DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

albu

albu (ál-bu) adg albã (ál-bã), alghi (ál-ghi), albi/albe (ál-bi) – unã hromã tsi sh-u-adutsi multu cu-atsea a laptilui (a neauãljei, a azvestiljei, etc.); albat, cil; (fig:
1: albu = (i) tsi easti curat (cu truplu shi cu suflitlu) fãrã nitsiunã murdãrii icã lãeatsã tu inimã; cari nu-ari stepsu; (ii) tsi easti hãrios, caluziric; expr:
2: alghi (ál-ghi) sm pl = paradz (di-asimi);
3: albi/albe (ál-bi) sf pl = (i) stranji albi (ii) hiintsi scoasi dit mintea-a omlui tsi s-aspun tu fandazmili shi pãrmitili dit lao, multi ori ca feati multu mushati (dzãni) sh-alti ori ca muljeri arali, cari au puteri tsi es dit nomurli di-aradã a fisiljei; argheandi, dzãni, zãni, mushati, dultsi;
4: stãmãna albã = stãmãnã dit preasinjli mãri cãndu s-mãcã oauã sh-lãpturi;
5: nji scoati peri alghi = mi-aushashti cu-atseali tsi-nj featsi; mi tirinseashti; nj-scoati suflitlu; nj-fatsi multi urãtets, nj-adutsi multi cripãri;
6: lu scot cu fatsa albã = lu scot curat, fãrã stepsu, nu-l dau di-arshini;
7: trec ca dzua-atsea alba = trec unã banã mplinã di ghinets shi iftihii;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã;
9: ma s-nu hibã albã, va hibã lai = lipseashti s-hibã un di dauã lucri; ma s-nu hibã unã, va s-hibã-alantã)
{ro: alb; bani (de argint); straie albe, iele}
{fr: blanc; monnaie (d’argent); habits blancs, fées, génies malfaisants}
{en: white; silver coins; white clothes, fairies; evil genies}
ex: pri-un cal albu (cil) nãs cãvalã; ma alb di albul cair; albã-i sh-neaua, ma u chishi cãnjlji; alghi
(expr: paradz) tu pundzã, shi peshti tu muntsã; alghilj
(expr: paradzlji) bitisescu lucrul; tu albi
(expr: strani albi) gionjlji tuts intrarã; lai mash albili
(expr: stranjili albi); vinjirã albili
(expr: dzãnili) trei; agiumsi ca s-nu sh-veadã per albu (s-nu s-veadã aush); feate, vrets s-amintats fumealji albã (fig: hãrioasã)?; s-hii albã (fig: hãrioasã, caluziricã) feata-a mea; albã (fig: hãrioasã) sã-nj ti ved; bets dit misuri albi; cãt veadi albul (fig: curatlu, nistipsitlu) soari; easti cu fatsa albã
(expr: nistipsitã), nu-ari faptã tsiva; lu scoasi cu fatsa albã
(expr: nu-l featsi di-arshini); vrea s-easã cu fatsa albã
(expr: s-nu s-facã di-arshini); vinjirã albili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãlbeadzã

gãlbeadzã (gãl-beá-dzã) sf gãlbedz (gãl-bédzĭ) – lãngoari di hicat a oilor sh-a vãtslor adusã di-un yermu; yermul tsi da lãngoarea gãlbeadzã; gãlbeatsã, gãlbadzã, mitil
{ro: gălbează}
{fr: clavelée, douve du foie}
{en: sheep-pox}
ex: di gãlbeadzã oili cher; la oili lãndziti di gãlbeadzã, hicatlu albu sh-lai au arinã

§ gãlbeatsã (gãl-beá-tsã) sf gãlbets (gãl-bétsĭ) – (unã cu gãlbeadzã)

§ gãlbadzã (gãl-bá-dzã) sf gãlbãdz (gãl-bắdzĭ) – (unã cu gãlbeadzã)
ex: az gãlbadza, mãni guvujdelu, chirea oili di videai cu ocljilj

§ gãlbãgios (gãl-bã-gĭósŭ) adg gãlbãgioasã (gãl-bã-gĭŭá-sã), gãlbãgiosh (gãl-bã-gĭóshĭ), gãlbãgioasi/gãlbãgioase (gãl-bã-gĭŭá-si) – (pravda) tsi easti lãndzitã di gãlbeadzã; (fig: gãlbãgios = (om) tsi sh-u-adutsi la fatsã cu pravda tsi ari gãlbeadzã; galbin la fatsã, gãlbinjor, gãlbinos, gãlbunj)
{ro: gălbejos}
{fr: clavelé}
{en: with the sheep-pox}
ex: stãteam ascumtsã, ca oili gãlbãgioasi; gribingeanj gãlbãgiosh (fig: oaminj du Grebini, galbinj la fatsã)

§ gãlbidzãscu (gãl-bi-dzắs-cu) vb IV gãlbidzãi (gãl-bi-dzắĭ), gãlbi-dzam (gãl-bi-dzámŭ), gãlbidzãtã (gãl-bi-dzắ-tã), gãlbidzã-ri/gãlbidzãre (gãl-bi-dzắ-ri) – (trã prãvdzã) acats gãlbeadzã; cad lãndzit di gãlbeadzã
{ro: gălbeji}
{fr: devenir claveleux, prendre la clavelée}
{en: catch the sheep-pox}
ex: oili tuti gãlbidzãrã (lãndzidzãrã di gãlbeadzã); lj-gãlbidzãrã oili sh-lji psusirã

§ gãlbidzãt (gãl-bi-dzắtŭ) adg gãlbidzãtã (gãl-bi-dzắ-tã), gãlbidzãts (gãl-bi-dzắtsĭ), gãlbidzãti/gãlbidzãte (gãl-bi-dzắ-ti) – (pravda) tsi ari lãndzidzãtã di gãlbeadzã
{ro: gălbejit}
{fr: claveleux}
{en: who has caught the sheep-pox}

§ gãlbidzãri/gãlbidzãre (gãl-bi-dzắ-ri) sf gãlbidzãri (gãl-bi-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu pravda acatsã gãlbeadzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãzii/mãzie

mãzii/mãzie (mã-zí-i) sf mãzii(?) (mã-zíĭ) – unã soi di giumbã (umflãturã) tsi creashti pri frãndzili di cupaci (deavãrliga di oauã i yernji); pulbiri tsi si scoati dit aestã giumbã (sh-cu cari muljerli sh-lãescu dzeanili i perlu)
{ro: suliman negru}
{fr: noix de galle}
{en: black powder for make-up}
ex: fãrã-albeatsã shi mãzii; nã bãgãm mãzii (nã buisim perlu); acumpãrã trã numtã unã ocã di mãzii

§ mãzeauã (mã-zeá-ŭã) sf mãzei (mã-zéĭ) – (unã cu mãzii)
ex: bãgã mãzeauã pristi peri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mitil

mitil (mi-tílŭ) sm pl(?) – lãngoari di hicat a oilor sh-a vãtslor adusã di-un yermu tsi s-cljamã gãlbeadzã; gãlbeadzã, gãlbeatsã, gãlbadzã
{ro: gălbează}
{fr: clavelée}
{en: sheep-pox}
ex: tuti oili s-lãndzidzãrã di mitil (gãlbeadzã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pudrã

pudrã (pú-drã) sf pudri/pudre (pú-dre) – adunãturã di cumãts multu minuti sh-lishoari ca fãrina (ishiti dit sãrmarea i zminutarea a unei lugurii durã, vãrtoasã); bueaua albã (pulbirea, albeatsa) tsi sh-u bagã muljerli pri fatsã tra s-aspunã ma mushati; albeatsã, pulbiri, pulviri, curnjahto
{ro: pudră}
{fr: poudre}
{en: powder}
ex: pudrã di lilici

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã