DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alcool

alcool (al-co-ólŭ) sn fãrã pl – muljiturã ishitã dit fermentarea (aprindearea) a zahariljei dit dzama di-auã (dit fructi, dit grãni, etc.), tsi s-aflã amisticatã tu birã, yin, arãchii, etc., sh-cari lu mbeatã omlu tsi bea multã di ea; alcohol, shpirtu, spirtu, arãchii, rãchii, tsipurishi
{ro: alcool}
{fr: alcool}
{en: alcohol}

§ alcohol (al-co-hólŭ) sn fãrã pl – (unã cu alcool)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cioc1

cioc1 (cĭócŭ) sn ciocuri (cĭó-curĭ) – hãlati adratã di-unã coadã (di-aradã di lemnu), cari ari la capitlu-a ljei unã cumatã di her (lemnu, lastic, etc.) cu cari s-agudescu (s-ciucutescu) lucri (penuri); ciucan, daimac;
(expr:
1: intrã-lj-u cu cioclu = agudea-l cu cioclu;
2: cari cu cioclu, cari cu-amonea = unlu dzãtsi unã sh-alantu altã)
{ro: ciocan}
{fr: marteau}
{en: hammer}
ex: favrul sh-adrã penuri mãri shi un cioc; agudeam penura cu cioclu; ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc; dã-nj cioclu sh-cleashtea si ncaltsu caljlji; cãndu hii cioc, agudea!; hii amoni, aravdã, hii cioc umflã; intrã-lj cu cioclu aestu
(expr: nchisea s-lu-agudeshti cu cioclu-aestu), s-vedz cum ts-aspuni

§ ciucan (cĭu-cánŭ) sn ciucani/ciucane (cĭu-cá-ni) – (unã cu cioc1)

§ cioc3 (cĭócŭ) invar – vrondul tsi s-avdi cãndu cioclu agudeashti tsiva sãnãtos; ceac, ciuc, cioca!, toca!
{ro: sunetul de ciocan}
{fr: le son de marteau}
{en: sound of hammer}
ex: cioc! bãtea cu cioclu

§ ceac (cĭácŭ) invar – (unã cu cioc3)

§ ciuc (cĭúcŭ) invar – (unã cu cioc3)
ex: ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc

§ ciocut (cĭó-cutŭ) sn ciocuti/ciocute (cĭó-cu-ti) – ciucutirea tsi u-aducheashti omlu dit unã aranã tsi coatsi (tsi-adunã, tsi fatsi pronj); ciucutirea tsi u-aducheashti omlu di la inima tsi bati; ciucutiri; lãngoari di inimã cu cicãniri vãrtoasi
{ro: zvâcnitură dureroasă, boală de inimă, cord}
{fr: battement causé par un pus ou par une plaie douloureuse, corde}
{en: throb caused by an infection; heart illness}
ex: nj-u da ciocuti (nj-ciucuteashti, nj-cicãneashti) la mãnã; nj-da ciocuti la dzeadzitlu tsi nj-adunã; nu putui s-dormu tutã noaptea di ciocuti; yiradzlji-nj da ciocuti (cicãniri); amintã lãngoari di inimã, ciocut

§ ciocuta (cĭó-cu-ta) adv – ciucutirea (agudirea) tsi sh-u fac dauã lucri un di-alantu; ciucutiri;
(expr: fac ciocuta = s-agudescu dauã lucri (chelchi, oauã, etc.), cap ãn cap, un di-alantu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mbet

mbet (mbétŭ) (mi) vb I mbitai (mbi-táĭ), mbitam (mbi-támŭ), mbitatã (mbi-tá-tã), mbitari/mbitare (mbi-tá-ri) – dau a unui om s-bea biuturã cu shpirtu (yin, arãchii, birã, etc.) pãnã cãndu lj-u da n cap (s-aducheashti hãrios, mintea nchiseashti sã-lj yinã deavãrliga, nu poati sã-sh urseascã ghini truplu, imnarea, shi multi ori nu shtii tsi fatsi i dzãtsi); mi-afum di beari; ambet, ãmbet (fig:
1: mi mbet = anjurizma-a lilicilor, mushuteatsa-a fisiljei, zborlu dultsi a vrutãljei, etc. mi fatsi s-mi-aduchescu hãrios, s-andãrlãsescu, dip ca atumtsea cãndu beau shpirtu; expr:
2: mi mbet cucutã; mi mbet di-nj beau mintsãli = mi mbet multu sh-nu mata shtiu tsi fac i dzãc)
{ro: (se) îmbăta}
{fr: (s’)enivrer}
{en: inebriate, get drunk}
ex: deadi di biu shi si mbitarã shamishdoilji; si mbitã cu apã; earam la hani-asearã cu oaspits sh-mi mbitai; cara bea, si mbeatã di sh-bea mintsãli
(expr: biu ahãntu multu di nu mata shtii tsi fatsi); escu mbitat (fig: ndãrlãsit) di yitrii; s-amintarem va nã mbitãm (va bem multu) nã searã

§ mbitat (mbi-tátŭ) adg mbitatã (mbi-tá-tã), mbitats (mbi-tátsĭ), mbitati/mbitate (mbi-tá-ti) – tsi ari biutã multã biuturã cu shpirtu shi nu mata shtii tsi fatsi i dzãtsi; ambitat, ãmbitat, afumat`
{ro: beat, îmbătat}
{fr: ivre, enivré}
{en: inebriated, drunk}
ex: mbitatlu sh-u-ari, cã nãs i-amirã; fucãrãlu, armasi ca ghiftu mbitat, arushinat, di nu shtea tsi s-greascã; acãtsarã avigljitorlji si s-dishteaptã ca tsiva ghiftsã mbitats; di mbitat (di-atsel tsi-ari biutã multu) s-aspari sh-zurlul; easti nica mbitat (ndãrlãsit di beari); imna mbitat cucutã
(expr: mbitat multu) pit mãhãlã; trã mbitat macã vai meshti, chirdutã va s-ducã

§ mbitari/mbitare (mbi-tá-ri) sf mbitãri (mbi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bea multã biuturã cu shpirtu shi nu mata shtii tsi fatsi; ambitari, ãmbitari, afumari
{ro: acţiunea de a (se) îmbăta; îmbătare}
{fr: action de (s’)enivrer, enivrement}
{en: action of inebriating, of getting drunk}
ex: tini vrei mbitari, cã prindi s-tsã li talj!

§ mbitãtor (mbi-tã-tórŭ) adg mbitãtoari/mbitãtoare (mbi-tã-tŭá-ri), mbitãtori (mbi-tã-tórĭ), mbitãtoari/mbitãtoare (mbi-tã-tŭá-ri) – tsi sã mbeatã multu; tsi lu-arãseashti multu tra s-bea biuturi cu shpirtu; (omlu i biutura) tsi-l fatsi pi cariva si sã mbeatã; mbi-tãtonj, ambitãtonj, ambitãtor, ãmbitãtonj, ãmbitãtor; bicriu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shpirtu1

shpirtu1 (shpír-tu) sn shpirturi (shpír-turĭ) – multi turlii di alcool (arãchii) adrat dit fermentarea (aprindearea) a dzamãljei di-auã (di fructi, di grãni, etc.); spirtu, arãchii, rãchii, albã, tsipurishi, alcool;
(expr: easti shpirtu (di dishteptu tsi easti) = easti multu dishtiptat, yiu ca shpirtul, ca pira)
{ro: alcool}
{fr: alcool}
{en: alcohol}
ex: shpirtu di arãchii; ficiorlji suntu shpirtu
(expr: multu dishtiptats, pirã)

§ spirtu1 (spír-tu) sn spirturi (spír-turĭ) – (unã cu shpirtu1)
ex: lji s-arsirã hicatili di spirtu

§ shpirtos (shpir-tósŭ) adg shpirtoasã (shpir-tŭá-sã), shpirtosh (shpir-tóshĭ), shpirtoasi/shpir-toase (shpir-tŭá-si) – (biuturã) tsi easti faptã cu shpirtu; (lucru) tsi ari hãrli i sh-u-adutsi cu shpirtul
{ro: băutură spirtoasă, cu alcool}
{fr: boisson alcoolique}
{en: alcoholic beverage}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã