DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

crinã1

crinã1 (crí-nã) sf crini/crine (crí-ni) – vas cu cari s-misurã grãnili; acrinã, alcechi, stamboli, tãgari, cutlã, shinic, usmac, cuveali, cuveli, cuvelji;
(expr: cap di crinã = cap di mulari (di tãgari, di grij, di shinic, etc.), om tsi sh-alãxeashti greu mintea, cãpos, napran, cap gros, pruclet, etc.)
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
ex: unã crinã di fãrinã; unã crinã cu shishi mplini di yin; tsi cap di crinã
(expr: cap gros) ari!

§ cãrinã1 (cã-rí-nã) sf cãrini/cãrine (cã-rí-ni) – (unã cu crinã1)

§ acrinã (a-crí-nã) sf acrini/acrine (a-crí-ni) – (unã cu crinã1)

§ cuveali/cuveale (cu-veá-li) sf cuveli/cuvele (cu-vé-li) – (unã cu crinã1)

§ cuveli/cuvele (cu-vé-li) sf cuveli/cuvele (cu-vé-li) – (unã cu crinã1)

§ cuvelji/cu-velje (cu-vé-lji) sf cuvelji/cuvelje (cu-vé-lji) – (unã cu crinã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cutlã

cutlã (cú-tlã) sf cutli/cutle (cú-tli) – vas cu cari s-misurã (grãnili); vas di lemnu ca unã cupã i unã lingurã mari cu cari s-misurã grãnili (fãrina, apa, etc.); crinã, acrinã, alcechi, tãghari, shinic, cuveali, stamboli/stambole
{ro: căuş, baniţă}
{fr: boisseau, seille de bois, très grande cuillère}
{en: bushel, large wooden spoon for measuring grains, flour, water, etc.}
ex: vindui multi cutli di grãn

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

misurã1

misurã1 (mi-sú-rã) sf misuri/misure (mi-sú-ri) – atsea tsi-aspuni cãt di mari (lungu, largu, greu, veclju, etc.) easti un lucru i hiintsã; mãrimea tsi u-ari un lucru tsi misurã “un” (“unitatea di misurã”); metru; mizurã
{ro: măsură}
{fr: mesure}
{en: mesure}
ex: cu tsi misurã (metru) va s-misurãm, cu atsea misurã (atsel metru) va s-nã misurã shi a nauã; misura tsi (metrul cu cari) misura; nãscãntsã suntu pristi misurã (ma nsus di mãrimea di-aradã); lo misurã (lo metru) pri mini, ca s-nji crueascã nã pãreaclji di stranji; mãna misurã nu ari; tuti li fatsi cu misurã, easti cu ziga n brãn

§ mizurã (mi-zú-rã) sf mizuri/mizure (mi-zú-ri) – misurã trã stranji, trã pãputsã, yiptu, etc.
{ro: măsură de haine, pantofi, etc.}
{fr: mesure pour les vêtements, des chaussures, etc.}
{en: mesure for clothes, shoes, etc.}

§ munzurã (mun-zú-rã) sf munzuri/munzure (mun-zúrĭ) – misurã trã yiptu (grãn, ordzu, sicarã, etc.); vas cu cari s-misurã unã munzurã di grãni; acrinã, alcechi, tãghari, cutlã, usmac, shinic, cuveali, stamboli/stambole
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
ex: 400 di munzuri di misur, ordzu, etc. trã oi, trã calj

§ mãndzurã (mãn-dzú-rã) sf mãndzuri/mãndzure (mi-dzú-ri) – (unã cu munzurã)

§ misur1 (mi-súrŭ) (mi) vb I misurai (mi-su-ráĭ), misuram (mi-su-rámŭ), misuratã (mi-su-rá-tã), misurari/mi-surare (mi-su-rá-ri) –
1: ljau misura-a unui lucru (tra s-aflu cãt mari easti, cãt lungu, cãt analtu, etc.); ljau metru (misura);
2: caftu (fac tsiva, numir) tra sã nvets cãti lucri s-aflã tu-unã multimi icã aradã di lucri (oili dit cupii, njitslji dit fumealji, anjlji tsi lj-ari cariva, etc.); anumir, numir;
(expr:
1: ãl misur om = ãl lugursescu om, lu-am ti om;
2: mi misur cu cariva = caftu s-aflu ma s-nj-u poatã cariva, mi-acats cu cariva tu-astrãtseari, tu-alumtã;
3: pãnã s-misur dauã, trei, tsintsi, etc. = unãshunã, diunãoarã;
4: misur stealili = imnu hulandar, nj-trec bana fãrã nitsiun scupo;
5: dzãlili ãlj suntu misurati = nu-ari ninga multu s-bãneadzã; easti fuvirsit cu moartea di un dushman acshu, vãrtos shi ninjilãos;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nalci/nalce

nalci/nalce (nál-ci) sf nãlci (nắlcĭ) – unã cumatã di her (ca grama U) tsi s-bagã sum tãcunjli di la pãputsã tra s-nu s-mãcã agonja; alce
{ro: fer care se pune la tocurile de încălţăminte}
{fr: fer avec lequel on garni le dessous des bottes et des souliers}
{en: small piece of iron added to the heel of the shoes}
ex: unãoarã s-purta multu nalcea di turungiu; mi calcã cu nalcea

§ alce (al-cĭé) sm alceadz (al-cĭádzĭ) – (unã cu nalci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

shinic

shinic (shi-nícŭ) sn shinitsi/shinitse (shi-ní-tsi) – vas cu cari s-misurã (grãnili); crinã, acrinã, alcechi, tãgari, cutlã, usmac, cuveali, stamboli;
(expr: cap di shinic = atsel tsi sh-alãxeashti greu mintea; atsel tsi aducheashti greu tsi-lj si dzãtsi; cãpos, cap gros, pruclet, cap di crinã, cap di tãgari, cap di mulari, etc.)
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
ex: loai din pãzari un shinic (unã cutlã) di grãn

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

tãgari/tãgare

tãgari/tãgare (tã-gá-ri) sf tãgãri (tã-gắrĭ) – vas cu cari s-misurã (grãnili); tãgar, crinã, acrinã, alcechi, shinic, stamboli, cutlã, cuveali, usmac;
(expr: cap di tãgari = un tsi sh-alãxeashti greu mintea; un tsi-nu-aducheashti lishor tsi-lj si dzãtsi; cap di shinic (di crinã, mulari, grij, tungi, etc.); cãpos, cap gros, pruclet)
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
ex: si scoalã s-lã caftã tãgarea (crina, shiniclu), tra s-misurã groshlji; alãchi di fundul di tãgari tuti lirili cãti avea; cap di tãgari (cap gros)

§ tãgar (tã-gárŭ) sn tãgãri (tã-gắrĭ) – (unã cu tãgari)
ex: un tãgar di cãrbunj virsarã tu mãngal

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

tãlcescu

tãlcescu (tãl-cĭés-cu) vb IV tãlcii (tãl-cíĭ), tãlceam (tãl-cĭámŭ), tãlcitã (tãl-cí-tã), tãlciri/tãlcire (tãl-cí-ri) – cad di-iuva di-analtu, tu-un loc ahãndos, di-aradã, dinapandiha sh-cu vrondu; aruvulsescu, aruvuescu, surpu, survuljisescu
{ro: prăbuşi}
{fr: abîmer}
{en: fall in, engulf}

§ tãlcit (tãl-cítŭ) adg tãlcitã (tãl-cí-tã), tãlcits (tãl-cítsĭ), tãlciti/tãlcite (tãl-cí-ti) – tsi ari cãdzutã tu-un loc ahãndos; aruvulsit, aruvuit, surpat, survuljisit
{ro: prăbuşit}
{fr: abîmé}
{en: fallen in, engulfed}

§ tãlciri/tãlcire (tãl-cí-ri) sf tãlciri (tãl-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva tãlceashti; aruvulsiri, aruvuiri, surpari, survuljisiri
{ro: acţiunea de a se prăbuşi}
{fr: action de s’abîmer}
{en: action of falling in, of engulfing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã