DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alas

alas (a-lásŭ) (mi) vb I alãsai (a-lã-sáĭ), alãsam (a-lã-sámŭ), alãsatã (a-lã-sá-tã), alãsari/alãsare (a-lã-sá-ri) – dau izini icã sãlãghescu un lucru i hiintsã s-facã tsi va; trag mãna di la un lucru; dau cali; las, sãlghescu, apãrãtsescu;
(expr:
1: lj-alas zbor = ãlj dzãc, ãlj dimãndu;
2: lj-alas sãnãtati = fug, mi dispartu di el/ea shi-lj or sãnãtati;
3: mi-alas pri tini = tsã fac besã, mi ndoapir pi tini cã va-nj lu-adari un lucru;
4: alas preasinj = nchisescu s-mãc mash mãcãri di preasinj;
5: u-alas greauã (cu njic, cu sartsinã) = u fac s-acatsã njic; u fac s-cadã (s-armãnã) greauã, cu njic;
6: nj-alas mu-ljarea (nveasta, nicuchira, bãrbatlu) = mi dispartu di muljari (bãrbat); mi-alas (di muljarea i bãrbatlu cu cari mi am ncurunatã); mi discurun, mi dizmãrit, mi dizmãrtu;
7: nj-alas lucrulu = (i) nu-nj mutrescu lucrul cum lipseashti (tra si s-ducã-ambar); (ii) nj-dau paretisea di la lucrul tsi-l fac;
8: mi-alasã tu laspi = mi-apãrã-tseashti; mi-alasã s-mi dizmeastic singur dit mintitura tu cari mi aflu)
{ro: lăsa, renunţa}
{fr: laisser, renoncer}
{en: let, renounce}
ex: alasã-l sh-nu-l cãrtea; alasã-l s-yinã s-nj-agiutã; ni lo, ni alãsã; mi-alãsai (trapshu mãna) di beari; furlji lu-alãsarã (l-sãlghirã) sclavlu; ma nu lu-alasã (nu-l sãlãgheashti, nu-lj da cali) s-fugã; lu-alãsai sh-nu voi s-lu ved; lai Suliman, alasã-ti (tradzi mãna); nãs alãsã sãnãtati
(expr: s-dispãrtsã, fudzi, nchisi calea; cãndu s-disparti, easti adetea ca omlu sã sh-alasã sãnãtati a muljari-sai); nj-alãsai lucrul trã tini (mi-apãrãtsii lucrul, nj-ded paretisea; icã expr: nu para am vrundida-a lucrului tra s-njargã-ambar)

§ alãsat (a-lã-sátŭ) adg alãsatã (a-lã-sá-tã), alãsats (a-lã-sátsĭ), alãsati/alãsate (a-lã-sá-ti) –
1: tsi-lj si deadi izini s-facã tsiva; lucru ti cari omlu ari traptã mãna;
2: tsi nu para s-fatsi mucaeti s-facã tsiva dip; (om) tsi alasã lucrili s-li facã ma nclo (i vãrãoarã); lãsat, sãlghit, apãrã-tsit
{ro: lăsat, renunţat, nehotărât, neglijent}
{fr: laissé, aban-donné, renoncé; négligent}
{en: let, renounced; negligent, careless}
ex: bãshatã shi alãsatã (niloatã; s-dzãtsi trã unã nveastã tsi u-alasã grambolu ninti di ncurunari, di loari); easti un om alãsat (tsi nu para s-fatsi mucaeti s-adarã tsiva sh-cari, dzuã dupã dzuã, alasã fãtsearea-a lucrilor trã altãoarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

albu

albu (ál-bu) adg albã (ál-bã), alghi (ál-ghi), albi/albe (ál-bi) – unã hromã tsi sh-u-adutsi multu cu-atsea a laptilui (a neauãljei, a azvestiljei, etc.); albat, cil; (fig:
1: albu = (i) tsi easti curat (cu truplu shi cu suflitlu) fãrã nitsiunã murdãrii icã lãeatsã tu inimã; cari nu-ari stepsu; (ii) tsi easti hãrios, caluziric; expr:
2: alghi (ál-ghi) sm pl = paradz (di-asimi);
3: albi/albe (ál-bi) sf pl = (i) stranji albi (ii) hiintsi scoasi dit mintea-a omlui tsi s-aspun tu fandazmili shi pãrmitili dit lao, multi ori ca feati multu mushati (dzãni) sh-alti ori ca muljeri arali, cari au puteri tsi es dit nomurli di-aradã a fisiljei; argheandi, dzãni, zãni, mushati, dultsi;
4: stãmãna albã = stãmãnã dit preasinjli mãri cãndu s-mãcã oauã sh-lãpturi;
5: nji scoati peri alghi = mi-aushashti cu-atseali tsi-nj featsi; mi tirinseashti; nj-scoati suflitlu; nj-fatsi multi urãtets, nj-adutsi multi cripãri;
6: lu scot cu fatsa albã = lu scot curat, fãrã stepsu, nu-l dau di-arshini;
7: trec ca dzua-atsea alba = trec unã banã mplinã di ghinets shi iftihii;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã;
9: ma s-nu hibã albã, va hibã lai = lipseashti s-hibã un di dauã lucri; ma s-nu hibã unã, va s-hibã-alantã)
{ro: alb; bani (de argint); straie albe, iele}
{fr: blanc; monnaie (d’argent); habits blancs, fées, génies malfaisants}
{en: white; silver coins; white clothes, fairies; evil genies}
ex: pri-un cal albu (cil) nãs cãvalã; ma alb di albul cair; albã-i sh-neaua, ma u chishi cãnjlji; alghi
(expr: paradz) tu pundzã, shi peshti tu muntsã; alghilj
(expr: paradzlji) bitisescu lucrul; tu albi
(expr: strani albi) gionjlji tuts intrarã; lai mash albili
(expr: stranjili albi); vinjirã albili
(expr: dzãnili) trei; agiumsi ca s-nu sh-veadã per albu (s-nu s-veadã aush); feate, vrets s-amintats fumealji albã (fig: hãrioasã)?; s-hii albã (fig: hãrioasã, caluziricã) feata-a mea; albã (fig: hãrioasã) sã-nj ti ved; bets dit misuri albi; cãt veadi albul (fig: curatlu, nistipsitlu) soari; easti cu fatsa albã
(expr: nistipsitã), nu-ari faptã tsiva; lu scoasi cu fatsa albã
(expr: nu-l featsi di-arshini); vrea s-easã cu fatsa albã
(expr: s-nu s-facã di-arshini); vinjirã albili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anãpãdescu

anãpãdescu (a-nã-pã-dés-cu) (mi) vb IV anãpãdii (a-nã-pã-díĭ), anãpãdeam (a-nã-pã-deámŭ), anãpãditã (a-nã-pã-dí-tã), anãpãdi-ri/anãpãdire (a-nã-pã-dí-ri) – mi sãlãghescu (mi-aruc, mi hiumusescu, mi leapid) pristi tsiva i cariva; nãpãdescu, nãvãlescu, himusescu, hiumusescu, nhiumusescu, citãsescu, aleapid, leapid, arãvuescu, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburu-escu; anvãrlighedz; stãpuescu;
(expr: lu-anãpãdescu = mi-adun (mi-astalj, mi-andãmusescu) cu cariva)
{ro: năvăli, da năvală, întâlni, încercui, stăpâni}
{fr: se précipiter, se jeter sur, invader, entourer, maîtriser}
{en: jump over, invade, encircle, control}
ex: furlji anãpãdirã (citãsirã, s-arcarã) disuprã di hoarã; cãnjlji lu-avea anãpãditã (lu-avea anvãrligatã, s-avea hiumusitã pri el) tu vali; dultsi yisi lj-anãpãdea (lj-arãvuea, lji stãpuea) suflitlu; lu-anãpãdim
(expr: lu-aflãm, lu-andãmusim) ãn cali

§ anãpãdit (a-nã-pã-dítŭ) adg anãpãditã (a-nã-pã-dí-tã), anãpãdits (a-nã-pã-dítsĭ), anãpãditi/anãpãdite (a-nã-pã-dí-ti) – tsi s-ari hiumusitã; arcat cãtrã (pristi) tsiva i cariva; nãpãdit, nãvãlit, himusit, hiu-musit, nhiumusit, citãsit, alipidat, lipidat, arãvuit, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit, anvãrligat, stãpuit
{ro: năvălit; întâlnit, încercuit, stăpânit}
{fr: précipité, jeté sur, invadé, entouré, maîtrisé}
{en: jumped over, invaded, encircled, controlled}

§ anãpãdiri/anãpãdire (a-nã-pã-dí-ri) sf anãpãdiri (a-nã-pã-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anãpãdeashti; atsea tsi-u fatsi un cãndu s-arucã cãtrã cariva i tsiva; nãpãdiri, nãvãliri, himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, citãsiri, alipidari, lipidari, arãvuiri, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri, anvãrligari, stãpuiri
{ro: acţiunea de a năvăli, de a stăpâni, de a întâlni, de a încercui; năvălire; stăpânire, întâlnire, încercuire}
{fr: action de se précipiter, de se jeter sur, d’invader, d’entourer, de maîtriser}
{en: action of jumping over, of invading, of encircling, of controling}

§ nãpãdescu (nã-pã-dés-cu) (mi) vb IV nãpãdii (nã-pã-díĭ), nãpãdeam (nã-pã-deámŭ), nãpãditã (nã-pã-dí-tã), nãpãdiri/nãpãdi-re (nã-pã-dí-ri) – (unã cu anãpãdescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ansar1

ansar1 (an-sárŭ) vb IV shi II ansãrii (an-sã-ríĭ), ansãream (an-sã-reámŭ), ansãritã (an-sã-rí-tã), ansãriri/ansãrire (an-sã-rí-ri) shi ansãreari/ansãreare (an-sã-reá-ri) – mi-aruncu cãtrã nghios dit-un loc ma-analtu; mi-aruc (mi hiumusescu, mi-aleapid) pri cariva (di-iuva icã dit-un loc tu-un altu); mi-aleapid nsus cu putearea-a cicioarilor tra s-cad deapoea nãpoi pri loc; nsar, sar, antrisar, astrisar, andrisar, andisar, alsar, arsar, arãsar, mi hiumusescu, mi-aleapid, mi sãlghescu, asaltu, saltu
{ro: sări, se repezi}
{fr: sauter}
{en: jump, leap}
ex: ansãrirã (s-alipidarã) di dupã fadz; lj-ansãri cheatra trãsh ãnclo; lamnja ansãri shi-lj dzãsi; ascumtã dupã un gãbjeu, ansãri shi dzãsi; featsirã numtã mari, giucarã sh-ansãrirã; ansãrii (mi-arcai pristi, andrisãrii) hãndachea

§ ansãrit (an-sã-rítŭ) adg ansãritã (an-sã-rí-tã), ansãrits (an-sã-rítsĭ), ansãriti/an-sãrite (an-sã-rí-ti) – (atsel) tsi s-arcã dit-un loc tu altu; tsi s-arcã cãtã nghios dit un loc ma-analtu; (lucrul) pristi cari s-ari arcatã (ansãritã) cariva; nsãrit, sãrit, antrisãrit, astrisãrit, andrisãrit, andisãrit, alsãrit, arsãrit, arãsãrit, hiumusit, alipidat, sãlghit, asãltat, sãltat
{ro: sărit, repezit}
{fr: sauté}
{en: jumped, leaped}
ex: gardul easti ansãrit

§ ansãriri/ansãrire (an-sã-rí-ri) sf ansãriri (an-sã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ansari; ansãreari, nsãriri, sãriri, antrisãriri, astrisãriri, andrisãriri, andisãriri, alsãriri, arsãriri, arã-sãriri, hiumusiri, alipidari, sãlghiri, asãltari, sãltari
{ro: acţiunea de a sări, de a se repezi; sărire, repezire}
{fr: action de sauter}
{en: action of jumping, of leaping}

§ ansãreari/ansãreare (an-sã-reá-ri) sf ansãreri (an-sã-rérĭ) – (unã cu ansãriri)

§ ansãriturã (an-sã-ri-tú-rã) sf ansãrituri (an-sã-ri-túrĭ) – atsea tsi fatsi omlu cari ansari tsiva; ansãriri, antrisãturã, saltã
{ro: săritură}
{fr: saut, bond}
{en: jump, leap}

§ ansãritoanji/ansãritoanje (an-sã-ri-tŭá-nji) sf ansãritoanji/ansãritoanje (an-sã-ri-tŭá-nji) – topã di lastic (i lastic sh-cheali cu vimtu nãuntru) tsi ansari dipriunã nsus shi nghios cãndu cadi pri loc (i easti arcatã cu puteari); topã, topcã, balã, shucã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apulsescu2

apulsescu2 (a-pul-sés-cu) (mi) vb IV apulsii (a-pul-síĭ), apulseam (a-pul-seámŭ), apulsitã (a-pul-sí-tã), apulsiri/apulsire (a-pul-sí-ri) – lj-dau cali a unui tra s-fugã (di-aclo iu eara ncljis); eleftirusescu, sãlãghescu, sãlghescu, sãrgljescu, sãrghescu
{ro: pune în libertate}
{fr: mettre en liberté}
{en: set free}

§ apulsit2 (a-pul-sítŭ) adg apulsitã (a-pul-sí-tã), apulsits (a-pul-sítsĭ), apulsiti/apulsite (a-pul-sí-ti) – tsi-lj s-ari datã cali (di-iu eara ncljis); eleftirusit, sãlãghit, sãlghit, sãrgljit, sãrghit
{ro: pus în libertate}
{fr: mis en liberté}
{en: set free}

§ apulsiri2/apulsire (a-pul-sí-ri) sf apulsiri (a-pul-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti sãlãghit; eleftirusiri, sãlãghiri, sãlghiri, sãrgljiri, sãrghiri
{ro: acţiunea de a pune în libertate}
{fr: action de mettre en liberté}
{en: action of setting free}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arãvuescu1

arãvuescu1 (a-rã-vu-ĭés-cu) (mi) vb IV arãvuii (a-rã-vu-íĭ), arã-vueam (a-rã-vu-ĭámŭ), arãvuitã (a-rã-vu-í-tã), arãvuiri/arãvuiri (a-rã-vu-í-ri) – mi-aruc cu puteari shi cu multã agunjii cãtrã (pristi) tsiva i cariva; mi-arucutescu (mi surpu) cãtrã nghios; aruvuescu, arãvãescu, rãvãescu; himusescu, hiumusescu, nhiumusescu, anãpãdescu, nãpãdescu, citãsescu, aleapid, leapid, arucutescu, surpu, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu
{ro: năpusti, repezi, da năvală}
{fr: (se) précipiter sur, (se) jeter sur}
{en: rush over, jump over, throw himself over}
ex: di sus shi di nghios, di la munti shi di la cãmpu, arãvuirã (anãpãdirã) nãuntru Arbinishia ntreagã; ea-lj, s-aproachi, agiungu, arãvuescu shi la casa-al Chendra

§ arãvuit1 (a-rã-vu-ítŭ) adg arãvuitã (a-rã-vu-í-tã), arãvuits (a-rã-vu-ítsĭ), arãvuiti/arãvuite (a-rã-vu-í-ti) – tsi s-ari hiumusitã; tsi s-ari arcatã cãtrã (pristi) tsiva i cariva; tsi s-ari arucutitã (surpatã); aruvuit, arãvãit, rãvãit; himusit, hiumusit, nhiumusit, anãpãdit, nãpãdit, citãsit, alipidat, lipidat, arucutit, surpat, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit
{ro: năpustit, repezit}
{fr: précipité sur, jeté sur}
{en: rushed over, jumped over, thrown himself over}

§ arãvuiri1/arãvuire (a-rã-vu-í-ri) sf arãvuiri (a-rã-vu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva s-arãvueashti; aruvuiri, arãvãiri, rãvãiri; himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, anãpãdiri, nãpãdiri, citãsiri, alipidari, lipidari, arucutiri, surpari, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri
{ro: acţiunea de a se năpusti; năpustire, repezire}
{fr: action de se précipiter sur, de se jeter sur}
{en: action of rushing over, of jumping over}

§ aruvuescu1 (a-ru-vu-ĭés-cu) (mi) vb IV aruvuii (a-ru-vu-íĭ), aruvueam (a-ru-vu-ĭámŭ), aruvuitã (a-ru-vu-í-tã), aruvuiri/aruvuire (a-ru-vu-í-ri) – (unã cu arãvuescu1)

§ aruvuit1 (a-ru-vu-ítŭ) adg aruvuitã (a-ru-vu-í-tã), aruvuits (a-ru-vu-ítsĭ), aruvuiti/aruvuite (a-ru-vu-í-ti) – (unã cu arãvuit1)

§ aruvuiri1/aruvuire (a-ru-vu-í-ri) sf aruvuiri (a-ru-vu-írĭ) – (unã cu arãvuiri1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aruc

aruc (a-rúcŭ) (mi) vb I arucai (a-ru-cáĭ) shi arcai (ar-cáĭ), arucam (a-ru-cámŭ) shi arcam (ar-cámŭ), arucatã (a-ru-cá-tã) shi arcatã (ar-cá-tã), arucari/arucare (a-ru-cá-ri) shi arcari/arcare (ar-cá-ri) –
1: dipãrtedz tsiva di ningã mini cu astrãdzearea, aminarea tsi lj-u fac; astrag, amin, azvãrlu, azvãrlescu;
2: dau dipadi, zdupunescu, huhutescu pri cariva;
3: (mi) duc tu-un loc (muntsã, naparti di-un sinur, etc.) cu agunjii (s-mi-afirescu, s-fug, s-fac tsiva, etc.);
4: (mi) hiumusescu (cãtrã i pristi tsiva i cariva); himusescu, nhiumusescu, astrag, aleapid, leapid, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu, (mi) curundedz;
(expr:
1: aruc tu-ahapsi = bag tu-ahapsi, lu leg, lu ncljid;
2: nj-aruc ocljilj = mutrescu;
3: nj-aruc vrearea pri cariva = u (lu) voi multu sh-am mirachea s-u ljau ti vrutã i nveastã (s-lu ljau ti vrut i bãrbat); agãpisescu;
4: aruc (tu cãrtsã, cafei, steali, etc.) = (dupã cum s-arãdãpsescu cãrtsãli, urmili pi scafa di la cafelu biut, etc.), caftu s-aduchescu shi s-dzãc tsi va si s-facã trãninti; angucescu angljicescu;
5: aruc unã cali = fac unã cali;
6: (statlu) arucã dãri (hãrgi) = chivernisea (statlu, cãsãbãlu, hoara, etc.) bagã dãri tsi lip-seashti s-li plãteascã omlu tsi ari unã aveari (loc, casã, tutiputã) i fatsi tsiva (unã tehni, vindi tu-unã ducheani, etc.);
7: lu-aruc njiclu (muljari greauã) = lu scot mortu (ãl cher) njiclu dit pãnticã (cu vreari icã nivreari) nãinti ca si s-amintã, dupã cum easti arada, sh-multu njic (nifaptu ghini) tra s-poatã s-adilji (s-bãneadzã) singur; astãrchescu, asturchescu, strãchescu, stãrchescu;
8: li-arucã petalili = moari; etc.;
9: u-aruc furtia pri cariva altu = dzãc cã stepsul nu easti a meu
10: mi-aruc (la cicioari) = l-pãlãcãrsescu multu, mi-angrec, lj-u dzãc a unui cã voi multu tra sã-nj facã tsiva;
11: mi-aruc a mortului tu lucru = lucredz multu, pãnã cad mpadi di-avursiri)
{ro: arunca, trânti, repezi, etc.}
{fr: (se) jeter, (se) lancer, tirer, térasser, ruer, etc.}
{en: throw, hurl, fling, shoot, etc.}
ex: cãndu nveasta noauã arucã merlu, tutã cochilamea s-minã ca s-lu-acatsã; arucã-ti (intrã) diunãoarã tu arãu; iu u-arca (amina cu) tufechea, mpadi nu cãdea; arcarã (aminarã cu tufechea) sh-mi pliguirã; tutã noaptea arucarã cu (aminarã) tufechili shi tupãngili; cãnili s-arcã (s-hiumusi) analtu pi nãsã; s-arcarã (s-hiumusirã) la elj s-lji dispartã; nsus tu muntsã s-n-arucãm (s-nidzem, s-nã dutsem); lu-avea arucatã (zdupunatã) mpadi; mula arucã (da) cultsãts; mãri hãrgi nj-arucat
(expr: ãnj bãgat); lji s-arcã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astrag

astrag (as-trágŭ) (mi) vb III shi II astrapshu (as-tráp-shĭu), as-trãdzeam (as-trã-dzeámŭ), astraptã (as-tráp-tã), astradzi-ri/astradzire (as-trá-dzi-ri) shi astrãdzeari/astrãdzeare (as-trã-dzeá-ri) – dipãrtedz tsiva (i cariva) di ningã mini cu arcarea tsi lj-u fac; aruc, amin, azvãrlu, azvãrlescu; fac s-minã un lucru cu acãtsarea i pindzearea tsi lj-u fac tra si s-aflã tu-un altu loc tsi-l voi mini; trag, mpingu; (mi-)aruc cu multã agunjii cãtrã (pristi) tsiva i cariva; hiumusescu, himusescu, nhiumusescu, aleapid, leapid, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu;
(expr:
1: lj-astrag unã = lj-dau unã pliscutã, bush;
2: mi-astrag pri cicior = ansar dinãoarã mprostu, mi ntreb cu fricã tsi s-fatsi)
{ro: trage, arunca, repezi}
{fr: (se) jeter, (se) lancer, rejeter, (sur)sauter}
{en: throw, hurl, fling}
ex: trei ficiori tsi astrãdzea cu (aruca) chetrili; lj-astrapsi (lj-arcã, li pimsi) naparti; si s-astragã (si s-hiumuseascã) truoarã; s-astrapsi (ansãri) cumbarlu unãshunã mprostu; sh-astradzi cãmeasha di pi el (s-aleapidã di cãmeashi, sh-u scoati); s-astradzi (s-arucã) tu-arãu dinãcali; mi-astrapshu (ansãrii, mi hiumusii) nclo, ca unã fandazmã; pi mama u-astradzi (u tradzi, mpindzi) dorlu; mi-astradzi loclu (mi-arucã naparti, nu mi va, nu mi-aravdã); lj-astrapsi unã
(expr: lj-deadi unã plicutã) sh-bunã; cum avdzãrã tufechea, furlji s-astrapsirã pri cicior
(expr: ansãrirã mproshtsã)

§ astraptu (as-tráp-tu) adg astraptã (as-tráp-tã), astraptsã (as-tráp-tsã), astrapti/astrapte (as-tráp-ti) –
1: arucat, arcat, aminat, azvãrlit, traptu, pimtu, hiumusit, himusit, nhiumusit, alipidat, lipidat, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit; (fig:
1: astraptu = (i) arãchit, agunjisit, glarecicu; (ii) burdal, zdrudit, zburdãlipsit, trubat)
{ro: tras, aruncat, repezit}
{fr: jeté, lancé, rejeté, (sur)sauté}
{en: thrown, hurled, flung}
ex: shi cerga tut astraptã (arcatã di-unã parti); om astraptu (fig: agunjisit, glarecicu, tsi nu s-mindueashti ninti ca s-facã un lucru); earam ficior astraptu (fig: burdal, zdrudit, zburdãlipsit, trubat)

§ astradziri/astradzire (as-trá-dzi-ri) sf astradziri (as-tra-dzírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-astradzi tsiva i cariva; arucari, aminari, azvãrliri, trãdzeari, pindzeari, himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, alipidari, lipidari, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aush

aush (a-úshĭŭ) sm aush (a-úshĭ) shi aushanj (a-ú-shĭanjĭ) –
1: om tricut tu anj (tsi nu lj-u mata poati ca ma ninti); alghit (tu peri), behlu, bitãrnu, burhonj, mosh, moashi (muljari), pleacã, pljacã, veclju, ghiush, geagi, prezvit, tot;
2: strãaush, strãush, straush, pap, pap-aush, strãpap, stripãrinti, strãpãrinti;
(expr:
1: aush ca Dumnidzã; aush tsi lu-agãrshi moartea; aush tsi lu-agãrshi Dumnidzã = om multu aush;
2: aushlji vor pãni moali = aushlji vor feati tiniri)
{ro: bătrân, vechi, strămoş}
{fr: vieux, vieil, vieillard, ancien; aïeul, ancêtre}
{en: old one, ancient; ancestor, forefather}
ex: tsi-i un aush adunat bush? (angucitoari: cuceanlu); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); un aush cu percea lungã; aushlu nã fatsi mari tinjii; cãt aush s-hibã omlu, bana-i dultsi; aush, aush ca Dumnidzã
(expr: multu aush); aush, cã dzãtseai cã lu-agãrshi Dumnidzã
(expr: multu aush); aush, di cãndu bãneadzã sh-moartea lu-agãrshi
(expr: multu aush); aushlu-i sturlu a casãljei; du-ti la pap-aushlu atsel; vidzush aush vitsearcu, ahtari sh-tinir fu; gioacã-aush cu perlu cair; cavai di hoara tsi nu-ari aush; gioni-armãn, di iu aushlj-a (strãaushlj-a) noshtri s-fitarã; aushlji vor pãni moali
(expr: vor muljeri tiniri) sh-yin veclju

§ aushescu1 (a-u-shĭés-cu) vb IV aushii (a-u-shíĭ), ausham (a-u-shĭámŭ), aushitã (a-u-shí-tã), aushiri/aushire (a-u-shí-ri) – (trã oaminj) nj-tricurã anjlji sh-agiumshu aush; (trã unã hãlati) tricurã anjlji sh-nu mata easti sh-ahãntu bunã ca ma ninti (nu mata easti bunã s-tsã fats lucrul, icã ishirã alti hãlãts noi cama buni); nj-algheashti perlu, alghescu, anvicljedz, bãtãljusescu, mbitãrnescu, mushescu (tri muljeri), nvicljedz, nvicljescu, vicljedz, vicljescu
{ro: îmbătrâni, (se) învechi}
{fr: vieillir, devenir vieux, devenir suranné}
{en: get old}
ex: tini aushish (mbitãrnish), Gardani; amãndoilji aushim (nã featsim aushanj); nu-arãdi di aush, cã sh-tini vai s-ausheshti; aushi fari shi-lj si featsi perlu ca fuljorlu; cum lu nvitsã Hristolu pãnã aushi; si-lj hibã agiutor, cã de! avea aushitã sh-nãsã

§ aushit (a-u-shítŭ) adg aushitã (a-u-shí-tã), aushits (a-u-shítsĭ), aushiti/aushite (a-u-shí-ti) – tsi easti tricut tu anj; tsi s-ari faptã veclju; tsi ari perlji alghi (di-aushatic); alghit (perlu), anvicljat, bãtãljusit, mbitãrnit, mushitã (trã muljeri), nvicljat, nvicljit, vicljat, vicljit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn