DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alaturea

alaturea (a-lá-tu-rea) adv – tsi s-aflã aproapea (nandreapta i nastãnga) di cariva i di tsiva; alaturi, alãturi, priningã, piningã, lingã, ningã, pringã, ninga, nintrã, ntrã, ndrã, bara-bara
{ro: alături}
{fr: à coté de}
{en: beside}
ex: alaturea di (ningã) mini

§ alaturi (a-lá-turĭ) adv – (unã cu alaturea)
ex: alaturi di pom

§ alãturi (a-lắ-turĭ) adv – (unã cu alaturea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bara-bara

bara-bara (bá-ra-bá-ra) adv – tsi s-aflã aproapea (nandreapta i nastãnga) di cariva i di tsiva; tsi fac tsiva i s-aflã un ningã-alantu; zbor tsi-aspuni cã ma multsã oaminj i lucri s-aflã tu idyiul loc; alaturea, alaturi, alãturi, priningã, ningã; deadun, dadun, mpriunã, ãmpriunã, dipriunã
{ro: alături, împreună}
{fr: á côté, ensemble}
{en: beside, together}
ex: dzua sh-noaptea suntu bara-bara (deadun, un ningã-alantu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dyeaver

dyeaver (dhyĭa-vérŭ) sm dyeaveri (dhyĭa-vérĭ) – atsel tsi-lj si cadi s-lja loclu a domnu-sui (shi s-facã un lucru tu loclu-a lui) cãndu domnu-su nu poati s-lu facã el insush (singur, cã easti vgat, cã easti lãndzit, etc.); agiutor
{ro: secund, asistent, ajutor}
{fr: aide, adjoint, assistant}
{en: assistent, helper}
ex: tut prints cu tiniri muljeri, di-alaturea cu mãri dyeaveri

§ dyeaveran (dhyĭa-vé-ranŭ) sm dyeaveranj (dhyĭa-vé-ranjĭ) – (unã cu dyeaver)
ex: dyeaveranjlji alãga tu tuti pãrtsãli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

funda

funda (fún-da) – formã di-a verbului “escu/hiu”; fundalui, hinda, hindalui
{ro: gerundivul verbului “a fi”}
{fr: le gérondif du verbe “être”}
{en: gerundive of the verb “to be”}

§ fundalui (fún-da-luĭ) – (unã cu funda)
ex: fundalui (hindalui) ninga tu fashi; fundalui alaturea di nãs

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ningã2

ningã2 (nín-gã) prip – tsi s-aflã aproapea (alaturea) di cariva i di tsiva; ninga, nãngã, nincã, priningã, piningã, lingã, nintrã, ntrã, ndrã
{ro: alături, lângă}
{fr: prés de, auprés de, à coté de}
{en: close to, near to, beside}
ex: s-aflã ningã udãlu iu durnja; shedz ningã mini; yinu Domcã ningã mini, si-nj tsã dau un brãn di-asimi

§ ninga2 (nín-gã) prip – (unã cu ningã2)
ex: nã ashtirnum ninga un izvur

§ nãngã (nắn-gã) prip – (unã cu ningã2)
ex: stãi nãngã noi

§ nincã2 (nín-cã) prip – (unã cu ningã2)
ex: cãndu eshti nincã (ningã) nãs

§ nintrã (nín-trã) prip – (unã cu ningã2)
ex: nu cuteadzã nintrã (ningã) nãs; l-tsãnu pri nintrã (ningã) stearpi

§ lingã (lín-gã) prip – (unã cu ningã2)

§ priningã (pri-nín-gã) prip – (unã cu ningã2)

§ pringã2 (prín-gã) prip – (unã cu ningã2)
ex: s-vã aprucheats pringã (piningã) nãsh

§ piningã (pi-nín-gã) prip – (unã cu ningã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãljur

pãljur (pã-ljĭúrŭ) sm pãljuri (pã-ljĭúrĭ) – arburic dit locurli caldi di deavãrliga di Marea Miditiranã, cu coaja sivã, duzi, cu lumãchitsi schinoasi, cu lilici njits, galbini, sh-cu fructi di hromã galbinã icã aroshi, plãsati, tsi sta tu-un acupirãmintu uscat, nvãrligat di unã arpitã arucutoasã; lemnul greu shi sãnãtos di la-aestu arburic, ufilisit trã codz di hãlãts; (fig: pãljur = numã tsi s-da di-aradã la ma multsã arburits i planti (jumeari) cu schinj)
{ro: spinii lui Christos, arbust spinos}
{fr: épine du Christ; buisson épineux}
{en: Jerusalem thorn, thorny bush}
ex: loc cu pãljuri; un munti mplin di schinj, di pãljuri; cum trãdzea cãrliglu azvarna, s-acãtsã di un pãljur; cu pãljurlu s-trãdzeai, nu s-acãtsa di tsiva n casã

§ pãljuret (pã-ljĭu-rétŭ) sm fãrã pl – multimi di pãljuri; loc mplin di pãljuri; pãljuriu
{ro: loc plin cu arbuşti spinoşi}
{fr: lieu plein de buissons épineux}
{en: area full of thorny bushes}
ex: alaturea di mini tu pãljuret

§ pãljuriu (pã-ljĭu-ríŭ) sm fãrã pl – (unã cu pãljuret)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã