DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

albãnsescu

albãnsescu (al-bãn-sés-cu) vb IV albãnsii (al-bãn-síĭ), albãnseam (al-bãn-seámŭ), albãnsitã (al-bãn-sí-tã), albãnsiri/albãnsire (al-bãn-sí-ri) – mi hiumusescu pristi cariva (tsiva) cu mintea dushmãnoasã tra s-lji fac arãu (s-lu mprad, s-lu vatãm, s-lu fac sclav, etc.); arãvuescu, rãvuescu, nãvãlescu, nãpãdescu, citãsescu, dau iurusi, dau nãvalã
{ro: năvăli}
{fr: fondre, faire invasion, attaquer brusquement}
{en: pounce, rush over, invade, attack}
ex: di cãndu Ali-pãshe albãnsi (lj-bãgã s-arãvueascã shi sã mpradã) pisti hoarili armãneshti din Pindu pri dispuljatslji a lui

§ albãnsit (al-bãn-sítŭ) adg albãnsitã (al-bãn-sí-tã), albãnsits (al-bãn-sítsĭ), albãnsiti/albãnsite (al-bãn-sí-ti) – cari s-ari hiumusitã pristi cariva (tsiva) cu mintea dushmãnoasã tra s-lji facã arãu (s-lu mpradã, s-lu vatãmã, s-lu facã sclav, etc.); pristi cari s-ari hiumusitã cariva; arãvuit, rãvuit, nãvãlit, nãpãdit, citãsit
{ro: năvălit}
{fr: invadé, attaqué brusquement, éparpillé}
{en: pounced, rushed over, invaded, attacked, dispersed}

§ albãnsiri/albãnsire (al-bãn-sí-ri) sf albãnsiri (al-bãn-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu albãnseashti cariva; arãvuiri, rãvuiri, nãvãliri, nãpãdiri, citãsiri
{ro: acţiunea de a năvăli; năvălire}
{fr: action de fondre, de faire invasion, d’attaquer brusquement, d’éparpiller}
{en: action of pouncing, of rushing over, of invading, of attacking, of dispersing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arbines

arbines (ar-bi-nésŭ) sm, sf arbineasã (ar-bi-neá-sã), arbinesh (ar-bi-néshĭ), arbineasi/arbinease (ar-bi-neá-si) – om (muljari) tsi fatsi parti dit unã mileti (giumitati di elj crishtinj, giumitati turtsã) tsi bãneadzã tu locurli ditu-Ascãpitatã di Machidunii (tu Arbinshii); (fig:
1: arbines = om multu-arãu; expr:
2: arbineslu-i besã pri dzinuclju = arbineslu nu-ari besã; nu pots s-lji fatsi besã a arbineslui;
3: arbineslu-i frati cu-alãvdarea = arbineslu s-alavdã multu;
4: cap di-arbines = om cu caplu gros (cu cap di shinic, di tãgari, di grij, di mulari, etc.) cari nu-ascultã di vãrnu shi fatsi mash dupã mintea-a lui;
5: pri iu treatsi arbineslu-lj seacã mãna = arbineslu lu-ariseashti s-furã)
{ro: albanez}
{fr: Albanais}
{en: Albanian}
ex: arbineslu-i fudul; soacra-atsea araua sh-atsea arbineasa (fig: multu di multu-arauã); ari un ficior… arbines (multu-arãu, ca un arbines!)

§ arbinshami/arbinshame (ar-bin-shĭá-mi) sf fãrã pl – multimi di-arbinesh; miletea-arbinshascã
{ro: albanezime}
{fr: l’ensemble des Albanais; nombre d’Albanais}
{en: multitude of Albanians}
ex: dzatsi gionj ditu-arbinshami (dit miletea-arbinishascã)

§ arbinshescu (ar-bin-shĭés-cu) adg arbin-shascã (ar-bin-shĭás-cã), arbinsheshtsã (ar-bin-shĭésh-tsã), arbinsheshti (ar-bin-shĭésh-ti) – tsi s-tradzi dit miletea di-arbinesh; tsi ari s-facã cu arbineshlji; di arbines;
(expr: unã minti, sh-atsea arbinshascã = minti nibunã, niminduitã ghini)
{ro: albanez, albanezesc}
{fr: albanais}
{en: Albanian}
ex: avdzãi un cãntic arbinshescu (di-arbinesh)

§ arbinshashti1/arbinshashte (ar-bin-shĭash-ti) sf fãrã pl – limba zburãtã di arbinesh
{ro: limba albaneză}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

besã

besã (bé-sã) sf fãrã pl – ncreadirea tsi u ari omlu cã un lucru easti dealihea; pistipsirea tsi lj-u fats a unui cã va facã ashi cum dzãtsi (cã nu va ti pruda); giurat (di arbinesh); pisti, embistosini, mbithar;
(expr: lj-dau (lj-fac) besã = am ncreadiri cã va facã tsi tãxeashti, cã nu-nj dzãtsi minciunj, etc.)
{ro: credinţă, fidelitate, jurământ (de albanezi)}
{fr: foi, fidélité; serment (des albanais)}
{en: faith, fidelity, oath (of Albanians)}
ex: armãnlu easti om di inimã shi di besã (ncreadiri, mbithar, embistosini); un armãn chiru… pri besã (trã pisti); nu dãdeam besã (nu-aveam ncreadiri, embistosini, mbithar) la sots; besa, besa (giurat, giurat), voi, lai cãnj

§ besalã (be-sa-lắ) sm besaladz (be-sa-ládzĭ) – om a curi ãlj si da (fatsi) besã; om a curi pots s-lji zburãshti fãrã s-tsã hibã fricã cã va ti pruda la altsã; om tu cari ai ncreadirea cã va facã tsi va-lj dzãts; om tsi nu sh-alãxeashti vrearea tsi u ari ti cariva i tsiva; om di besã; amaneci; pistimen, pisto, embistimen, mbistimen
{ro: om de încredere}
{fr: homme de confiance}
{en: trusty man, faithful man}
ex: omlu atsel cama besalãlu (mbistimenlu) al Ali

§ besa-bes (bé-sa-bés) invar – giurat arbinishescu cu noima “giur besã”
{ro: formulă albaneză de jurământ care înseamnă “jur fidelitate”}
{fr: formule de serment des albanais signifiant “je jure fidélité”}
{en: Albanian oath formula meaning “I swear fidelity”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ceacshiri

ceacshiri (cĭac-shírĭ) sf pl – soi di pantaloni lãrdzi (shilvari) i zmeani di pãndzã purtati di turtsã; cihshiri, cidic, cinteni, shilvãri
{ro: largi pantaloni de pânză (şalvari, izmene) purtaţi de turci}
{fr: large pantalon (caleçons) de toile porté par les turcs}
{en: large linen pants worn by Turks}
ex: muljerli a turtsilor purta nãoarã ceacshiri

§ cihshiri/cihshire cih-shí-ri) sf cihshiri (cih-shírĭ) – (unã cu ceacshiri)

§ cinteni/cintene sf pl – soi di pantaloni lãrdzi (shilvari) i zmeani di pãndzã (tsi sh-u-aduc multu cu ceacshirli) purtati di-aradã di arbineasili turcali; ceacshiri, cihshiri, cidic, shilvãri
{ro: un fel de şalvari femeieşti purtaţi de femeile albaneze musulmane}
{fr: large pantalon de toile porté par les femmes albanaises musulmanes}
{en: large linen pants worn by Albanian moslem women}
ex: multi muljeri sh-bãrbats poartã cinteni

§ cidic (ci-dícŭ) sn ciditsi/ciditse (ci-dí-tsi) – soi di pantaloni lãrdzi (shilvari) di pãndzã purtati di huryeatslji arbinesh; ceacshiri, cihshiri, cinteni, shilvãri
{ro: largi pantaloni purtaţi de ţăranii albanezi}
{fr: large pantalon porté des paysans d’Albanie}
{en: large pants worn in Albania}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ceamcu

ceamcu (cĭám-cu) sn ceamcuri (cĭám-curĭ) – soi di gioc armãnescu (grãtsescu shi arbinshescu) iu, di-aradã, giucãtorlu din cap tsi tradzi corlu easti atsel cari dealihea gioacã, cu frãndzeri di trup, mãnj shi cicioari
{ro: dans aromânesc}
{fr: sorte de danse chez les Aroumains}
{en: Aromanian folk dance}
ex: ceamcul tradzi el; la numtsã nu-s ceamcuri tu ubor

§ ceamcea (cĭám-cĭa) sn ceamcuri (cĭám-curĭ) – (unã cu ceamcu)
ex: ceamcea u gioacã multsã

§ ceamce (cĭám-ce) adv – (gioacã) ca arbineshlji
{ro: (dansează) ca albanezii}
{fr: (dansent) comme les Albanais}
{en: (dance) as the Albanians do}
ex: gioacã ceamce (ca arbineshlji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

checi/chece

checi/chece (chĭé-ci) sf checi (chĭécĭ) – soi di capelã cu cari omlu sh-acoapirã caplu; sucai, festi, fesi, cãciulã, etc.
{ro: bonetă, beretă de pâslă}
{fr: bonnet, béret; couvre-chef aplati; espèce de calotte; petit bonnet en feutre porté par les Albanais}
{en: beret; flat hat; sort of skull-cap; headgear worn by Albanians}
ex: checi (sucai) lai n cap purta; sh-acumpãrã nã checi (cãciulã) ca s-nu lj-arãtseascã caplu

§ chicear (chi-cĭárŭ) sm chiceari (chi-cĭárĭ) – un tsi fatsi icã vindi checi
{ro: vânzător de “checi”}
{fr: marchand de “checi”}
{en: “checi” seller}

§ chicirii/chicirie (chi-ci-rí-i) sf chicirii (chi-ci-ríĭ) – ducheani iu s-fac i vindu checi
{ro: prăvălie de “checi”}
{fr: magazin de “checi”}
{en: “checi” store}

§ cuc2 (cúcŭ) sm cuts (cútsĭ) – (unã cu checi)

§ cucã (cú-cã) sf cutsi/cutse (cú-tsi) – (unã cu checi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

circhez

circhez (cir-chĭézŭ) sm, sf circhezã (cir-chĭé-zã), circheji (cir-chĭéjĭ), circhezi/circheze (cir-chĭé-zi) –
1: om dit unã mileti tsi bãneadzã cãtã tu muntsãlj Caucaz;
2: fur ncãlar dit miletea turtseascã i arbinishascã turchipsitã
{ro: cerchez; brigand turc sau albanez musulman călare pe cal}
{fr: circassien; brigand turc ou albanais musulmanisé à cheval}
{en: Circassian; Turkish or Albanian brigand on horseback}

§ circhizimi/circhizime (cir-chi-zí-mi) sf fãrã pl – multimi di circheji; miletea-a circhejilor
{ro: cerchezime}
{fr: nombre de “cirkeji”}
{en: multitude of “circheji”}
ex: Curd-pãshe dit circhizimi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

Colonja

Colonja (Co-ló-nja) sf fãrã pl – numa-a locurlor (Colonja) dit Arbinishii, namisa di Curceaua shi Deniscu, di ningã Gramusti, locurli di iu fudzirã armãnjlji grãmusteanj tsi s-dusirã tu Vurgãrii, dupã tsi horli a lor furã afãnsiti di Ali Pãshelu; (fig: colonja = atsea tsi s-fatsi cãndu un loc easti cãtãstrãpsit, cu oaminjlji tsi bãneadzã-aclo sh-averli-a lor; afãnizmo, halazmo, ciupulic, afãnsiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, pustixiri, sutrupsiri, cãipusiri, chirdãciuni, chiriri)
{ro: regiuni din Albania}
{fr: Région d,Albanie}
{en: region in Albania}

§ culunjat (cu-lu-njĭátŭ) sm, sf culunjatã (cu-lu-njĭá-tã), culunjats (cu-lu-njĭátsĭ), culunjati/culunjate (cu-lu-njĭá-ti) – om tsi bãneadzã Colonja; om a curi fumealji s-tradzi di locurli di cãtrã Colonja; culunjar
{ro: locuitor din Colonja}
{fr: habitant de Colonja}
{en: inhabitant of Colonja}
ex: trã nã Lenã culunjatã; atselj cãnj di culunjats

§ culunjar (cu-lu-njĭárŭ) sm, sf culunjarã (cu-lu-njĭá-rã), culunjari (cu-lu-njĭárĭ), culunjari/culunjare (cu-lu-njĭá-ri) – (unã cu culunjat)
ex: muntsãlj suntu mplinj di culunjari; multi culunjari va s-armasirã vedui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

fãrshirot

fãrshirot (fãr-shi-rótŭ) sm, sf fãrshiroatã (fãr-shi-rŭá-tã), fãrshi-rots (fãr-shi-rótsĭ), fãrshiroati/fãrshiroate (fãr-shi-rŭá-ti) – armãn tsi yini dit Notlu-ali Arbinishii, cari, tu chirolu veclju, bãna cu oili veara tu muntsã sh-earna tu cãmpu, sh-cari zburashti un grai armãnescu niheamã altã soi di-alantsã armãnj
{ro: fărşerot, aromân din sudul Albaniei}
{fr: aroumain du sud de l’Albanie}
{en: Aromanian from Southern Albania}
ex: fãrshirotlu-i fãr cripari, tutã dzua-i pri cãntari; ma gionj di armãnjlji ipirots sh-ma alumtãtori di fãrshirots pri lumi... sãnãtati!; o, lai Marco, fãrshi-roate!; fãrshirotslji pãstrarã cama curatã limba armãneascã

§ fãrshirutami/fãrshirutame (fãr-shi-ru-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di fãrshirots; ntreaga farã a fãrshirotslor
{ro: mulţime de fărşeroţi}
{fr: nombre de “fãrshirots”}
{en: number of “fãrshirots”}
ex: tu fãrshirutami s-tsãn multi adets di la strãaush

§ fãrshi-rutescu (fãr-shi-ru-tés-cu) adg fãrshiruteascã (fãr-shi-ru-teás-cã), fãrshiruteshtsã (fãr-shi-ru-tésh-tsã), fãrshiruteshti/fãrshiruteshte (fãr-shi-ru-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu fãrshirotslji; tsi tsãni di fãrshirots; di fãrshirot
{ro: fărşerotesc}
{fr: tenant de “fãrshirots”}
{en: having to do with the “fãrshirots”}
ex: cãntic fãrshirutescu (di fãrshirots); cãlivili fãrshiruteshti (di fãrshirots); portul fãrshi-rutescu (di fãrshirot); inatea fãrshiruteascã

§ fãrshiruteash-ti/fãrshiruteashte (fãr-shi-ru-teásh-ti) adv – ca fãrshirotslji
{ro: fărşeroteşte}
{fr: à la manière des “fãrshirots”}
{en: as done by the “fãrshirots”}
ex: adutsi zborlu ca fãrshãruteashti (ca fãrshirotslji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

favru

favru (fá-vru) sm favri (fá-vri) –
1: omlu a curi tehni easti s-lucreadzã herlu (i altu metal) cu foclu, cioclu shi cu amonea; atsel tsi ncaltsã calu cu petali; favur, hirar, hãlche, alban, nalban, pitãlar;
2: omlu a curi tehni easti s-lucreadzã malama sh-asimea tra s-facã stulii mushati tsi li poartã oaminjlji; hrisic, hriscu
{ro: fierar, argintar}
{fr: ferronnier, forgeron, orfèvre}
{en: blacksmith, silversmith}
ex: s-dutsi la un favru shi dimãndã s-lji facã trei armati di stranji; s-dusi la un favru, sh-adrã penuri mãri shi un cioc; adarã un san la un favru; favrul sh-arãdi di nãs; mash ghiftsãlj suntu favri (hirari, hãlcheadz) la noi; li ded la favru s-nji li-alicheascã bucãtsli

§ favur (fá-vurŭ) sm favuri (fá-vuri) – (unã cu favru)
ex: chealea u ded a favurlui

§ fãvrii/fãvrie (fã-vrí-i) sf fãvrii (fã-vríĭ) – tehnea-a hirarlui; ducheanea iu s-lucreadzã herlu; ducheanea iu s-vindu lucri di her, lucrili di cari ari ananghi hirarlu, etc.; hirãrilji, ceacrã
{ro: fierărie, argintărie}
{fr: ferronnerie, orfèvrerie}
{en: blacksmith shop; silversmith shop; hardware (store)}
ex: sucachea ntreagã easti sadea di fãvrii

§ fãvrescu (fã-vrés-cu) vb IV fãvrii (fã-vríĭ), fãvream (fã-vreámŭ), fãvritã (fã-vrí-tã), fãvriri/fãvrire (fã-vrí-ri) – lucredz herlu (cu foclu, cioclu shi amonea) tra s-fac un lucru, unã hãlati; fãvrusescu
{ro: făuri, lucra fierul}
{fr: forger, travailler le fer}
{en: forge; work the iron}
ex: deadi s-nji fãvreascã nã cljai nauã, cã atsea veaclja s-avea chirutã

§ fãvrit (fã-vrítŭ) adg fãvritã (fã-vrí-tã), fãvrits (fã-vrítsĭ), fãvriti/fãvrite (fã-vrí-ti) – (her) tsi easti lucrat tra si s-facã nã hãlati di el; fãvrusit
{ro: făurit, (fier) lucrat}
{fr: forgé, (fer) travaillé}
{en: forge; (iron) worked}

§ fãvriri/fãvrire (fã-vrí-ri) sf fãvriri (fã-vrírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fãvreashti tsiva; fãvrusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ghegan

ghegan (ghĭé-ganŭ) sm, sf gheganã (ghĭé-ga-nã), gheganj (ghĭé-ganjĭ), ghegani/ghegane (ghĭé-ga-ni) – arbines tsi yini dit pãrtsãli di cãtã Nordu (Njadzãnoapti) ali Arbinshii; ghegã;
(expr: cap di ghegan = om tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu, tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, etc.; cap gros, di crinã, di shinic, di tãgari, etc.)
{ro: albanez care vine din regiunile de Nord ale Albaniei}
{fr: guègue, habitant du nord de l’Albanie}
{en: Albanian originating from, or living in, the North of Albania}
ex: ari un cap di ghegan!
(expr: cap gros, di tãgari)

§ ghegã (ghĭé-gã) sm gheghi (géghĭ) – (unã cu ghegan)
ex: ca furtuna-agiundzi ghegã

§ ghigãrii/ghigãrie (ghi-gã-rí-i) sf ghigãrii (ghi-gã-ríĭ) (scriat shi Ghigãrii) – multimi di gheganj (ghigãria); locurli iu bãneadzã gheganjlji (Ghigãria)
{ro: ţara “gheganjlor”; mulţime de “gheganj”}
{fr: terre des Guègues; nombre des Guègues}
{en: land of “Gheganj”; multitude of “Gheganj”}
ex: gheganjlji dit Ghigãrii (Arbinshia-a gheganjlor); cari s-mi-aflats cu stepsu, spindzurats-mi, nu acshi, azvarna, ca tu Ghigãrii

§ ghigãnescu (ghi-gã-nés-cu) adg ghigãneascã (ghi-gã-neás-cã), ghigãneshtsã (ghi-gã-nésh-tsã), ghigãneshti (ghi-gã-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu gheganjlji; tsi yini dit locurli iu bãneadzã gheganjlji; di ghegã
{ro: care aparţine de “gheganj”; de “ghegă”}
{fr: tenant d’un “ghegã”; appartenant à un Ghègue}
{en: that has to do with “Gheganj”; of “Gheganj”}
ex: loa pishtoli ghigãneshti (di gheganj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã