DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acumsescu

acumsescu (mi) (a-cum-sés-cu) vb IV acumsii (a-cum-síĭ), acum-seam (a-cum-seámŭ), acumsitã (a-cum-sí-tã), acumsiri/acumsire (a-cum-sí-ri) – (tra s-nu cadã, un lucru) lu ndrupãscu di-un aradzim; acumbusescu, ndrupãscu, ndoapir, aradzim
{ro: rezema}
{fr: appuyer}
{en: support, sustain}
ex: alaturi, cu pãltarea di pom el si-acumsi (si ndrupã)

§ acumsit (a-cum-sítŭ) adg acumsitã (a-cum-sí-tã), acumsits (a-cum-sítsĭ), acumsiti/acumsite (a-cum-sí-ti) – ashi cum easti un tsi s-aradzimã di tsiva; acumbusit, ndrupãt, arãdzimat, ndupirat
{ro: rezemat}
{fr: appuyé}
{en: supported, sustained}

§ acumsiri/acumsire (a-cum-sí-ri) sf acumsiri (a-cum-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cari s-aradzimã; acumbusiri, ndrupãri, ndupirari, arãdzimari
{ro: acţiunea de a rezema; rezemare}
{fr: action de s’appuyer}
{en: action of supporting, of sustaining}

§ acumbusescu (mi) (a-cum-bu-sés-cu) vb IV acumbusii (a-cum-bu-síĭ), acumbuseam (a-cum-bu-seámŭ), acumbusitã (a-cum-bu-sí-tã), acumbusiri/acumbusire (a-cum-bu-sí-ri) – (unã cu acumsescu)

§ acumbusit (a-cum-bu-sítŭ) adg acumbusitã (a-cum-bu-sí-tã), acumbusits (a-cum-bu-sítsĭ), acumbusiti/acumbusite (a-cum-bu-sí-ti) – (unã cu acumsit)

§ acumbusiri/acumbusire (a-cum-bu-sí-ri) sf acumbusiri (a-cum-bu-sírĭ) – (unã cu acumsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

alaturea

alaturea (a-lá-tu-rea) adv – tsi s-aflã aproapea (nandreapta i nastãnga) di cariva i di tsiva; alaturi, alãturi, priningã, piningã, lingã, ningã, pringã, ninga, nintrã, ntrã, ndrã, bara-bara
{ro: alături}
{fr: à coté de}
{en: beside}
ex: alaturea di (ningã) mini

§ alaturi (a-lá-turĭ) adv – (unã cu alaturea)
ex: alaturi di pom

§ alãturi (a-lắ-turĭ) adv – (unã cu alaturea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

alatus

alatus (a-lá-thusŭ) sn alatusi (a-lá-thusĭ) – zbor (faptã, scriari, etc.) tsi easti unã abatiri (dipãrtari) di la forma tu cari easti lugursit ca ndreptu (di cum lipseashti s-hibã); alat, latus, ftexim, hãtai, cãbati, stepsu, sfalmã, eanglãshi
{ro: greşeală, eroare; vină}
{fr: faute, erreur}
{en: mistake, error, fault}
ex: alatus s-nu fãtseam

§ alat1 (a-láthŭ) sn alaturi (a-lá-thurĭ) – (unã cu alatus)

§ latus (lá-thusŭ) sn latusuri (lá-thu-surĭ) – (unã cu alatus)

§ alãtipsescu (a-lã-thip-sés-cu) vb IV alãtipsii (a-lã-thip-síĭ), alãtipseam (a-lã-thip-seámŭ), alãtipsitã (a-lã-thip-sí-tã), alãtip-siri/alãtipsire (a-lã-thip-sí-ri) – fac alathus; escu (am) cãbati; lãtipsescu, lãtãsescu, ftixescu, ftisescu, stipsescu
{ro: greşi}
{fr: faire une faute}
{en: make error, fail}

§ alãtipsit (a-lã-thip-sítŭ) adg alãtipsitã (a-lã-thip-sí-tã), alãtipsits (a-lã-thip-sítsĭ), alãtipsiti/alãtipsite (a-lã-thip-sí-ti) – tsi fatsi (ari) alathus; tsi easti di vinã; tsi ari cãbati; ftixit, ftisit, stipsit
{ro: greşit, vinovat}
{fr: qui a fait une faute, fautif, coupable}
{en: who made an error, guilty}

§ alãtipsiri/alãtipsire (a-lã-thip-sí-ri) sf alãtipsiri (a-lã-thip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ftiseashti (easti di vinã, ari cãbati); lãtipsiri, lãtãsiri, ftixiri, ftisiri, stipsiri
{ro: acţiunea de a greşi, greşire, învinovăţire}
{fr: action de commettre une faute}
{en: action of making an error, of failing}

§ lãtipsescu (lã-thip-sés-cu) vb IV lãtipsii (lã-thip-síĭ), lãtipseam (lã-thip-seámŭ), lãtipsitã (lã-thip-sí-tã), lãtipsiri/lãtipsire (lã-thip-sí-ri) – (unã cu alãtip-sescu)

§ lãtipsit (lã-thip-sítŭ) adg lãtipsitã (lã-thip-sí-tã), lãtip-sits (lã-thip-sítsĭ), lãtipsiti/lãtipsite (lã-thip-sí-ti) – (unã cu alã-tipsit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bara-bara

bara-bara (bá-ra-bá-ra) adv – tsi s-aflã aproapea (nandreapta i nastãnga) di cariva i di tsiva; tsi fac tsiva i s-aflã un ningã-alantu; zbor tsi-aspuni cã ma multsã oaminj i lucri s-aflã tu idyiul loc; alaturea, alaturi, alãturi, priningã, ningã; deadun, dadun, mpriunã, ãmpriunã, dipriunã
{ro: alături, împreună}
{fr: á côté, ensemble}
{en: beside, together}
ex: dzua sh-noaptea suntu bara-bara (deadun, un ningã-alantu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

murmintu

murmintu (mur-mín-tu) sm murmintsã (mur-mín-tsã) –
1: sing. shi pl.: loclu iu si ngroapã un mortu; mãrmintu, mirmintu, mirmit, groapã;
2: pl: loclu adrat shi tsãnut maxus trã ngruparea-a mortsãlor; chimitiryiu, chimitiriu, mãrmintsã, mirmintsã, gru-pishti, grochi;
(expr: nu plãndzi pi murmintu xen, s-nu ti doarã ocljilj = zbor tsi va s-dzãcã tra s-nu-adunj gailelu-a altor)
{ro: mormânt; cimitir}
{fr: tombe, sépulcre; cimetiére; ossuaire}
{en: tomb, grave; cemetery, graveyard}
ex: ca un mortu tru murmintu; murmintu ndzernu sh-fuviros; tu mardzinea a hoarãljei suntu murmintsãlj; yin di la murmintsã; cai cuteadzã s-njargã noaptea la murmintsã; aclo am murmintsãlj a straushlor; alaturi di murmintu; mushat murmintu

§ murminti (mur-mín-ti) sm murmintsã (mur-mín-tsã) – (unã cu murmintu)
ex: doauã trupuri tu-un murminti

§ mãrmintu (mãr-mín-tu) sn shi sm mãrmintsã (mãr-mín-tsã) – (unã cu murmintu)
ex: va s-mi-avinã pãnã tru mãrmintu

§ mãrmit (mãr-mítŭ) sm pl(?) – (unã cu murmintu)

§ mirmintu (mir-mín-tu) sm mirmintsã (mir-mín-tsã) – (unã cu murmintu)
ex: mirmintsãlj a noshtri

§ mirmit (mir-mítŭ) sm pl(?) – (unã cu murmintu)

§ mãrmintãtor (mãr-min-tã-tórŭ) adg mãrmintãtoa-ri/mãrmintãtoare (mãr-min-tã-tŭá-ri), mãrmintãtori (mãr-min-tã-tórĭ), mãrmintãtoari/mãrmintãtoare (mãr-min-tã-tŭá-ri) – (mortul) tsi s-aflã ngrupat tu murmintu; ngrupat, angrupat, ãngrupat, grupat
{ro: înmormântat}
{fr: (celui) qui se trouve dans la tombe}
{en: (one) that is buried}

§ murmintedz (mur-min-tédzŭ) (mi) vb I murmintai (mur-min-táĭ), murmintam (mur-min-támŭ), murmintatã (mur-min-tá-tã), murmintari/murmintare (mur-min-tá-ri) – bag mortul tu-un murmintu sh-lu-anvãlescu cu loc; bag un lucru tu-unã groapã sh-lu-acoapir; ngrop, angrop, ãngrop, grop; ngrupuljedz, ngrupiljedz; (fig: mi murmintedz = intru iuva sh-nu mata es di-aclo trã multu chiro)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ningã2

ningã2 (nín-gã) prip – tsi s-aflã aproapea (alaturea) di cariva i di tsiva; ninga, nãngã, nincã, priningã, piningã, lingã, nintrã, ntrã, ndrã
{ro: alături, lângă}
{fr: prés de, auprés de, à coté de}
{en: close to, near to, beside}
ex: s-aflã ningã udãlu iu durnja; shedz ningã mini; yinu Domcã ningã mini, si-nj tsã dau un brãn di-asimi

§ ninga2 (nín-gã) prip – (unã cu ningã2)
ex: nã ashtirnum ninga un izvur

§ nãngã (nắn-gã) prip – (unã cu ningã2)
ex: stãi nãngã noi

§ nincã2 (nín-cã) prip – (unã cu ningã2)
ex: cãndu eshti nincã (ningã) nãs

§ nintrã (nín-trã) prip – (unã cu ningã2)
ex: nu cuteadzã nintrã (ningã) nãs; l-tsãnu pri nintrã (ningã) stearpi

§ lingã (lín-gã) prip – (unã cu ningã2)

§ priningã (pri-nín-gã) prip – (unã cu ningã2)

§ pringã2 (prín-gã) prip – (unã cu ningã2)
ex: s-vã aprucheats pringã (piningã) nãsh

§ piningã (pi-nín-gã) prip – (unã cu ningã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vitsin

vitsin (vi-tsínŭ) sm, sf, adg vitsinã (vi-tsí-nã), vitsinj (vi-tsínjĭ), vitsini/vitsine (vi-tsí-ni) – (cariva, tsiva) tsi s-aflã aproapea (pinin-gã, alãturi, deavãrliga, etc.); yitsin;
(expr:
1: locuri vitsini = locurli di-aproapea, di deavãrliga; vitsinatã, vitsinãtati;
2: gãljina-a vitsinlui easti cama grasã; oulu-a vitsinlui, totna ma mari easti = shi s-nu hibã sh-ahãntu bun, lucrul tsi lu-ari un altu, pari s-hibã ma bun di-a tãu)
{ro: vecin}
{fr: voisin}
{en: neighbor}
ex: am vitsin bun; di la vitsinj acãtsa s-yinã oaspiti; di pi merlu-ali vitsini; him vitsinj sh-cu casili sh-cu-ayinjli sh-cu agrili; vidzu vitsinlu a lui cum arãdea nicã; vitsinlu a lui, om multu avut, l-zilipsi trã aestã ayinji; tra s-nu aspunã muljari-sa prit vitsinj; ashteaptã putsãn s-mi duc s-mi mprumut di la vitsinj; trã mãcari shi trã beari pãrãcãlsi nã vitsinã s-lj-aducã; lucru dit vitsinã
(expr: vitsinatã) totna-i cama bun

§ yitsin (yi-tsínŭ) sm, sf, adg yitsinã (yi-tsí-nã), yitsinj (yi-tsínjĭ), yitsini/yitsine (yi-tsí-ni) – (unã cu vitsin)

§ vitsinami/vitsiname (vi-tsi-ná-mi) sf fãrã pl –
1: multimi di vitsinj; parei di vitsinj;
2: locurli di-aproapea, di deavãrliga, vitsinatã, vitsinãtati
{ro: mulţime de vecini; vecinătate}
{fr: nombre des voisins; voisinage}
{en: group of neighbors; neighborhood}
ex: shtii tutã vitsinamea (tuts vitsinjlji, tutã vitsinãtatea); featili dit vitsinami (vitsinãtati) nchisirã ntr-apã la arãu; cari s-nu ti mistiryipseshti cu muljarea, cu cari? cu vitsinamea?

§ vitsinatã (vi-tsi-ná-tã) sf vitsinãts (vi-tsi-nắtsĭ) – loclu di deavãrliga di cariva iu-lj s-aflã tuts vitsinjlji; locurli di deavãrliga; oaminjlji tsi bãneadzã deavãrliga; vitsinãtati, vitsin, vitsinami, cumbushonji
{ro: vecinătate}
{fr: voisinage}
{en: neighborhood}
ex: nãoarã, n vitsinatã, bãna un om avut; tu-a plailui vitsinatã (locuri di dea-vãrliga); lucrul dit vitsinatã, totna-i cama bun; nã grãdinã, n vitsinatã cu (tsi s-afla deavãrliga di) pãlatea-a amirãlui; avea nã grãdinã mari multu shi n vitsinatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn