DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arap3

arap3 (a-rápŭ) sm, sf arapã (a-rá-pã), arachi (a-ráchĭ), arapi/arape (a-rá-pi) –
1: om cu chealea lai, di-atselj tsi bãneadzã (icã yin) di cãtã locurli dit Africhii; lai, negru;
2: om dit unã mileti di oaminj tsi bãneadzã tu craturli dit Africhia di Nordu (Misiria, Libia, Tunuza, Algeria) icã craturli dit Asia di cãtã Ascãpitatã (Irak, Arabia, etc.);
3: numã tsi-lj si da a unui cãni i mulã cu chealea lai)
{ro: negru (african), arab, nume dat unui animal cu pielea neagră}
{fr: noir (d’Afrique), arabe, nom donné aux chiens et aux mulets noirs}
{en: negro, black man, arabe, name given to black dogs or mules}
ex: un arap cu gura dishcljisã (angucitoari: cireaplu); un arap, cu lilicea n cap (angucitoari: gazlu, lihnarlu); vidzui un arap (om lai); mi feci arap (lai ca un arap); cama arãulu cãni easti Araplu; atsel Murgu sh-atsel Arap (cãni cu numa Arap); acatsã Araplu (mula Arap) s-lu ncãltsãm

§ arapsã1 (a-ráp-sã) sf arapsi/arapse (a-ráp-si) – muljari cu chealea lai tsi yini dit Africhii; arapã; (fig: arapsã = muljari multu lai, turbatã)
{ro: negresse; femeie rea, turbată}
{fr: negresse; femme méchante, enragée}
{en: black woman; bad, enraged woman}
ex: sãrglji ca arapsa (ca unã arapã, ca unã muljari turbatã)

§ arapsã2 (a-ráp-sã) sf arapsi/arap-se (a-ráp-si) – agru-pulj njic sh-cu peanili ca lãi, tsi cãntã mushat sh-easti di soea-a birbiljlui
{ro: păsărică cu pene negruţe}
{fr: petit oiseau aux plumes noires}
{en: little bird with black feathers}

§ arãpush (a-rã-púshĭŭ) sm, sf arãpushi/arãpushe (a-rã-pú-shi), arãpush (a-rã-púshĭ) arãpushi/arãpushe (a-rã-pú-shi) – arap njic
{ro: “arap3” mic}
{fr: petit “arap3”}
{en: small “arap3”}

§ arãpescu (a-rã-pés-cu) adg arãpeascã (a-rã-peás-cã), arãpeshtsã (a-rã-pésh-tsã), arãpeshti/arãpeshte (a-rã-pésh-ti) – tsi ari s-facã cu lãili (oaminjlji cu chealea lai) dit Africhii i cu atselj di miletea arabã tsi bãneadzã tu nordul di Africhii icã tu Asia di cãtrã Ascãpitatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aroibu

aroibu (a-róĭ-bu) sm (shi adg) aroighi (a-róĭ-ghi) – cal tsi easti cu perlu arosh icã di hroma-a cãstãnjiljei; duri, durin, ghioc, culcu, alge
{ro: roib, roşcat}
{fr: cheval alezan}
{en: bay horse, of chestnut color}
ex: ncalicã aroibul (calu di hroma-a cãstãnjiljei)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cul

cul (cúlŭ) adg culã (cú-lã), culj (cúljĭ), culi/cule (cú-li) – hromã (ma multu trã perlu di caprã) tsi da ca pi-arosh amisticat cu bagav, siv; culcu
{ro: roşcat-sein}
{fr: roussâtre-beige}
{en: reddish-beige}
ex: capra-nj culã muri

§ culcu2 (cúl-cu) sm, sf, adg culcã (cúl-cã), cultsã (cúl-tsã), cultsi/cultse (cúl-tsi) – cal tsi easti cu perlu cul i cãstãniu (di hroma-a cãstãnjiljei); hromã tsi da ca pi-arosh amisticat cu bagav, siv; cul, duri, durin, aroibu, ghioc, alge
{ro: roib}
{fr: cheval à selle rougeâtre; roussâtre-beige}
{en: bay horse}
ex: ncalicã culcul (calu cu perlu tsi da ca pi-arosh, durilu, ghioclu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

duri2

duri2 (du-rí) sm (shi adg (mash masculin)) duridz (du-rídzĭ) shi duradz (du-rádzĭ) – cal cu perlu arosh (icã di hroma-a cãstãnjilor), durin, aroibu, ghioc, culcu, alge
{ro: roib, roşcat}
{fr: cheval bai, châtain}
{en: bay horse, of chestnut color}
ex: ncalicã-ts durilu (aroibul); cal cu perlu duri (di hroma-a cãstãnjiljei)

§ durin (du-rínŭ) adg durinã (du-rí-nã), durinj (du-rínjĭ), durini/durine (du-rí-ni) – (unã cu duri2)
ex: calj durinj (di hroma-a cãstãnjiljei)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghioc

ghioc (ghĭócŭ) sm ghiots (ghĭótsĭ) – cal cu perlu tsi da ca pi-arosh, ca hroma-a cãstãnjiljei; duri, durin, aroibu, culcu, alge
{ro: roib}
{fr: cheval à selle rougeâtre}
{en: bay horse}
ex: pri cal ghioc sh-alãga; sta ncãlar pri ghioc (aroibu); haidi, ghioc (alge), lja-u-arãvani; cãlari pri ghiots

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Tunuzã1

Tunuzã1 (Tu-nú-zã) sf fãrã pl – crat tsi s-aflã tu Nordul ali Africhii, namisa di Algeria shi Libia
{ro: Tunis}
{fr: Tunisie}
{en: Tunisia}
ex: u purta pirifan, fezea-lj di Tunuzã

§ tunuzã2 (tu-nú-zã) sf shi adg (mash fiminin) – tsi yini di Tunuzã; muljari tsi bãneadzã tu Tunuzã
{ro: tunisian}
{fr: tunisienne, de Tunisie}
{en: Tunisian}
ex: cãciula-lj tunuzã (tsi yini di Tunuzã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã