DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ar

ar (árŭ) vb I arai (a-ráĭ), aram (a-rámŭ), aratã (a-rá-tã), arari/arare (a-rá-ri) – lucredz agrul sh-adar avlãchi cu pluglu (aratrul, aletra) tra s-lu ndreg ti siminari; fac agrul, airedz, nvrag, avruguescu, vruguescu
{ro: ara}
{fr: labourer les champs}
{en: till or plough the land}
ex: tatã-su dusi la agru s-arã (s-avrugueascã); sãpats loclu or arats-lu; tutã hoara s-dusi s-arã (s-li lucreadzã agrili); ordzul lu arã boilji shi-l mãcã caljlji

§ arat1 (a-rátŭ) adg aratã (a-rá-tã), arats (a-rátsĭ), arati/arate (a-rá-ti) – (agrul) tsi fu avruguit cu aratrul; airat, nvrãgat, avruguit, vruguit
{ro: arat}
{fr: (champ) labouré}
{en: (land) tilled or ploughed}

§ arari/arare (a-rá-ri) sf arãri (a-rắri) – atsea tsi s-fatsi cãndu un agru easti arat; airari, nvrãgari, avruguiri, vruguiri
{ro: acţiunea de a ara, arare}
{fr: action de labourer les champs}
{en: action of tilling or ploughing the land}
ex: hãlãtsli di arari (di fãtsearea-a agrilor) a lucrãtorlor

§ nearat (nea-rátŭ) adg nearatã (nea-rá-tã), nearats (nea-rátsĭ), nearati/nearate (nea-rá-ti) – (agrul) tsi nu easti avruguit cu aratrul; neairat, ninvrãgat, neavruguit, nivruguit
{ro: nearat}
{fr: (champ) qui n’est pas labouré}
{en: (land) that is not tilled, nor ploughed}

§ nearari/nearare (nea-rá-ri) sf nearãri (nea-rắri) – atsea tsi s-fatsi cãndu un agru nu easti arat; neairari, ninvrãgari, neavruguiri, nivruguiri
{ro: acţiunea de a nu ara, nearare}
{fr: action de ne pas labourer les champs}
{en: action of not tilling, of not ploughing the land}

§ airedz (a-i-rédzŭ) vb I airai (a-i-ráĭ), airam (a-i-rámŭ), airatã (a-i-rá-tã), airari/airare (a-i-rá-ri) – (unã cu ar)

§ airat (a-i-rátŭ) adg airatã (a-i-rá-tã), airats (a-i-rátsĭ), airati/airate (a-i-rá-ti) – (unã cu arat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

avlachi1

avlachi1 (a-vláchĭŭ) sn avlachiuri (a-vlá-chĭurĭ) –
1: groapã putsãn ahãndoasã, strimtã shi lungã (ca atsea adratã, bunãoarã, di-unã aletrã tu agri, di mãnã tu grãdinã prit cari s-curã apã, etc.); vlachi, avrag, vrag;
2: groapã ma ahãndoasã shi lungã (ca atsea adratã mardzinea di cãljuri tra s-adunã apili shi s-lj-alasã s-curã, icã atsea adratã maxus trã curarea-a apiljei, icã hãndachea adratã di stratiots tu polim trã apãrari, etc.); hãndachi, hãndac, cãnali, canali, cãrutã, trap;
3: valea-a unui arãu ma njic pri iu curã apa; trap, vali;
(expr: nj-u bag apa tu avlachi = nji ndreg lucrili dupã cum nj-lu caftã sinferlu)
{ro: brazdă; şanţ, canal; pârâu}
{fr: sillon; fossé, rigole, canal; ruisseau}
{en: furrow; trench, channel; brook}
ex: cãdzui tu-avlachi (groapã, hãndachi, arãu); s-anvãrlighe tut loclu di hoarã cu un avlachi (hãndac); feci un avlachi (trap, cãnali) ca s-curã chicuta tsi cadi di pri casã; distupã avlachilu (traplu) ca s-nu s-adunã apã

§ avlachi2/avlache (a-vlá-chi) sf avlãchi (a-vlắchĭ) (a-vlắchĭ) – (unã cu avlachi1)
ex: prit hoarã curã unã avlachi (un njic arãu); eara un om tsi totna sh-u bãga apa tu-avlachi
(expr: shi ndridzea lucrili dupã cum lj-u cãfta sinferlu)

§ vlachi1 (vláchĭŭ) sn vlachiuri (vlá-chĭurĭ) – (unã cu avlachi1)
ex: featsi la dauãli pãrtsã di cali cãti un vlachi tra s-aibã apa iu s-curã

§ vlachi2/vlache (vlá-chi) sf vlãchi (vlắchĭ) – (unã cu avlachi1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

brazdã

brazdã (bráz-dã) sf brazdi/brazde (bráz-di) – groapã putsãn ahãndoasã, ca unã avlachi strimtã shi lungã (ca atsea adratã, di-unã aletrã tu agri, di mãnã tu grãdinã, prit cari s-curã apã, etc.); avrag, vrag, avlachi, vlachi, urdin
{ro: brazdă, şanţ}
{fr: sillon}
{en: furrow, trench}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

paramandã

paramandã (pa-ra-mán-dã) sf paramãndzã (pa-ra-mắn-dzã) – hãlatea cu cari s-arã agrul; arat, aratru, aletrã, plug, dãmãljug, paramendã, vãlmentu
{ro: plug}
{fr: charrue}
{en: plough}

§ paramendã (pa-ra-mén-dã) sf paramendzã (pa-ra-mén-dzã) – (unã cu paramandã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

plug

plug (plúgŭ) sn pluguri (plú-gurĭ) – hãlatea cu cari s-arã agrul; arat, aratru, aletrã, dãmãljug, paramandã, paramendã, vãlmentu
{ro: plug}
{fr: charrue}
{en: plough}
ex: bãgarã tu giug doi mãnzats ca s-tragã pluglu (aratrul); pluglu (aletra), boili, shi la cãmpu; vãrã urmã di plug (dãmãljug); mãni va s-bag pluglu tu agru

§ pljor (pljĭórŭ) sn pljoari/pljoare (pljĭŭá-ri) – herlu di la plug (aratru, aletrã, dãmãljug) tsi arucã di-unã parti loclu scos di vomirã
{ro: corman}
{fr: versoir de la charrue}
{en: mould board of a plough}

§ plugar (plu-gárŭ) sm plugari (plu-gárĭ) – atsel tsi arã (lucreadzã) agrili cu pluglu sh-bãneadzã di-aestu lucru; arãtor, araci, uraci, zivyit
{ro: plugar, agricultor}
{fr: laboureur, fermier}
{en: tiller, ploughman, farmer}
ex: iu nu easti irini shi arihati, plugari nu pot s-hibã; di itia zulunjlor, cãts armãnj armasirã plugari?

§ plugãrii/plugãrie (plu-gã-rí-i) sf plugãrii (plu-gã-ríĭ) – tehnea sh-lucrul di plugar; zivgãrlichi
{ro: plugărit}
{fr: labourage}
{en: tilling, ploughing}
ex: multsã armãnj s-alãsarã di plugãrii tra s-acatsã di alti zãnãts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

urdin3

urdin3 (úr-dinŭ) sm urdinj (úr-dinjĭ) –
1: avlachi putsãn ahãndoasã, strimtã shi lungã (ca atsea adratã, di-unã aletrã tu agri, di mãnã tu grãdinã prit cari s-curã apã, etc.); brazdã, avrag, vrag, avlachi, vlachi;
2: starea-a lucrilor tsi s-aflã bãgati un dupã-alantu (ca tu-un bair, sireauã, udopsu, dupã cum lipseashti, dupã cum s-tihiseashti icã dupã cum u va cariva); aradã, arãdãrichi; aradã (di lilici, prash, tseapi, etc.); bair, ordu, sãrã, sireauã, udopsu, etc.;
3: urdzãturã
{ro: brazdă; şir, urzeală}
{fr: sillon; file, rangée, rangée d’ourdissure}
{en: furrow; bed (flowers, vegetables), file, order}
ex: am doi urdinj (doauã arãdz) di prash; un urdin (unã sireauã, aradã) di turmi fãrã curmari; urdzãtura lungã di optu urdinj (arãdz); nu fu faptu ghini urdinlu (urdzãtura), tr-atsea s-arupi di s-dinjicã pãndza

§ urdini2/urdine (úr-di-ni) sf urdinj (úr-dinjĭ) – (unã cu urdin3)
ex: urdinjli suntu ndreapti shi adãntsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã