|
|
câlfâlâki
RO:călfie-a fi calfă … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:30857>2014-05-14 22:31:02.229116 »
alfa
alfa (ál-fa) invar – prota gramã (litirã) dit alfabetlu grãtsescu;
(expr:
1: di la alfa = ditu-nchisitã, ditu-arhii;
2: io-ts dzãc alfa, tini-nj dzãts vita = io tsã dzãc unã, tini-nj dzãts altã)
{ro: prima literă din alfabetul grecesc}
{fr: première lettre de l’alphabet grec}
{en: first letter of the Greek alphabet}
ex: u lom di la alfa
(expr: ditu-arhii, ditu-ahiurhitã)
§ alfavitari/alfavitare sf alfavitãri (al-fa-vi-tắrĭ) – prota carti di sculii a njitslor, dit cari nveatsã dyivãsirea shi scriarea-a gramatilor shi a zboarãlor
{ro: abecedar}
{fr: abé-cédaire}
{en: primer, spelling book}
alfavitari/alfavitare
alfavitari/alfavitare sf – vedz tu alfa
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: alfaalbu
albu (ál-bu) adg albã (ál-bã), alghi (ál-ghi), albi/albe (ál-bi) – unã hromã tsi sh-u-adutsi multu cu-atsea a laptilui (a neauãljei, a azvestiljei, etc.); albat, cil; (fig:
1: albu = (i) tsi easti curat (cu truplu shi cu suflitlu) fãrã nitsiunã murdãrii icã lãeatsã tu inimã; cari nu-ari stepsu; (ii) tsi easti hãrios, caluziric; expr:
2: alghi (ál-ghi) sm pl = paradz (di-asimi);
3: albi/albe (ál-bi) sf pl = (i) stranji albi (ii) hiintsi scoasi dit mintea-a omlui tsi s-aspun tu fandazmili shi pãrmitili dit lao, multi ori ca feati multu mushati (dzãni) sh-alti ori ca muljeri arali, cari au puteri tsi es dit nomurli di-aradã a fisiljei; argheandi, dzãni, zãni, mushati, dultsi;
4: stãmãna albã = stãmãnã dit preasinjli mãri cãndu s-mãcã oauã sh-lãpturi;
5: nji scoati peri alghi = mi-aushashti cu-atseali tsi-nj featsi; mi tirinseashti; nj-scoati suflitlu; nj-fatsi multi urãtets, nj-adutsi multi cripãri;
6: lu scot cu fatsa albã = lu scot curat, fãrã stepsu, nu-l dau di-arshini;
7: trec ca dzua-atsea alba = trec unã banã mplinã di ghinets shi iftihii;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã;
9: ma s-nu hibã albã, va hibã lai = lipseashti s-hibã un di dauã lucri; ma s-nu hibã unã, va s-hibã-alantã)
{ro: alb; bani (de argint); straie albe, iele}
{fr: blanc; monnaie (d’argent); habits blancs, fées, génies malfaisants}
{en: white; silver coins; white clothes, fairies; evil genies}
ex: pri-un cal albu (cil) nãs cãvalã; ma alb di albul cair; albã-i sh-neaua, ma u chishi cãnjlji; alghi
(expr: paradz) tu pundzã, shi peshti tu muntsã; alghilj
(expr: paradzlji) bitisescu lucrul; tu albi
(expr: strani albi) gionjlji tuts intrarã; lai mash albili
(expr: stranjili albi); vinjirã albili
(expr: dzãnili) trei; agiumsi ca s-nu sh-veadã per albu (s-nu s-veadã aush); feate, vrets s-amintats fumealji albã (fig: hãrioasã)?; s-hii albã (fig: hãrioasã, caluziricã) feata-a mea; albã (fig: hãrioasã) sã-nj ti ved; bets dit misuri albi; cãt veadi albul (fig: curatlu, nistipsitlu) soari; easti cu fatsa albã
(expr: nistipsitã), nu-ari faptã tsiva; lu scoasi cu fatsa albã
(expr: nu-l featsi di-arshini); vrea s-easã cu fatsa albã
(expr: s-nu s-facã di-arshini); vinjirã albili
batac
batac (ba-tácŭ) sm batats (ba-tátsĭ) – om tsi ari cãlcatã unã leadzi di-a statlui (a vãsiliiljei)
{ro: delincvent}
{fr: libertin, malfaiteur, délinquant}
{en: offender, malefactor, delinquent}
§ bãtac (bã-tácŭ) sm bãtats (bã-tátsĭ) – (unã cu batac)
cacurizic
cacurizic (ca-cu-rí-zicŭ) adg cacurizicã (ca-cu-rí-zi-cã), cacurizits (ca-cu-rí-zitsĭ), cacurizitsi/cacurizitse (ca-cu-rí-zitsĭ) – tsi easti arãu, anapud, blãstimat, afurisit, etc.; tsi easti ursuscu (ursuz), ca anapud sh-arãu tu purtari; tsi easti multu scljinciu sh-nu-agiutã pri vãr; tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.); cacuriscu, ursuz, scljinciu, cacomir, corbu, curbisit, stuhinat, distih, lupusit, etc.
{ro: meschin, mizerabil, afurisit; nenorocit}
{fr: malfaiteur, détestable, abominable; malheureux}
{en: evil-doer, detestable, hateful, heinous; unfortunate}
§ cacuriscu (ca-cu-rís-cu) adg cacuriscã (ca-cu-rís-cã), cacurishti (ca-cu-rísh-tsi), cacuristi/cacuriste (ca-cu-rís-ti) – (unã cu cacurizic)
§ cacu-rizilichi/cacuriziliche (ca-cu-ri-zi-lí-chi) sf cacurizilichi (ca-cu-ri-zi-líchĭ) – harea tsi u-ari atsel tsi easti arãu (lai la inimã, anapud, afurisit, etc.); atsea tsi tradzi cariva, di-atseali tsi-lj fatsi omlu-arãu (afurisit, anapud, etc.); lãeatsã, taxirati, distihii, chiameti, etc.
{ro: meschinărie, mizerie, nenorocire}
{fr: misère, mesquinerie, calamité}
{en: misery, meanness, calamity}
§ cacuri-zipsescu (ca-cu-ri-zip-sés-cu) vb IV cacurizipsii (ca-cu-ri-zip-síĭ), cacurizipseam (ca-cu-ri-zip-seámŭ), cacurizipsitã (ca-cu-ri-zip-sí-tã), cacurizipsiri/cacurizipsire (ca-cu-ri-zip-sí-ri) – u duc greu cã-nj lipsescu multi shi nu para am paradz; trag unã banã greauã di cripãri shi taxirãts; mi fac un om arãu, mplin di lãets
{ro: trăi mizerabil}
{fr: vivre misérablement, en grande pauvreté; devenir détestable}
{en: live miserable; become detestable}
ex: an, cãndu earam lãndzit, cacurizipseam (bãnam greu, fãrã lucru sh-paradz)
§ cacurizipsit (ca-cu-ri-zip-sítŭ) adg cacurizipsitã (ca-cu-ri-zip-sí-tã), cacurizipsits (ca-cu-ri-zip-sítsĭ), cacurizipsiti/cacu-rizipsite (ca-cu-ri-zip-sí-ti) – cari bãneadzã greu cã-lj lipsescu multi sh-nu-ari paradz; cari tradzi unã banã greauã; cari s-featsi om arãu
{ro: care trăeşte mizerabil, care este strámtorat}
{fr: qui vit misérablement, devenu détestable; gêné}
cãlfã
cãlfã (cãl-fắ) sm cãlfadz (cãl-fádzĭ) – om (di-aradã tinir) cari lucreadzã ma multu chiro cu-un mastur tra s-lj-u nveatsã tehnea; om cari, dupã tsi ari lucratã ma multu chiro cu un mastur tsi cunoashti ghini unã tehni, u-ari nvitsatã (shi tora ari ndreptul s-lucreadzã tu-aestã tehni); calfã, cirac, ciuraci, cireac, mucio
{ro: calfă}
{fr: apprenti, ouvrier}
{en: apprentice}
ex: trã cãsmetea-a lui, avea un cãlfã multu pirã; ari multsã cãlfadz pãrmãtarlu-a meu; cari ari ficior trã cãlfã!
§ calfã (cál-fã) sf calfi/calfe (cál-fi) – (unã cu cãlfã)
ex: am doauã calfi
§ cãlfãlãchi/cãlfãlãche (cãl-fã-lắ-chi) sf cãlfãlãchi (cãl-fã-lắchĭ) – chirolu tsi-l fatsi un cãlfã cu un mastur tra sã shi nveatsã tehnea lucrãndalui; nvitsarea-a unei tehni lucrãndalui cu un mastur
{ro: călfie}
{fr: apprentissage, compa-gnonnage}
{en: apprenticeship}
cãlfãlãchi/cãlfãlãche
cãlfãlãchi/cãlfãlãche (cãl-fã-lắ-chi) sf – vedz tu cãlfã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãlfãcãsmeti/cãsmete
cãsmeti/cãsmete (cãs-méti) sf cãsmets (cãs-métsĭ) – atsea (tihea) tsi u-ari omlu cãndu-lj si duc lucrili ambar (dupã cum lj-u vrea chefea); atseali tsi suntu numãtsiti di miri cã va patã omlu tu bana-a lui (dit oara tsi s-ari amintatã); tihi, soarti, mirã, njirã, scriatã, scriiturã, ursitã
{ro: noroc, soartă}
{fr: chance, fortune, sort, destin}
{en: luck, fate}
ex: om cu cãsmeti (tihi) multã n banã; s-tsã hibã cu cãsmeti (tihi); ari cãsmeti cã nu-i singur; cãsmetea (tihea) vãrã nu sh-u shtii; s-nãscu cu cãsmeti; cãsmetea va s-ti-avinã, nu s-u-avinj; itsido tsi-acatsã cu mãna, lj-easti cu cãsmeti; trã cãsmetea (tihea) a lui, avea un cãlfã multu pirã; cãftã shi njiclu ficior s-alagã sh-nãs, si sh-veadã cãsmetea (soartea); cãsmetea-i oarbã: iu da, da! sh-iu nu da, nu da!; fã-mi cu cãsmeti, sh-arucã-mi n cuprii; doarmi, ma cãsmetea-lj lucreadzã; dzuã noauã, cãsmeti noauã
§ chismeti/chismete (chis-méti) sf chismets (chis-métsĭ) – (unã cu chismeti)
ex: aestã-lj fu chismetea (tihea, soartea, scriata)
§ cãsmetliu (cãs-met-líŭ) adg cãsmetlii (cãs-met-lí-i), cãsmetlii (cãs-met-líĭ), cãsmetlii (cãs-met-líĭ) – (om, lucru) tsi easti cu tihi; tihiros
{ro: norocos}
{fr: chanceux}
{en: lucky}
ex: feata-lj easti cãsmetlii (tihiroasã); nu tuts pot s-hibã cãsmetlii (cu tihi tu banã)
cirac
cirac (ci-rácŭ) sm cirats (ci-rátsĭ) – un (tinir) tsi va si nveatsã unã tehni sh-lucreadzã (pãnã sh-u nveatsã) cu un mastur tsi sh-cunoashti tehnea ghini; calfã, cãlfã, cireac, ciuraci, matiti, mucio
{ro: cirac, ucenic}
{fr: apprenti, ouvrier}
{en: apprentice}
ex: intrã cirac (cãlfã) la cunduragi; mini tsi escu mastur bun shi nu putui s-adar tsiva sh-tini cirac mi ntricush
§ cireac (ci-reácŭ) sm cireats (ci-reátsĭ) – (unã cu cirac)
ex: easti cireaclu a nai cama bunlu pãrmãtar
§ ciuraci (cĭu-rácĭŭ) sm ciuraci (cĭu-rácĭ) – (unã cu cirac)
ex: shi nchisi ciuracilu (cãlfãlu) atsel
§ cirãclãchi/ci-rãclãche (ci-rã-clắ-chi) sf cirãclãchi (ci-rã-clắchĭ) – chirolu tsi-l fatsi un cirac cu un mastur tra sã shi nveatsã tehnea lucrãndalui; nvitsarea-a unei tehni lucrãndalui cu un mastur
{ro: ucenicie}
{fr: apprentissage}
{en: apprenticeship}
ex: greauã eara tu-un chiro cirãclãchea
§ ciraclãchi/ciraclãche (ci-ra-clắ-chi) sf ciraclãchi (ci-ra-clắchĭ) – (unã cu cirãclãchi)
flitur1
flitur1 (flí-turŭ) sm flituri (flí-turĭ) – turlii di insectã (yeatsã) cu chealea di pi trup ca di catifei, cu gura faptã trã sudzeari, sh-cunuscutã trã patruli peani mãri cu cari azboairã, multu mushati sh-cundiljati cu tuti soili di seamni di tuti bueili; fljutur, fliturã, fitur, pirpirunã, perpunã, pitãludã;
(expr: lj-intrarã flituri ãn cap = s-dzãtsi tr-atsel tsi ari glãrinj tu minti)
{ro: fluture}
{fr: papillon}
{en: butterfly}
ex: suti di flituri azbuira tu gãrdinã di floari-floari
§ fljutur (fljĭú-turŭ) sm fljuturi (fljĭú-turĭ) – (unã cu flitur1)
ex: acãtsai un fljutur
§ flutur (flú-turŭ) sm fluturi (flú-turĭ) – (unã cu flitur1)
§ fliturã (flí-tu-rã) sf flituri/fliture (flí-tu-ri) – (unã cu flitur1)
ex: lishoarã-minutã; ca nã fliturã; ca nã fliturã tsi-azboairã
§ fitur (fí-turŭ) sm fituri (fí-turĭ) – (unã cu flitur1)
§ flitur2 (flí-turŭ) sm pl(?) – trimburari (ligãnari, bãteari, etc.) tu vimtu a unei flamburã, areapitã, shimii, etc.
{ro: fâlfâit}
{fr: flottement}
{en: flutter}
ex: s-avdi di-aoa fliturlu-a banderãljei
§ flitur3 (flí-turŭ) vb I fliturai (fli-tu-ráĭ), flituram (fli-tu-rámŭ), flituratã (fli-tu-rá-tã), fliturari/fliturare (fli-tu-rá-ri) – (trã pulj) bati (minã, lj-treamburã) areapitli; (trã flamburã, shimii, pãndzã, etc.) s-minã shi s-leagãnã tu vimtu; nj-si bati (ocljul); ascutur (vilendzã) tu vimtu
{ro: flutura, fâlfâi}
{fr: flotter, ondoyer, voltiger}
{en: wave, flutter, flap}
ex: fliturãndalui tu vimtu pãndzi albi; ãnj fliturã (bati) ocljul atsel astãngul; bandera fliturã pri pãlatea-a amirãlui; fustanea shi lãrdzili mãnits di la cãmeashi lj-flitura di vimtu
§ flituredz (fli-tu-rédzŭ) vb I fliturai (fli-tu-ráĭ), flituram (fli-tu-rámŭ), flituratã (fli-tu-rá-tã), fliturari/fliturare (fli-tu-rá-ri) – (unã cu flitur3)
gramã
gramã (grá-mã) sf gramati/gramate (grá-ma-ti) – semnu dit alfabet tsi-aspuni unã boatsi; (fig:
1: gramã = (i) soea di scriari tsi u fatsi cariva; (ii) carti, scriturã, scriitoari pitricutã (loatã di) la cariva;
2: gramã, gramati = carti, nvitsãturã, sculii; expr:
3: cu mãnata li mãcã gramatili = nveatsã ghini la sculii;
4: li ncarcã pri cucot gramatli = nu nveatsã tsiva, nu s-acatsã sculia di el;
5: luplu lu-adutsea la gramati sh-el dzãtsea “loarã cior oili” = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu easti ti sculii, tsi nu lu-ariseashti cartea)
{ro: literă; pl: litere, carte, învăţătură, educaţie}
{fr: lettre; pl: lettres, enseignement, instruction, école}
{en: letter; pl: letters, education, school}
ex: carti albã sh-gramã lai; mash trã gramã, alãsats-lu; gra-matili (fig: cartea, nvitsãtura) nu au mardzini; cari toarnã frãndzãli, gramati (fig: carti) nu nveatsã; shtia multã gramã (fig: carti, sculii); lj-cunoscu grama (fig: soea di scriari); nu-ari gramã (scriari) ahãt mushatã ca frati-tu; loai unã gramã (fig: carti, scriturã, scriitoari) aeri; nu loai vãrnã gramã (fig: carti scriatã) di mãna-a lui
§ gramatichii/gramatichie (gra-ma-ti-chí-i) sf gramatichii (gra-ma-ti-chíĭ) – nomurli tsi-aspun cum easti unã limbã adratã, cum s-leagã zboarãli dit idyea fumealji (ca zbor shi zburãscu bunãoarã), cum s-alãxescu zboarãli (cãndu trec di la singular la plural i di la masculin la fiminin, bunãoarã), cum s-leagã zboarãli un cu-alantu tra s-aspunã unã idei, minduiri, etc.; cartea tsi aspuni aesti reguli
{ro: gramatică}
{fr: grammaire}
{en: grammar}
§ grãmãti-chii/grãmãtichie (grã-mã-ti-chí-i) sf grãmãtichii (grã-mã-ti-chíĭ) – (unã cu gramatichii)
§ gramatico (gra-ma-ti-có) sm gramaticadz (gra-ma-ti-cádzĭ) – un tsi lucreadzã trã chivernisi (cumpanii, sutsatã, etc.) cu tsãnearea-a cãrtsãlor; grãmãtic, eazagi
{ro: secretar}
{fr: secrétaire}
{en: secretary}
§ grãmãtic (grã-mã-tícŭ) sm grãmãtits (grã-mã-títsĭ) –
1: gramatico, eazagi;
2: un tsi scrii cãrtsã di isturii (spuneri, puizii, pãrmiti, etc.); scriitor