbãl-sã-má-tã), mbãlsãmari/mbãl-sãmare (mbãl-sã-má-ri) – bag yitrii (alifii, mihlemi) pisti-aranã tra s-u vindic; bag yitrii tu truplu-a unui mortu tra s-lu fac s-tsãnã shi s-nu-anjurzeascã ma multu chiro; bãlsãmedz, bãlsãmusescu; (fig: mbãlsãmedz = ljishuredz inima, apuituescu, pãrgursescu)
{ro: îmbălsăma}
{fr: embaumer}
{en: embalm}
ex: cara tu cãdeari sh-frãmsi doi dintsã, lji mbãlsãmã dzindzia (lj-bãgã yitrii pi dzindzii) shi-lj si vindicã; nji mbãlsãmash (fig: nj-ljishurash inima, mi-apuituish) cu-un zbor, pleaga tsi am; cum s-u mbãlsãmedz (fig: s-u-apuituescu), mãrata!
chiralfii/chiralfie
chiralfii/chiralfie (chi-ral-fí-i) sf – vedz tu alifii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: alifiilivan
livan (lí-vanŭ) sm livanj (lí-vanjĭ) – arburic dit locurli caldi (poati s-creascã pãnã la 5 m), criscut di om trã mushuteatsa-a lui, cu frãndzã strimti, lundzi sh-subtsãri, cu lilici albi, galbini, aroshi i trandafilii, mushati tu videari sh-anjurizmã
{ro: leandru}
{fr: oléandre, laurier rose}
{en: oleander, rose bay}
§ lavandã (la-ván-dã) sf lavandzã (la-ván-dzã) – plantã cu lilici njirli tsi au unã-anjurizmã mushatã, ufilisitã tu adrarea-a lavandãljei (a moscului) shi a yitriilor
{ro: levănţică}
{fr: lavande vraie}
{en: lavander}
§ livantu (li-ván-tu) sn livãntsã (li-vắn-tsã) – anjurizmã mushatã datã di ma multi turlii di lilici, ca livanlu, bunãoarã; muljiturã tu cari easti tuchitã aestã anjurizmã mushatã (scoasã di la livan, moscu, trandafilã, etc.); mihlemi (alifii) tsi s-bagã di-aradã pri perlu din cap sh-cari anjurzeashti mushat; livandu, livandã, moscu, miscu, mishchiu
{ro: parfum, pomadă}
{fr: parfum, lavande; eau de senteur, pommade}
{en: perfume, lavender water, pomatum}
ex: nji umshu perlu cu livantu
§ livandu (li-ván-du) sn livãndzã (li-vắn-dzã) – (unã cu livantu)
ex: livandu (anjurizmã mushatã) di lilici
§ livandã (li-ván-dã) sf livãndzã (li-vắn-dzã) – (unã cu livantu)
miglemi/migleme
miglemi/migleme (mi-ghlé-mi) sf pl(?) – pushputirea cu mãna, zboarãli dzãsi shi faptili cu cari s-diznjardã i easti hãrsit cariva; meglemi, cãnachi, diznjirdãciuni, hadyi; cãnãchipsiri, diznjirdari, gãlinisiri, hãidipsiri, pushputiri, zdrudiri, hãrãsiri, hãrisiri, hãrsiri; (fig: miglemi = yitrii, mihlemi)
{ro: mângâiere}
{fr: caresse}
{en: caress}
ex: multu ghini va-lj facã aestã miglemi (fig: yitrii, mihlemi); zboarãli-a tali suntu miglemi ti durearea-a mea
§ meglemi/megleme (me-ghlé-mi) sf pl(?) – (unã cu miglemi)
§ mihlemi/mihleme (mi-hlé-mi) sf pl(?) – unã soi di lugurii mãzgoasã (multi ori cu yitrii nuntru) cu cari oaminjlji sh-freacã chealea (u bagã pri cheali cã-i uscatã, cã-lj mãcã, cã-i lãndzitã, etc.); alifii, alfii, chiralfii, pumadã; (fig: mihlemi = zboarãli i faptili cu cari easti isihãsit shi diznjirdat cariva; meglemi, miglemi)
{ro: alifie; consolare}
{fr: onguent, consolation}
{en: ointment, consolation}
plastur
plastur (plás-turŭ) sm plasturi (plás-turĭ) – cumatã njicã di pãndzã pri cari s-ari teasã unã alifii (mihlemi) sh-cari s-bagã pristi unã aranã, tra s-u-afireascã shi s-nu-acatsã pronj; plastru, yeachiuã, yeachii, tsirot
{ro: plasture}
{fr: emplâtre}
{en: plaster}
ex: lji uidisi un plastur tu zgaibã
§ plastru (plás-tru) sn plastri/plastre (plás-tri) – (unã cu plastur)
pumadã
pumadã (pu-má-dã) sf pumadi/pumade (pu-má-di) – soi di mihlemi grasã, gilatinoasã cari s-bagã pi fatsã, s-aundzi chealea, perlu sh-mustãtsli, etc. sh-cari, multi ori, lji s-ari adãvgatã shi vãrã yitrii; mihlemi, alfii, alifii, alihii, chiralfii
{ro: pomadă, alifie}
{fr: pommade, onguent}
{en: pomade, ointment}
ex: nu sh-da putes cu pumadã n cap
tsirot
tsirot (tsi-rótŭ) sn tsiroturi (tsi-ró-turĭ) – cumatã njicã di pãndzã pri cari s-ari teasã unã alifii (mihlemi) sh-cari s-bagã pristi unã aranã, tra s-u-afireascã shi s-nu-acatsã pronj; plastur, yeachii, yeachiuã
{ro: plasture}
{fr: sparadrap}
{en: (adhesive) plaster}
yeachii/yeachie
yeachii/yeachie (yĭa-chí-i) sf yeachii (yĭa-chíĭ) – cumatã njicã di pãndzã pri cari s-ari teasã unã alifii (mihlemi) sh-cari s-bagã pristi unã aranã, tra s-u-afireascã shi s-nu-acatsã pronj; yeachiuã, ghea-chiuã, plastur, tsirot
{ro: plasture}
{fr: emplâtre}
{en: plaster}
ex: lj-bãgã nã yeachii tu iljii; yeachia-lj vindicã pleaga
§ eachii/ea-chie (ĭa-chí-i) sf eachii (ĭa-chíĭ) – (unã cu yeachii)
§ yeachiuã (yĭa-chí-ŭã) sf yeachii (yĭa-chíĭ) – (unã cu yeachii)
§ ghea-chiuã (ghĭa-chí-ŭã) sf fãrã pl – yitrii faptã dit aloat, oauã, arãchii sh-cucean
{ro: medicament făcut din aluat cu ouă, rachiu şi varză}
{fr: médicament fait de pâte, d’oeufs, d’eau-de-vie et du choux}
{en: medicine made of dough, eggs, brandy and cabbage}