DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alãndurishi/alãndurishe

alãndurishi/alãndurishe (a-lãn-du-rí-shi) sf alãndurishi/alãn-durishe (a-lãn-du-rí-shi) – earbã tsi creashti piningã casa-a omlui, tu locuri virani, casi apãrnãsiti, ningã stiznji, etc., cu frãndzi tãljati multu, cu lilici galbini, sh-cari scoati unã soi di dzamã (ca laptili) galbinã/purtucalishi cãndu lji s-arupi truplu; hilidunjauã, hilidru-njauã
{ro: iarba rândunelei}
{fr: herbe aux verrue, chélidoine, grande éclaire}
{en: great celandine}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

amar1

amar1 (a-márŭ) sm fãrã pl – dureari sufliteascã (un dor greu tu suflit); mãrazi, cãnjinã, amãrãciuni, cripari, etc.
{ro: amar, amărăciune}
{fr: amertume, chagrin}
{en: sadness}
ex: di tru a arniului amar (mãrazi, cãnjinã); amar di (multã shi greauã) neauã

§ amar2 (a-márŭ) adg amarã (a-má-rã), amari (a-márĭ), amari/amare (a-má-ri) – tsi ari gustul (lizetea) a hearãljei (a pilonjlui, a sulfat-lui/chininãljei); amãros, merahun
{ro: amar (gustul)}
{fr: amer, funeste}
{en: bitter}
ex: yitria tsi nj-ari scriatã easti amarã fãrmac; merlu tsi mãcai eara amar; amari lucri; cari nu gustã amarlu (un lucru amar) nu shtii tsi easti zahãrea; lãcrinj amari; lu-arsi amarlu (di moarti) gãgosh

§ amãros (a-mã-rósŭ) adg amãroasã (a-mã-rŭá-sã), amãrosh (a-mã-róshĭ), amãroasi/amãroase (a-mã-rŭá-si) – (unã cu amar2)
ex: pilonj amãros

§ amar3 (a-marŭ) adv – cu amãrãciuni
{ro: amar}
{fr: amèrement, péniblement}
{en: with sadness}
ex: si-nj lu cãntsã tini-amar

§ amãrãciuni1/amã-rãciune (a-mã-rã-cĭú-ni) sf amãrãciunj (a-mã-rã-cĭúnjĭ) – starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva (cãndu easti tu jali, etc.); dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã, virin
{ro: amărăciune}
{fr: chagrin}
{en: sadness}
ex: aeshti doi anj avu, mãrata, multi amãrãciunj (cripãri, siclets)

§ amãreatsã1 (a-mã-reá-tsã) sf amãrets (a-mã-rétsĭ) shi amãretsuri (a-mã-ré-tsurĭ) – (unã cu amãrãciuni1)

§ amãrami1/amãrame (a-mã-rá-mi) sf fãrã pl – (unã cu amãrãciuni1)
ex: multã amãrami aduchescu

§ amãrari3/amãrare (a-mã-rá-ri) sf amãrãri (a-mã-rắrĭ) – (unã cu amãrãciuni1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

azboair

azboair (az-bŭá-irŭ) vb I azbuirai (az-bu-i-ráĭ shi az-buĭ-ráĭ), azbuiram (az-bu-i-rámŭ shi az-buĭ-rámŭ), azbuiratã (az-bu-i-rá-tã shi az-buĭ-rá-tã), azbuirari/azbuirare (az-bu-i-rá-ri shi az-buĭ-rá-ri) – mi min prit vimtu fãrã s-dau di loc, azbor;
(expr:
1: lj-azboairã mintea = (i) easti ninga njic, nu mindueashti ashi cum lipseashti; (ii) lj-si dutsi mintea;
2: li-azboairã naparti = li-arucã, li-astradzi lucrili naparti;
3: azbuirã boulu = dusi, easti-un lucru tsi nu poati si s-facã vãrnãoarã;
4: azbuirã puljlu (tsi-l vreai) = dusi, lu-ascãpash trã totna (lucrul tsi-l vreai);
5: itsi azboairã nu s-mãcã = lucrul tsi pari bun, nu easti totna bun, nu va-ts facã totna huzmetea;
6: lj-azboairã mintea (gaea); easti un azbuirat = glãreashti di minti; easti lishor di minti)
{ro: zbura}
{fr: s’envoler}
{en: fly}
ex: azboairã di pri un arburi pri-alantu; azboairã ca vimtul dupã elj, cu limba scoasã nã palmã; omlu-i faptu s-imnã, cum i puljlu s-azboairã; alãndurli trec azbuirãnda; lu-azbuirã
(expr: l-featsi s-azboairã, lu-aguni) feata puljlu, lu-aspãre di-aclo; alãndurli trec azbuirãnda; lja furca cu fuslu shi li-azboairã
(expr: li-arucã) nafoarã tu-avlii

§ azbuirat (az-bu-i-rátŭ shi az-buĭ-rátŭ) adg azbuiratã (az-bu-i-rá-tã shi az-buĭ-rá-tã), azbuirats (az-bu-i-rátsĭ shi az-buĭ-rátsĭ), azbuirati/azbuirate (az-bu-i-rá-ti shi az-buĭ-rá-ti) – tsi s-minã (s-ari minatã) prit aerã (sh-fãrã s-da di loc), azburat
{ro: zburat}
{fr: envolé}
{en: flown}

§ azbuirari/azbuirare (az-bu-i-rá-ri shi az-buĭ-rá-ri) sf azbuirãri (az-bu-i-rắrĭ shi az-buĭ-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-minã prit aerã fãrã s-da di loc, azburari
{ro: acţiunea de a zbura; zburare}
{fr: action de s’envoler}
{en: action of flying}
ex: avdi un troput, unã ca-azbuirari, ca peani

§ zboair (zbŭá-irŭ) vb I zbuirai (zbu-i-ráĭ shi zbuĭ-ráĭ), zbuiram (zbu-i-rámŭ shi zbuĭ-rámŭ), zbuiratã (zbu-i-rá-tã shi zbuĭ-rá-tã), zbuirari/zbuirare (zbu-i-rá-ri shi zbuĭ-rá-ri) – (unã cu azboair)

§ zbuirat (zbu-i-rátŭ shi zbuĭ-rátŭ) adg zbuiratã (zbu-i-rá-tã shi zbuĭ-rá-tã), zbuirats (zbu-i-rátsĭ shi zbuĭ-rátsĭ), zbuirati/zbuirate (zbu-i-rá-ti shi zbuĭ-rá-ti) – (unã cu azbuirat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn vedz: azbuirari)

cionj1

cionj1 (cĭónjĭŭ) sm, sf cionã (cĭó-nã), cionj (cĭónjĭ), cioni/cione (cĭó-ni) – agru-pulj njic tsi si-anvãrteashti priningã casili-a oaminjlor, cu truplu murnu chindisit cu dãmtsi lãi, cu pãntica ca di cinushi, cioclu shcurtu si coada ca tãljatã; anghidã, nghidã, tsãrnãpulj, tsiripulj, vrapciu, harabeu, harabelj, harhabel
{ro: vrabie}
{fr: moineau}
{en: sparrow}
ex: nvitsã cum zburãscu (mascurlji tsãrnãpulj) cionjlji, alãndurli, puljlji shi prãvdzãli tuti; mash cu cionili (feaminili tsãrnãpulj) tsi caftã neaua-anghiu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fug

fug (fugŭ) vb IV, II shi I fudzii (fu-dzíĭ) shi vdzii (vdzíĭ) shi fugai (fu-gáĭ) shi vgai (vgáĭ); fudzeam (fu-dzeámŭ) shi vdzeam (vdzeámŭ); fudzitã (fu-dzí-tã) shi vdzitã (vdzí-tã) shi fugatã (fu-gá-tã) shi vgatã (vgá-tã); fudziri/fudzire (fu-dzí-ri) shi vdziri/vdzire (vdzí-ri) shi fudzeari/fudzeare (fu-dzeá-ri) shi vdzeari/vdzeare (vdzeá-ri) shi fugari/fugare (fu-gá-ri) shi vgari/vgare (vgá-ri) – mi duc di-aoa tu-un altu loc; afug, nchi-sescu, alag, apãrãtsescu, alas, avin, agunescu, am dyeafurauã, etc.;
(expr:
1: nj-fudzi mintea = nj-cher mintea, nu shtiu tsi fac, cicãrdisescu (di minti), nj-yini cãciula deavãrliga, li cher cãprili, etc.);
2: fug sh-ninga fug; fug di mãc loclu; fug di beau niorlji; fug di vrea-nj scot ocljilj; fug di nu mi ved (di mi frãngu, ca-ascãpat dit heari) = fug multu agonja, di nu poati vãr s-mi-agiungã; fug sh-nu-astãmãtsescu;
3: om, s-dai shi s-fudz di el = om multu arãu;
4: s-lã ljai caplu shi s-fudz! = suntu mushati, multu mushati, di nu pots s-aflji alti cama mushati)
{ro: se duce, pleca; fugi, alerga; văna; elimina; etc.}
{fr: partir; courir; fuir, s’enfuir; chasser; éliminer, etc.}
{en: leave; run; flee; hunt; eliminate; etc.}
ex: tuts armãnjlji fug (nchisescu) cu oili, fug (s-duc) diparti ca s-irneadzã; elj tut fug (s-duc) nã sãptãmãnã; fudz, s-nã fudzim; li lo shi fudzi, s-fudzim pãnã nu nã loarã di hãbari; lj-intrã frica sh-fudzi di nu s-vidzu
(expr: alãga multu agonja); fudz (du-ti, alagã) cama ntroarã, s-nu ti-acatsã; lu-au fugatã (avinatã; au alãgatã dupã el) dauã sãptãmãnj; cum ãl videa, fudzea di s-frãndzea
(expr: alãga multu agonja); giurash ascumta si-ts fudz (s-ti dipãrtedz peascumta) di-acasã; fudz eu, fudz nãs; fudzits-lji (avinats-lji, agunits-lji) dit hoarã; fudzi multu unã di-alantã (s-dipãrteadzã, au dyeafurauã); sh-fudzirã, fudzirã, di ninga fug
(expr: fudzirã sh-nu-astãmãtsirã iuva); fuga-i arushnoasã, ma-i sãnãtoasã

§ fudzit (fu-dzítŭ) adg fudzitã (fu-dzí-tã), fudzits (fu-dzítsĭ), fudziti/fudzite (fu-dzí-ti) – tsi ari fudzitã, nchisit, alãgat, alãsat, avinat, agunit, etc.
{ro: plecat, fugit, alergat, dus, vănat, eliminat, etc.}
{fr: parti, couru, fui, enfui, chassé, éliminé, etc.}
{en: left, run, fled, hunted, eliminated, etc.}
ex: sã-nj plãngu fudzitlu (atsel tsi ari fudzitã) di-acasã; easti fudzit di dauã dzãli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hilidonã

hilidonã (hi-li-dhó-nã) sf hilidoni/hilidone (hi-li-dhó-ni) shi hilidonj (hi-li-dhónjĭ) – pulj njic cãlitor (tsi s-dutsi earna tu locuri ma caldi) cu peani ca albi/galbini pi pãnticã shi peani ca lãi-galani pri pãltãri sh-cari ari unã coadã dispãrtsãtã tu doauã, ca unã citalji (foarticã); lãndurã, alãndurã, arãndurã, rãndurã, lãndãrushi, lãndurushi, lãndureauã
{ro: rândunică}
{fr: hirondelle}
{en: swallow}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lãndurã1

lãndurã1 (lắn-du-rã) sf lãnduri (lắn-durĭ) – pulj njic cãlitor (tsi s-dutsi earna tu locuri ma caldi) cu peani ca albi/galbini pi pãnticã shi lãi-galani pri pãltãri sh-cari ari unã coadã dispãrtsãtã tu doauã, ca di foarticã; alãndurã, arãndurã, rãndurã, lãndãrushi, lãndurushi, lãndureauã, hilidonã;
(expr: unã lãndurã nu fatsi veara = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tsi va s-aspunã om mari cu-unã singurã faptã bunã)
{ro: rândunică}
{fr: hirondelle}
{en: swallow}
ex: di prisuprã nã tigani, di prighios tutã bumbac, dinãpoi ca foarticã (angucitoari: lãndurã); tsiriviri, mitsiviri, prumãveara la pãltiri (angucitoari: lãndurã); vinjirã lãndurli n hoarã; cãndu yin lãndurli easti semnu cã primuveara agiumsi; cãtse lãndura ari coada ca di foarticã?; fã-ti nã lãndurã, cã ea! n-agiumsi Si-lj-Creapã-Numa; s-featsi nã gai shi s-hiumusi s-acatsã lãndura; lãndura intrã diunãoarã tu-unã pãlati

§ alãndurã (a-lắn-du-rã) sf alãnduri (a-lắn-durĭ) – (unã cu lãndurã1)
ex: sum streahã cãnta alãndurli; nveasta noauã, di blãstemlu ali muti, s-featsi alãndurã dinãoarã; io nu-arãd di voi, ma arãd di alãndurli aesti tsi si ncaci

§ lãndãru-shi/lãndãrushe (lãn-dã-rú-shi) sf lãndãrushi/lãndãrushe (lãn-dã-rú-shi) – (unã cu lãndurã1)
ex: va li bãgãm pri nuc s-li lja lãndãrushili

§ lãndurushi/lãndurushe (lãn-du-rú-shi) sf lãndurushi/lãndurushe (lãn-du-rú-shi) – (unã cu lãndurã1)
ex: azbuirã ca lãndurusha di aclo

§ lãndureauã (lãn-du-reá-ŭã) sf lãndureali/lãndureale (lãn-du-reá-li) – (unã cu lãndurã1)
ex: pulj di lãndureauã

§ arãndurã (a-rắn-du-rã) sf arãnduri/arãndure (a-rắn-du-ri) shi arãnduri (a-rắn-durĭ) – (unã cu lãndurã1)
ex: aclo iu sh-featã arãndurli

§ arãnduricã (a-rãn-du-rí-cã) sf arãnduritsi/arãnduritse (a-rãn-du-rí-tsi) – lãndurã njicã
{ro: rândunică mică}
{fr: petite hirondelle}
{en: little swallow}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pulj1

pulj1 (púljĭŭ) sm pulj (púljĭ) –
1: multi turlii di prici cu truplu-acupirit di peani, cu dintanã, tsi fac oauã sh-cu doauã arpiti mãri cu cari azboairã;
2: njiclu (tsi easti dit oauã fapti sh-cluciti) di-aesti prici; (fig:
1: pulj = zbor dultsi di diznjirdari cu cari s-hãidipseashti un njic, un vrut, etc.; expr:
2: lapti di pulj = itsi lucru vrei, cã easti i cã nu easti tu lumi, cã s-fatsi i cã nu s-fatsi vãrãoarã;
3: mi culcu (bag s-dormu) cu puljlji = mi bag s-dormu agonja, cum cadi noaptea;
4: ca pulj mãcã = mãcã putsãn;
5: scoasi puljlu arichi = tinir tsi pistipseashti cã ari criscutã shi poati s-facã dupã caplu-a lui;
6: pulj tu vimtu = yisi, lucri tsi nu s-fac;
7: ca pulj orghi = ca un tsi-ashteaptã sã-lj si da tuti etimi;
8: ca pulj fãrã cloci = singuri, fãrã s-aibã cari sã-lj mutreascã, s-lj-afireascã di-arali, etc. ca njits fãrã dadã, oarfãnj;
9: di unã njilji pulj pri gardu, cama ghini un tru mãnã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi nu suntu ifhãrãstisits cu-atseali tsi pot s-aibã, ma sã nyiseadzã cã va s-aibã lucri tsi nu va poatã vãrãoarã s-li aibã;
10: cati pulj, sh-bãtearea-lj = tuti lucrili nu suntu unã soi; cati om cu hãrli sh-huili-a lui; cati pom cu-aumbra-lj;
11: ved pulj ntr-oclji = s-dzãtsi cãndu ti-agudeashti cariva pri cap di tsã si pari cã vedz steali verdzã;
12: tsi pulj va s-acats = tsi amintatic va s-ai, tsi hãiri va fats;
13: iu bea puljlji apã; iu featã puljlji = (tu pirmiti) iuva multu diparti, la mardzinea-a loclui, dupã soari;
14: loc iu nitsi pulj nu calcã (bati) = (tu pirmiti) irnjii, pundii, pustiljii, loc multu diparti;
15: pulj azbuirãtor (mãyipsit, aumbrat, cãntat) = (tu pirmiti) pulj tsi poati s-facã nishenj sh-di-aradã caftã s-lj-agiutã Mushata-a Loclui shi Gionili Aleptu;
16: azbuirã puljlu (tsi-l vreai) = dusi, lu-ascãpash trã totna (lucrul tsi-l vreai);
17: pulj gurã di om = (tu pirmiti) pulj tsi zburashti ca omlu)
{ro: pasăre, pui (de pasăre)}
{fr: oiseau, poulet}
{en: bird, chick}
ex: tsi-aruts tu vimtu sh-nu cadi? (angucitoari: puljlu); clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); puljlu atsel bunlu, s-cunoashti dupã creastã; acãtsai un pulj; alãndura scoasi pulj (featsi njits); puljlu di gãljinã azbuirã; lj-furarã doi pulj sh-nã pulji; pi arburi eara un cuibar di vulturi cu pulj (njits); nu-alasã puljlu s-ts-azboairã; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; armasirã ca pulj fãrã cloci
(expr: fãrã mutriri, agiutor di la vãrnu); s-videm tsi pulj va s-acats!
(expr: s-videm ma s-fats vãrã prucuchii); sh-lapti di pulj adutsi!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn