DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alavdã

alavdã (a-láv-dã) sf alãvdãri (a-lãv-dắrĭ) – zboarã di tinjii spusi trã cariva (trã hãrli tsi li ari, icã trã lucrili tsi-ari faptã); lavdã, alãvdari, alãvdãturã, alãvdãciuni, epin
{ro: laudă}
{fr: louange}
{en: praise}

§ lavdã (láv-dã) sf lãvdãri (lãv-dắrĭ) – (unã cu alavdã)
ex: cãntã lavda

§ alavdu (a-láv-du) (mi) vb I alãvdai (a-lãv-dáĭ), alãvdam (a-lãv-dámŭ), alãvdatã (a-lãv-dá-tã), alãvdari/alãvdare (a-lãv-dá-ri) – spun cu zboarã cum tinjisescu pri cariva (trã hãrli tsi ari icã lucrili tsi-ari faptã); dzãc trã mini mash zboarã buni; lavdu, mãrescu, pinjisescu, fãlescu, fudulescu, fãndãxescu; (mi) cãmãrusescu;
(expr: alavdã-mi gurã, cã ti bat = s-dzãtsi tr-atsel tsi s-alavdã singur; tsi ti-alavdzã singur?)
{ro: lăuda}
{fr: louer, (se) vanter}
{en: praise, boast, brag}
ex: tuts alavdã ficiorlu-ambar; sh-altsã am avdzãtã tra s-lu-alavdã; cãndu ti-alavdã nã lumi, tsi-ai cã ti-alatrã un cãni?; alavdã fãsuljili sh-mãcã carni; s-alãvda cã tsasi pãndza, cãndu pãndza s-tsãsea cu mãnj di-asimi; lji s-alãvdã (lu fuvirsi) cã va-l vatãmã

§ alãvdat (a-lãv-dátŭ) adg alãvdatã (a-lãv-dá-tã), alãvdats (a-lãv-dátsĭ), alãvdati/alãvdate (a-lãv-dá-ti) – tsi easti tinjisit cu zboarã (trã hãrli tsi ari icã lucrili tsi-ari faptã); lãvdat, mãrit, pinjisit, fãlit, fudulit, fãndãxit
{ro: lăudat}
{fr: loué, renommé, vantard}
{en: praised, boaster, bragger}
ex: la merlu alãvdat s-nu ti duts cu saclu; s-dusi Gramustea-alãvdatã (mãritã)

§ alãvdari/alãvdare (a-lãv-dá-ri) sf alãvdãri (a-lãv-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti alãvdat, icã s-alavdã el singur; lãvdari, mãriri, pinjisiri, fãliri, fuduliri, fãndãxiri
{ro: acţiunea de a (se) lăuda, lăudare}
{fr: action de louer, de (se) vanter; vantardise}
{en: action of praising, of boasting, of bragging}
ex: arbineslu-i frati cu-alãvdarea; di-alãvdari, pots s-ti-alavdzã; alãvdarea-a omlui arãu nu u voi; alãvdarea-a dushmanlui lu nfricushe; alãvdãrli mash furã di nãs

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

alin

alin (a-línŭ) (mi) vb I alinai (a-li-náĭ) shi alnai (al-náĭ), alinam (a-li-námŭ) shi alnam (al-námŭ), alinatã (a-li-ná-tã) shi alnatã (al-ná-tã), alinari/alinare (a-li-ná-ri) shi alnari/alnare (al-ná-ri) – mi mut dit un loc (tsi easti ma nghios) tu-un altu tsi easti ma nsus; mi duc cãtã nsus (pri-un munti) pri padi (pi gumar, cu machina, etc.); mi-ashternu (l-curdusescu un altu) pri-un loc tsi easti ma nsus (pri-un cal cu ncãlicarea, pi-un pom cu angãrlimarea, pri citia-a casãljei cu cicioarli pri scarã, un njic deanumirea cu mãnjli; etc.); analtsu, mut, scol, mãrescu, crescu, etc. (fig: lu-alin = lj-fac gãireti, l-cãidisescu, l-mãyipsescu, lu-alavdu, etc. tra si s-aducheascã sufliteashti ma ghini)
{ro: urca, (se) sui, ridica}
{fr: monter, gravir, s’élever, hausser}
{en: climb (up), mount, ascend, raise, rise (up), lift}
ex: alinã (anifurã, dusi nsus pri) muntsãlj; pãnã s-lu-alinã; alinai (mi dush nsus pi) nã dzeanã analtã; s-n-alinãm (s-imnãm nsus) pi-unã scarã di mirmirã; alinats-vã pri cãrciliu; alinãndalui-si cãtrã bunlu Dumnidzã; dipusirã muntsãlj shi s-al(i)narã (criscurã nsus) cupriili; laptili s-al(i)nã (sã scunchi, lji s-anãltsã tinjia); s-alinarã (s-mãrirã, criscurã) dãrli; va li alinã (fig: cãidiseascã) cu zboarãli; ahãt cãndu lu-alinã (fig: lu-alãvdã)

§ alinat (a-li-nátŭ) adg alinatã (a-li-ná-tã), alinats (a-li-nátsĭ), alinati/alinate (a-li-ná-ti) – tsi s-ari mutatã dit un loc (tsi easti ma nghios) tu-un altu tsi easti ma nsus; anãltsat, mutat, sculat, etc.
{ro: urcat, suit, ridicat}
{fr: monté, gravi, élevé, haussé}
{en: climbed (up), mounted, ascended, raised, risen (up), lifted}
ex: turmi alinati (dusi nsus) tu munti

§ alnat (al-nátŭ) adg alnatã (al-ná-tã), alnats (al-nátsĭ), alnati/alnate (al-ná-ti) – (unã cu alinat)

§ alinari/alinare (a-li-ná-ri) sf alinãri (a-li-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-alinã; anãltsari, mutari, sculari, etc.
{ro: acţiunea de a urca, de a (se) sui, de a ridica; urcare, suire, ridicare}
{fr: action de monter, de gravir, de s’élever, de hausser}
{en: action of climbing (up), of mounting, of ascending, of raising, of rising (up), of lifting}
ex: alinarea-a armãnjlor tu muntsã; alinarea pi ponj easti greauã trã oaminjlji mãturi; alinarea pi muntsã easti ljishoarã trã oaminjlji nvitsats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

analtu1

analtu1 (a-nál-tu) adg analtã (a-nál-tã), analtsã (a-nál-tsã), anal-ti/analte (a-nál-ti) – tsi s-aflã (easti alinat) nsus; tsi ari criscutã multu shi easti multu lungu; (om) tsi ari unã boi mari; (boatsi) tsi easti suptsãri (i vãrtoasã); naltu
{ro: înalt}
{fr: haut, élevé}
{en: tall}
ex: tatã-nju easti analtu om (avea boi mari); alinã-ti analtu (nsus) pri pom tra s-vedz diparti; analtsã eara murlji di-avlii; doi lai muntsã multu-analtsã; lunã tsi eshti-analtã (tsi ti-aflji nsus) sh-dipãrtoasã; analtu ca chiparishlu

§ naltu1 (nál-tu) adg naltã (nál-tã), naltsã (nál-tsã), nalti/nalte (nál-ti) – (unã cu analtu1)
ex: casa-a noastrã easti naltã; iu murlu ma nalt eara; nalti li featsi; tãvanea easti naltã (multu nsus); easti un tinir naltu, pripsit

§ analtu2 (a-nál-tu) adv – naltu, nsus, pristi, pisuprã, prisuprã, di pisuprã;
(expr:
1: analtu pri = tu oara tsi s-fatsi tsiva; tu chirolu tsi s-aflã tu; tamam cãndu;
2: di-analtu = di nsus, din tser, di la Dumnidzã)
{ro: peste, deasupra}
{fr: sur, au dessus, par dessus, en plus, d’en haut, juste, précisément}
{en: over, above, in the middle of, exactly}
ex: s-alãsarã analtu pri (pristi) mini; analtu pri-ahãti (ma nsus di-atseali, ma multu di-ahãnti) tsi eu spush; tu lumea-atsea di-analtu
(expr: di nsus, dit tser); analtu pri
(expr: tu mesea, tu inima di, tu chirolu tsi fãtseam) chefi; trã trei ori analtu
(expr: tamam tri trei sãhãts) agiumshu; analtu pri
(expr: tamam cãndu dzãtseam) aesti zboarã; s-aushascã pri tinireatsã-analtu
(expr: ta-mam)

§ naltu2 (nál-tu) adv – (unã cu analtu2)
ex: naltu pri beari
(expr: tu chirolu tsi bea multu, dipriunã); eara naltu
(expr: tamam) pi dzãlili cãndu

§ analtsu (a-nál-tsu) (mi) vb I anãltsai (a-nãl-tsáĭ), anãltsam (a-nãl-tsámŭ), anãltsatã (a-nãl-tsá-tã), anãltsa-ri/anãltsare (a-nãl-tsá-ri) – (mi) min (scol, mut) cãtrã nsus; fac (adar, scol, mut, astãsescu, stãlãescu) unã binai (casã, bisearicã, etc.); crescu di boi sh-mi fac ma-analtu; (mi) mprustedz, naltsu, altsu, alin, mut, scol, crescu, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãbãrdisescu

cãbãrdisescu (cã-bãr-di-sés-cu) (mi) vb IV cãbãrdisii (cã-bãr-di-síĭ), cãbãrdiseam (cã-bãr-di-seámŭ), cãbãrdisitã (cã-bãr-di-sí-tã), cãbãrdisiri/cãbãrdisire (cã-bãr-di-sí-ri) – fac (umflu) un lucru tra si s-adarã ma mari (cu suflarea di vimtu nãuntrul a lui, cu ndisarea-a lucrului cu tsiva, cu agudirea-a unei parti dit truplu (a omlui), etc.); umflu;
(expr: mi cãbãrdisescu = mi-alavdu, mi pinjisescu, mi fãlescu, mi fudulescu, etc.)
{ro: inflama, umfla}
{fr: gonfler, enfler, augmenter}
{en: inflate, swell, cause something to swell}
ex: laptili s-cãbãrdiseashti (s-umflã); ca multu ti cãbãrdiseshti
(expr: ti alavdzã, ti umfli)

§ cãbãrdisit (cã-bãr-di-sítŭ) adg cãbãrdisitã (cã-bãr-di-sí-tã), cãbãrdisits (cã-bãr-di-sítsĭ), cãbãrdisiti/cãbãrdisite (cã-bãr-di-sí-ti) – tsi s-ari umflatã
{ro: inflamat, umflat}
{fr: gonflé, enflé, augmenté}
{en: inflated, swelled}
ex: fãrinã cãbãrdisitã (umflatã)

§ cãbãrdisiri/cãbãrdisire (cã-bãr-di-sí-ri) sf cãbãrdisiri (cã-bãr-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un s-cãbãrdiseashti; umflari
{ro: acţiunea de a inflama, de a umfla}
{fr: action de gonfler, d’enfler, d’augmenter}
{en: action of inflating, of swelling, of causing something to swell}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãmarã1

cãmarã1 (cã-má-rã) sf cãmãri (cã-mắrĭ) – harea (purtarea) tsi u-ari omlu cari s-mãreashti, cari va s-aspunã a dunjailjei cari easti el (cãt bun easti, tsi lucri ari, tsi poartã, etc.); fuduleatsã, fudulii, fudulichi, fudulãchi, pirifanji, mãreatsã, dãilãchi, dãilichi
{ro: mândrie, poză; ţinută; îngâmfare}
{fr: fierté, gloire; pose; rengorgement}
{en: pride, glory; pose, posture; strut}
ex: ari cãmarã (easti fudul) pri nãs; hii ca pãshe, cãmara (pirifanja) ali giunami; mi tsãneam pi cãmãri (pirifãnj, fudulets); cãmara s-nu lã tradzits (s-nu vã mãrits, fudulits cu eali); di cãmarã (pirifanji, fudulii), agãrshirã di sutsatã; cãmara (fudulichea) nu vã mãcã bana; tsã-nj-ti vrutã pi cãmãri (mãrets, pirifãnj); nu u-avea loclu di harauã, shi di cãmarã tsi-lj yinea

§ cãmãrusescu (cã-mã-ru-sés-cu) (mi) vb IV cãmãrusii (cã-mã-ru-síĭ), cãmãruseam (cã-mã-ru-seámŭ), cãmãrusitã (cã-mã-ru-sí-tã), cãmãrusiri/cãmãrusire (cã-mã-ru-sí-ri) – (mi) mãrescu cu hãrli a meali (icã hãrli-a altui, a unri soi tsi nj-easti aproapea di mini); aspun cu pirifanji hãrli tsi am (icã hãrli tsi ari cariva aproapea); cãrmãsescu, mãrescu, alavdu, fãlescu, pinjisescu, fudulescu, fãndãxescu, nshirbizescu
{ro: mândri; (se) etala cu mândrie sau îngâmfare}
{fr: être fier de quelqu’un ou de quelque chose; se pavaner, se donner des airs}
{en: be proud of somebody or something; strut}
ex: va si s-cãmãruseascã (si s-mãreascã) cu stranjili tsi poartã; gionili tsi-ahãt s-cãmãruseashti (s-alavdã); va si s-cãmãruseascã (s-mãreascã) cu dzinirli tsi lu-aleapsi; ca multu vã cãmãrusits (fãlits, fudulits); s-u veadã la bisearicã nãsã cu ahtãri nurãri, iu sã s-cãmãruseascã

§ cãmãrusit (cã-mã-ru-sítŭ) adg cãmãrusitã (cã-mã-ru-sí-tã), cãmãrusits (cã-mã-ru-sítsĭ), cãmãrusiti/cãmãrusite (cã-mã-ru-sí-ti) – tsi easti mãrit shi alãvdat; tsi s-aspuni cu multã pirifanji (cãmarã); cãrmãsit, alãvdat, mãrit, fãlit, pinjisit, fudulit, fãndãxit, nshirbizit
{ro: înmândrit, glorificat}
{fr: fier; pavané; rengorgé}
{en: made proud of something; strutted}
ex: oili mproasti ca nishti niveasti cãmãrusiti (alãvdati)

§ cãmãrusiri/cãmãrusire (cã-mã-ru-sí-ri) sf cãmãrusiri (cã-mã-ru-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi s-cãmãruseashti; cãrmãsiri, alãvdari, mãriri, fãliri, pinjisiri, fuduliri, fãndãxiri, nshirbiziri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

coadã

coadã (cŭá-dã) sf codz (códzĭ) shi coadi/coade (cŭá-di) –
1: mãdularlu di dinãpoi a prãvdzãlor, tsi-ansari dit truplu-a lor, di-aradã, ma nsus di cur, ca unã lugurii lungã shi suptsãri; partea cu peani tsi s-aflã tu dinãpoea-a truplui di pulj; partea di dinãpoi, di-aradã ma suptsãri, a truplui di ndauã prici ca, bunãoarã, pescul, nipãrtica, etc.;
2: perlu dit caplu-a muljerlor (sh-a bãrbatslor, cãtivãrãoarã) tsi creashti lungu shi easti mpiltit; cusitsã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã, chicã;
3: partea cu cari frãndzãli (lilicili, frutili, etc.) suntu ligati di truplu (alumãchili) a pomlui (a earbãljei, etc.);
4: partea suptsãri shi lungã dit unã pitachi (litacicã) tsi s-pindzurã cãtã nghios;
5: partea dit-unã hãlati (lupatã, meturã, tigani, tengiri, etc.) di cari s-acatsã cu mãna;
6: aradã lungã di oaminj tsi-ashteaptã tsiva; (fig:
1: coadã (sf) = (i) omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coduslu, easti-atsel dit soni; (ii) omlu tsi easti nai ma putsãn bunlu, nai ma slablu, nai ma glarlu, etc., dit unã parei di oaminj; (iii) lãna di la coada-a oailjei; (iv) oai, pravdã; (v) un tsi s-dutsi tut chirolu dupã (cu) un altu, sh-nu lu-alasã s-hibã dip singur (cã-l va multu, cã va s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi, etc.); (vi) cusuri, mã-hãnã, catmeri, smãrdã; (vii) mãdularlu-a bãrbatlui tsi lu-aleadzi di muljari, sh-cari s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di nãinti a truplui; putsã, pulã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi;
2: (n, tu) coadã (adv) = dit (tu) soni, dit (tu) bitisitã, tu mardzini, etc.; acabeti, angeac, artãc, neisi, etc.; expr:
3: coadã-baturã (cŭá-dã-bá-tu-rã) sf (pluralu: coadã-baturi/coadã-bature) – pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bãneadzã di-aradã piningã api, cu coada lungã tsi sh-u minã tut chirolu, sh-cari s-dutsi sã-sh treacã earna tu locuri ma caldi; bajancã, cutrubatã, codabatrã;
4: coadã-albushi/coadã-albushe sf (pluralu: coadã-albu-shi/coadã-albushe) = pulj cu coada tsi da ca pri albu; cudalbã;
5: coadã-aroshi/coadã-aroshe sf (pluralu: coadã-aroshi/coadã-aroshe shi codz-aroshi/codz-aroshe shi coadi-aroshi/coadi-aroshe) = pulj tsi ari coada aroshi;
6: coada-a calui sf (pluralu: codzli-a calui) = soi di earbã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu;
7: coadã-shurichinã sf (pluralu: codz shurichinji) = earbã tsi creashti prit tuti locurli, pi cãmpu i pit uboarili-a oaminjlor, cu frãndzã ca peani sh-lilicili, di-aradã albi, adunati stog ca tu-unã soi di arapun i umbrelã; shuricinã, shurichinã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

crescu

crescu (crés-cu) vb III shi II criscui (cris-cúĭ), crishteam (crish-teámŭ), criscutã (cris-cú-tã), creashtiri/creashtire (creásh-ti-ri) shi crishteari/crishteare (crish-teá-ri) – cu tritsearea-a chirolui, mi fac ma mari, dzuã dupã dzuã; (hiintsã, lucru i parti di-a lor) s-amintã sh-cu chirolu s-fatsi ma mari; mãrescu (nmultsãscu, adavgu tu) numirlu di lucri (oaminj, oi, pulj, paradz, etc.) dit unã multimi; fac fumealji sh-lj-am frundida pãnã s-fatsi mari; mi-amintu sh-bãnedz tu-un loc; seamin planti (ponj) sh-lã am frundida pãnã s-fac mãri sh-lã adun birichetea; (arãulu) s-umflã cu apã; (aloatlu) s-umflã shi s-fatsi ma mari dupã tsi-lj s-adavgã maeaua; (ficiorlu) s-fatsi ma mari tu boi; acrescu, fac ma mari, nmultsãscu, adavgu, mi umflu;
(expr:
1: crescu nã palmã (di harauã), nj-creashti inima di harauã = mi hãrsescu multu;
2: creashtits measa = sculats measa, misalea;
3: li crescu (atseali tsi dzãc) = mi-alavdu, li umflu, li fac ma mãri di cum suntu, lã bag coarni (coadi), etc.)
{ro: creşte, dospi (pâinea), etc.}
{fr: croître; grossir; élever (des enfants), etc.}
{en: grow, increase, etc.}
ex: n pãduri faptu fui, sh-tut ãn pãduri criscui; frãndzili di pri el crescu (s-fac ma mãri) di trei ori ãn dzuã; multu-analtsã crescu tuts; lj-crescu (fatsi) nãshti coarni, ca di bou; s-creshti (s-ti fats) mari!; criscu (s-featsi mari), di nu mata-l cunoscu; s-creascã pri leamni sh-pri chetri; pri iu treatsi pãngãnlu, earbã nu creashti; ficiorlu diznjirdat, crishtea ca floarea; arãulu criscu (s-umflã); lu-avea criscutã (lj-avu frundida pãnã s-featsi mari), nãsã shtii cum; nu-lj criscut ghini ficiorlji; ti hrãnii sh-ti criscui; multu li creashti
(expr: s-alavdã, s-fuduleashti)

§ criscut (cris-cútŭ) adg criscutã (cris-cú-tã), criscuts (cris-cútsĭ), criscuti/criscute (cris-cú-ti) – tsi s-ari mãritã (nmultsãtã, adãvgatã, umflatã, etc.)
{ro: crescut, dospit, etc.}
{fr: crû; grossi; élevé (des enfants), etc.}
{en: grown, increased, etc.}
ex: cãnj criscuts la oi; aloatlu easti criscut; ficior ghini criscut

§ creashtiri/creashtire (creásh-ti-ri) sf creashtiri (creásh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva creashti (mãreashti, s-adavgã, etc.); (fig: creashtiri = prãxili shi nvitsãturli (buni) cu cari easti criscut di pãrintsã un njic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

culãchii/culãchie

culãchii/culãchie (cu-lã-chí-i) sf culãchii (cu-lã-chíĭ) – atseali (zboarã tsi nu suntu tamam dealihea, arãderi, minciunj, alãvdãri, etc.) tsi-lj li dzãtsi cariva a unui, mash tra s-lu facã oaspi i sã sh-agiungã scupolu ascumtu tsi lu-ari tu minti; culãchipsiri
{ro: lingu-şire}
{fr: flatterie; basse adulation}
{en: flattery}

§ culãchipsescu (cu-lã-chip-sés-cu) vb IV culãchipsii (cu-lã-chip-síĭ), culã-chipseam (cu-lã-chip-seámŭ), culãchipsitã (cu-lã-chip-sí-tã), culãchipsiri/culãchipsire (cu-lã-chip-sí-ri) – cu alãvdãrli (arãderli, tirtipurli, diznjirdãrli, zboarãli minciunoasi) tsi li-aduc a unui, caftu s-lu fac oaspi tra sã-nj fac sinferlu i s-lu fac s-mi-agiutã; sprelingu, alavdu (mut di coadã)
{ro: linguşi}
{fr: flatter, aduler}
{en: flatter}
ex: multu-l culãchipsii tra s-nj-agiungu scupolu

§ culãchipsit (cu-lã-chip-sítŭ) adg culãchipsitã (cu-lã-chip-sí-tã), culãchipsits (cu-lã-chip-sítsĭ), culãchipsiti/culãchipsite (cu-lã-chip-sí-ti) – (atsel) tsi ascultã (s-alasã arãs shi pistipseashti cã suntu tuti dealihea) alãvdãrli mãriti (zboarãli minciunoasi) tsi-lj sã spun di cariva; sprelimtu, alãvdat (mutat di coadã)
{ro: linguşit}
{fr: flatté, adulé}
{en: flattered}

§ culãchipsiri/culãchipsire (cu-lã-chip-sí-ri) sf culãchipsiri (cu-lã-chip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva culãchipseashti; alãvdari minciunoasã; sprelindziri, culãchii
{ro: acţiunea de a linguşi; linguşire}
{fr: action de flatter, d’aduler}
{en: action of flattering}

§ culãchipsitor (cu-lã-chip-si-tórŭ) adg culãchipsitoari/culãchipsitoare (cu-lã-chip-si-tŭá-ri), culãchipsitori (cu-lã-chip-si-tórĭ), culãchipsitoari/culãchipsitoare (cu-lã-chip-si-tŭá-ri) – cari (cu zboarã tsi nu suntu tamam dealihea, arãderi, minciunj, alãvdãri, etc.) caftã s-lu facã (s-lu cu-lãchipseascã) pri un altu, oaspi, i sã sh-agiungã el scupolu-ascumtu tsi lu-ari tu minti; marghiol, maryiol, tãrtor, colac, arãditor, alãvdãtor
{ro: linguşitor}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn