|
|
alathus
alathus (a-lá-thusŭ) sn alathusuri (a-lá-thu-surĭ) – unã cu alatus
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: alatusalatus
alatus (a-lá-thusŭ) sn alatusi (a-lá-thusĭ) – zbor (faptã, scriari, etc.) tsi easti unã abatiri (dipãrtari) di la forma tu cari easti lugursit ca ndreptu (di cum lipseashti s-hibã); alat, latus, ftexim, hãtai, cãbati, stepsu, sfalmã, eanglãshi
{ro: greşeală, eroare; vină}
{fr: faute, erreur}
{en: mistake, error, fault}
ex: alatus s-nu fãtseam
§ alat1 (a-láthŭ) sn alaturi (a-lá-thurĭ) – (unã cu alatus)
§ latus (lá-thusŭ) sn latusuri (lá-thu-surĭ) – (unã cu alatus)
§ alãtipsescu (a-lã-thip-sés-cu) vb IV alãtipsii (a-lã-thip-síĭ), alãtipseam (a-lã-thip-seámŭ), alãtipsitã (a-lã-thip-sí-tã), alãtip-siri/alãtipsire (a-lã-thip-sí-ri) – fac alathus; escu (am) cãbati; lãtipsescu, lãtãsescu, ftixescu, ftisescu, stipsescu
{ro: greşi}
{fr: faire une faute}
{en: make error, fail}
§ alãtipsit (a-lã-thip-sítŭ) adg alãtipsitã (a-lã-thip-sí-tã), alãtipsits (a-lã-thip-sítsĭ), alãtipsiti/alãtipsite (a-lã-thip-sí-ti) – tsi fatsi (ari) alathus; tsi easti di vinã; tsi ari cãbati; ftixit, ftisit, stipsit
{ro: greşit, vinovat}
{fr: qui a fait une faute, fautif, coupable}
{en: who made an error, guilty}
§ alãtipsiri/alãtipsire (a-lã-thip-sí-ri) sf alãtipsiri (a-lã-thip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ftiseashti (easti di vinã, ari cãbati); lãtipsiri, lãtãsiri, ftixiri, ftisiri, stipsiri
{ro: acţiunea de a greşi, greşire, învinovăţire}
{fr: action de commettre une faute}
{en: action of making an error, of failing}
§ lãtipsescu (lã-thip-sés-cu) vb IV lãtipsii (lã-thip-síĭ), lãtipseam (lã-thip-seámŭ), lãtipsitã (lã-thip-sí-tã), lãtipsiri/lãtipsire (lã-thip-sí-ri) – (unã cu alãtip-sescu)
§ lãtipsit (lã-thip-sítŭ) adg lãtipsitã (lã-thip-sí-tã), lãtip-sits (lã-thip-sítsĭ), lãtipsiti/lãtipsite (lã-thip-sí-ti) – (unã cu alã-tipsit)
eanglãshi/eanglãshe
eanglãshi/eanglãshe (ĭan-glắ-shi) sf eanglãsh (ĭan-glắshĭ) – zbor (faptã, scriari, etc.) tsi easti unã abatiri (dipãrtari) di la atsea tsi easti lugursitã ca ndreptu, i di cum lipseashti s-hibã zborlu (fapta, scriarea, etc.); alathus, alath, lathus, ftexim, hãtai, stepsu, sfalmã
{ro: greşeală, eroare}
{fr: faute, erreur}
{en: fault, error}
ex: feci eanglãshi (alatus), s-mi ljirtats; u-ai eanglãshi (ai stepsu, fats alatus), nu easti-ashi
ftexim
ftexim (ftéc-simŭ) sf fteximi/ftexime (ftéc-si-mi) – zbor (faptã, scriari, etc.) tsi easti unã abatiri (dipãrtari) di la atsea tsi easti lugursitã ca ndreptu; alathus, alath, lathus, eanglãshi, fai, hãtai, sfalmã, stepsu
{ro: vină, greşeală}
{fr: faute, tort}
{en: fault, error}
ex: am un ftexim (am alatus, feci un alatus)
§ ftixescu (ftic-sés-cu) vb IV ftixii (ftic-síĭ), ftixeam (ftic-seámŭ), ftixitã (ftic-sí-tã), ftixiri/ftixire (ftic-sí-ri) – fac alathus; escu (am, hiu cu) cãbati (stepsu); alãtipsescu, lãtipsescu, lãtãsescu, ftisescu, stipsescu;
(expr:
1: gumarlu ftixeashti, sumarlu agudeashti = di itia cã nu poati s-pidipseascã pi-atsel tsi stipseashti, sh-ca si-sh scoatã inatea, omlu agudeashti pri cariva tsi nu-lj stipseashti;
2: cãndu tsiniva cheari chealea, sh-chetrili-lj ftixescu = zborlu tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi, cãndu pati tsiva, lj-si pari cã tuti-lj stipsescu, pãnã shi chetrili tsi nu-au suflit)
{ro: greşi}
{fr: commettre une faute (une erreur); faillir}
{en: make an error, fail}
ex: ftixii (stipsii), ljartã-mi
§ ftixit (ftic-sítŭ) adg ftixitã (ftic-sí-tã), ftixits (ftic-sítsĭ), ftixi-ti/ftixite (ftic-sí-ti) – tsi fatsi alathus; tsi easti di vinã; tsi ari cãbati; alãtipsit, lãtipsit, lãtãsit, ftisit, stipsit
{ro: greşit, vinovat}
{fr: qui a commis une faute (une erreur), fautif, coupable}
{en: who made an error, who failed, guilty}
§ ftixiri/ftixire (ftic-sí-ri) sf ftixiri (ftic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ftixeashti (easti di vinã, ari cãbati); alãtipsiri, lãtipsiri, lãtãsiri, ftisiri, stipsiri
{ro: acţiunea de a greşi; greşire, învinovăţire}
{fr: action de commettre une faute (une erreur); action de faillir}
{en: action of making an error, of failing}
§ ftisescu (fti-sés-cu) vb IV ftisii (fti-síĭ), ftiseam (fti-seámŭ), ftisitã (fti-sí-tã), ftisiri/ftisire (fti-sí-ri) – (unã cu ftixescu)
sfalmã
sfalmã (sfál-mã) sf sfalmi/sfalme (sfál-mi) – zbor (faptã, scriari, etc.) tsi easti unã abatiri (dipãrtari) di la atsea tsi easti lugursitã ca ndreptu i di cum lipseashti s-hibã zborlu (fapta, scriarea, etc.); alathus, alath, lathus, ftexim, hãtai, stepsu, eanglãshi
{ro: greşeală, eroare}
{fr: faute, erreur}
{en: fault, error}
steauã
steauã (steá-ŭã) sf steali/steale (steá-li) – luguria di pi tser cari, deadun cu luna, da lunjinã noaptea; lutseafir;
(expr:
1: ca steauã = tsi easti mushatã ca steaua, tsi lutseashti ca unã steauã, tsi easti cu hãrli ma nsus di tuts alantsã;
2: ca unã steauã, ca mã-sa a steauãljei, ca chicatã dit steali; cu steaua pi frãmti (cheptu) = multu di multu mushatã, cum nu-ari altã tu lumi;
3: steauã bunã = tihi, mirã bunã;
4: steauã arauã = tihi-arauã, oarã lai;
5: cãti steali; cãt trag stealili = multi, multã lumi, cum suntu stealili pri tser;
6: aruc tu steali = cu mutrita la steali, caftu s-aduchescu, s-angucescu tsi va nj-aducã bana trãninti;
7: mi-acats di steali = spun cã s-adarã alathus cãndu s-dzãtsi cã mini am faptã un lucru; dzãc cã nu easti dealihea tsi sã spuni trã mini; fac (acats) ncheari, fac hasha;
8: misur stealili = alag hulindar prit lumi, fãrã nitsiun scupo tu banã, fãrã s-fac tsiva ti hãiri;
9: ved steali verdzã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva easti agudit sãnãtos la cap; canda veadi cã lj-arsar scãntealji dit oclji; ved scãntealji; nj-arsar scãntealji dit oclji)
{ro: stea}
{fr: étoile}
{en: star}
ex: unã steauã namisa di-amari (angucitoari = cãndila); s-cadã unã steauã; cãpri, cãti steali
(expr: cãpri multi, cãt stealili dit tser); feata eara ca steaua
(expr: multu mushatã); ma chicat dit steali
(expr: ma mushat) nu putea s-aflã; nurãrli a ljei, mã-sa a steauãljei
(expr: multu mushati ca dada-a stealilor); aruc (dau) tu steali
(expr: caftu s-angucescu tsi va pat tu banã); ari steauã bunã
(expr: ari tihi, mirã bunã); lu-afiri steaua-a lui
(expr: mira-a lui atsea buna); s-amintã tu steauã bunã
(expr: cu tihi); tu steauã arauã
(expr: oarã lai) s-featsi; s-acatsã di steali
(expr: fatsi ncheari, hasha); misurã stealili
(expr: alagã prit lumi sh-nu-adarã tsiva ti hãiri)
§ steauã cu coadã (steá-ŭã cu cŭá-dã) sf steali/steale cu coadã (steá-li cu cŭá-dã) – unã steauã tsi nu easti ca-alanti steali cã ari unã coadã shi nu s-veadi multu chiro n tser, cã treasi-agonja
{ro: cometă}
stepsu
stepsu (stép-su) sn stepsuri (stép-surĭ) – zbor (faptã, scriari, etc.) tsi easti unã abatiri (dipãrtari) di la lucrul tsi easti lugursit ca ndreptu; nstepsu, alathus, alath, lathus, ftexim, hãtai, sfalmã, eanglãshi, cãbati
{ro: vină, greşeală}
{fr: faute, tort; délit, erreur}
{en: fault, error}
ex: om fãrã nitsiun stepsu (nitsiunã cãbati); cari mi-aflat cu stepsu (cãbati) spindzurats-mi!; mini lu-am stepsul; tini avush ma marli stepsu; stepsul easti a tãu, macã tr-aestã vrei s-mi spindzuri; si shtii cu stepsu di nu cuteadzã s-yinã la noi; tsi-ari ficiorlu, tsi stepsu (hãtai) ts-ari faptã?; nãs lailu shi shtea, cã-i fãrã stepsu; la tuti mãrata di cumnatã nu-avea vãrã stepsu; cum di cum s-lj-aflã stepsu, tra s-u ncaci
§ nstepsu (nstép-su) sn nstepsuri (nstép-surĭ) – (unã cu stepsu)
ex: mini avui nstepsu (stepsu)
§ stipsescu (stip-sés-cu) vb IV stipsii (stip-síĭ), stipseam (stip-seámŭ), stipsitã (stip-sí-tã), stipsiri/stipsire (stip-sí-ri) – am stepsu; fac alathus; escu (am) cãbati; nstipsescu, alãtipsescu, lãtipsescu, lãtãsescu, ftisescu, ftixescu
{ro: greşi, fi de vină}
{fr: commettre une faute; faillir}
{en: make an error, fail}
ex: stipsii, ljartã-mi!; tsi ts-am stipsitã mini di ti nãirish pri mini?; nu lj-ari stipsitã cu tsiva; striga pi un, didea pi-alantu, canda-lj stipsea (ftisea) dunjaea tutã
§ stipsit (stip-sítŭ) adg stipsitã (stip-sí-tã), stipsits (stip-sítsĭ), stipsiti/stipsite (stip-sí-ti) – tsi fatsi alathus; tsi easti di vinã; tsi ari cãbati; nstipsit, alãtipsit, lãtipsit, lãtãsit, ftisit, ftixit
{ro: greşit, vinovat}
{fr: qui a fauté, fautif}
{en: who made an error, who failed}
ex: a stipsitslor preftsã lã s-apleacã narea
§ stipsiri/stipsire (stip-sí-ri) sf stipsiri (stip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva stipseashti (stipseashti, ari cãbati); nstipsiri, alãtipsiri, lãtipsiri, lãtãsiri, ftisiri, ftixiri
{ro: acţiunea de a greşi; greşire, învinovăţire}