DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

algã

algã (ál-gã) sf aldzi/aldze (ál-dzi) – numã datã la ma multi planti simpli (aplo, adrati mash dit unã tsilulã), tsi crescu tu apã dultsi icã nsãratã, tu loc vlãngos, pi pishtirei icã prit cripituri di pishtirei, pi truplu di arburi, au hromã veardi, njirlã icã vinitã (murnã); jaghinã, jeghinã, jibnacã, jegnã
{ro: algă (lintiţă)}
{fr: algues vertes, conferve, lentille d΄eau}
{en: algae, sea weed}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

avyiulii/avyiulie

avyiulii/avyiulie (av-yĭu-lí-i) sf avyiulii (av-yĭu-líĭ) – hãlati muzicalã tsi ari patru teljuri teasi pri unã soi di cutii di lemnu tsi-asunã cãndu un i ma multi teljuri treamburã di-agudirea tsi lã si fatsi (cu dzeadzitli i cu perlji tesh pri unã soi di limnush lungu shi suptsãri); avyilii, chimane, chimanei, zãngãnã, zancacrutã; (fig:
1: avyiulii = un om tsi bati avyiulia, (ghiftu) avyiulgi; expr:
2: s-frãngu avyiuliili = ghftsãlj bat avyiuliili multu, cu foc sh-fãrã-astãmãtsiri)
{ro: vioară}
{fr: violon}
{en: violin}
ex: s-avdi unã avyiulii (chimanei); cu fãrã ceaci, sh-cu fãrã-avyiulii (fig: fãrã ghiftsãlj avyiulgeadz)

§ avyilii/avyilie (av-yi-lí-i) sf avyilii (av-yi-líĭ) – (unã cu avyiulii)

§ avyiulgi (av-yĭul-gí) sm avyiulgeadz (av-yĭul-gĭádzĭ) – omlu (ghiftul) tsi bati avyiulia; chimanigi, cealgagi, sasegi, zãngãnar, ghiftu (ghiftu avyiulgi)
{ro: lăutar}
{fr: ménétrier}
{en: fiddler}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlugãr

cãlugãr (cã-lú-gãrŭ) sm cãlugãri (cã-lú-gãrĭ) – bãrbat tsi featsi ligãmintu s-treacã unã banã curatã shi ncljinatã al Dumnidzã, fãrã vreri trupeshti shi lumeshti sh-cari di-aradã bãneadzã tu-un mãnãstir (cu-unã sutsatã di bãrbats ca el); cãlugur, cãlugru, caloir
{ro: călugăr, monah}
{fr: moine}
{en: monk, friar}
ex: cãlugãr cu cãciulã lai s-ti ved; frati-nju va si s-facã cãlugãr

§ cãlugur (cã-lú-gurŭ) sm cãluguri (cã-lú-gurĭ) – (unã cu cãlugãr)

§ cãlugru (cã-lú-gru) sm cãlugri (cã-lú-gri) – (unã cu cãlugãr)
ex: doi cãlugri s-trag di barbã (angucitoari: cheaptinli di lãnã)

§ caloir (ca-ló-irŭ) sm caloiri (ca-ló-irĭ) – (unã cu cãlugãr)

§ cãlugãritsã1 (cã-lu-gã-rí-tsã) sf cãlugãritsã (cã-lú-gã-ri-tsã) – muljari tsi featsi ligãmintu s-treacã unã banã curatã shi ncljinatã al Dumnidzã, fãrã vreri trupeshti shi lumeshti sh-cari di-aradã bãneadzã tu-un mãnãstir (cu-unã sutsatã di muljeri ca ea); cãluguritsã, cãlugritsã, cãlugreauã, calugreauã, cãlgãritsã
{ro: călugăriţă}
{fr: religieuse, nonne}
{en: nun}
ex: nã cãlugãritsã cu unã cusitsã (angucitoari: tiganea)

§ cãluguritsã1 (cã-lu-gu-rí-tsã) sf cãluguritsã (cã-lu-gu-rí-tsã) – (unã cu cãlugãritsã1)

§ cãlugritsã1 (cã-lu-grí-tsã) sf cãlugritsã (cã-lu-grí-tsã) – (unã cu cãlugãritsã1)

§ cãlugreauã1 (cã-lu-greá-ŭã) sf cãlugreali/cã-lugreale (cã-lu-greá-li) – (unã cu cãlugãritsã1)
ex: tsi-s nã njilj di cãlugreali cari pri dints, cari pri pãltari? (angu-citoari: chirãmidzli)

§ calugreauã1 (ca-lu-greá-ŭã) sf calugrea-li/calugreale (ca-lu-greá-li) – (unã cu cãlugãritsã1)
ex: bana-nj calugreauã (fig: singuraticã, ca unã cãlugritsã)

§ cãlgãritsã1 (cãl-gã-rí-tsã) sf cãlgãritsã (cãl-gã-rí-tsã) – (unã cu cãlugãritsã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlugãritsã2

cãlugãritsã2 (cã-lú-gã-ri-tsã) sf cãlugãritsã (cã-lú-gã-ri-tsã) – pulj di broascã tsi s-aspuni ca unã larvã (soi di yermu) cu coadã tsi anoatã tu apã; jaghinã, cãluguritsã, cãlgãritsã, cãlugritsã, cãlugreauã, calugreauã
{ro: mormoloc}
{fr: têtard}
{en: tadpole}

§ cãluguritsã2 (cã-lú-gu-ri-tsã) sf cãluguritsã (cã-lú-gu-ri-tsã) – (unã cu cãlugãritsã2)

§ cãlugritsã2 (cã-lú-gri-tsã) sf cãlugritsã (cã-lú-gri-tsã) – (unã cu cãlugãritsã2)
ex: mplinã easti balta di cãlugritsã

§ cãlugreauã2 (cã-lú-greá-ŭã) sf cãlugreali/cãlugreale (cã-lú-grea-li) – (unã cu cãlugãritsã2)

§ calugreauã2 (ca-lu-greá-ŭã) sf calugreali/calugreale (ca-lu-greá-li) – (unã cu cãlugãritsã2)

§ cãlgãritsã2 (cãl-gã-rí-tsã) sf cãlgãritsã (cãl-gã-rí-tsã) – (unã cu cãlugãritsã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãvgã

cãvgã (cãv-gắ) sm cãvgadz (cãv-gádzĭ) – alãxiri di zboarã greali namisa di doi i ma multsã oaminj (trã lucri trã cari elj nu s-aduchescu); vrondul, alumta tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.), iu unã parti caftã s-u-azvingã pi-alantã; shimãtãlu shi aurlãrli tsi s-avdu cãndu dunjaea sã ncaci shi sh-arucã zboarã greali; ncãceari, ncãciturã, cafcãturã, ntsirtari, cãvgãturã, filunichii, dãvãturã, dãlgani, shimãtã, vreavã, scandal, fãsãrii;
(expr: da parãlu ca s-amintã cãvgãlu; na pãrãlu, dã-nj cãvgãlu = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva caftã s-lji facã bun a unui, sh-deapoea sh-aflã biljelu)
{ro: ceartă, scandal}
{fr: querelle, dispute, chamaillis}
{en: quarrel, squablle, wrangle}
ex: tsi easti cãvgãlu (ncãcearea, shimãtãlu) aestu tsi s-avdi?; purnjirã la cãvgã (alumtã); s-featsi un mari cãvgã (ncãceari, shimãtã, alumtã); di zbor-zbor, easi cãvgãlu; estan va s-avem cãvgã; avem mari cãvgã cu el

§ cãvgãturã (cãv-gã-tú-rã) sf cãvgãturi (cãv-gã-túrĭ) – (unã cu cãvgã)

§ cafcãturã (caf-cã-tú-rã) sf cafcãturi (caf-cã-túrĭ) – (unã cu cãvgã)
ex: atseali fãrã di zãcoani shi cafcãturi (ncãceri)

§ cãvgãgi (cãv-gã-gí) sm cãvgãgeadz (cãv-gã-gĭádzĭ) – tsi lu-arãseashti sã ncaci; tsi caftã cãvgãlu shi sã ncaci lishor trã itsido, trã dip tsiva; cãvgãngi, dzãndzos, dzãndzãvos, dzãfnos, fesfese, sirsen, zãpãlit
{ro: certăreţ, scandalagiu}
{fr: querelleur, batailleur}
{en: quarreller, wrangler}
ex: tsi ti-acats cu cãvgãgilu-aestu

§ cãvgãngi (cãv-gãn-gí) sm cãvgãngeadz (cãv-gãn-gĭádzĭ) – (unã cu cãvgãgi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã