DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alãxescu

alãxescu (a-lãc-sés-cu) (mi) vb IV alãxii (a-lãc-síĭ), alãxeam (a-lãc-seámŭ), alãxitã (a-lãc-sí-tã), alãxiri/alãxire (a-lãc-sí-ri) –
1: ljau (dau) un lucru trã un altu lucru (di idyea soi i cu idyea tinjii); fac un lucru tu loclu-a altui shi el va s-facã lucrul a meu; etc.
2: ãnj scot stranjili veclji (murdari) tra si-nj bag altili nali (curati, di-altã soi, etc.); mi nvescu cu stranji nali;
(expr:
1: alãxirã nealili = s-isusirã (feata sh-ficiorlu);
2: alãxescu paradzlji = dau (aspargu) unã carti mari di paradz trã alti cãrtsã ma njits cu idyea tinjii;
3: mi-alãxii tu fatsã = nu mi-ariseashti catastasea tu cari mi aflu;
4: nu nj-alãxeashti cu tsiva = nu s-aleadzi di mini, easti unã soi cu mini;
5: alãxescu calea = aleg unã altã cali; mi duc pri altã cali;
6: va lj-alãxescu Stã-Vinjirea tsi yini = va-l vatãm)
{ro: schimba, schimba îmbrăcămintea; îmbrăca în haine noi}
{fr: changer; changer de linge, changer de vêtements, habiller dans des habits neufs}
{en: change; change clothes, dress in a new suit}
ex: nu easti cum eara, s-alãxi multu; ca s-vrei, alãxea cu noi; ai s-alãxescu calea
(expr: s-aleg, s-mi duc pri altã cali); s-alãxim stranjili; alãxea-ti! (bagã-ts alti stranji tu loclu-a atsilor veclji!); aseara mi-alãxii (nj-bãgai stranji curati); adzã lu-alãxii cu cãmeashi ca cartea; alãxits-vã tu albi (nvishtets-vã tu stranji albi); tu tsiva nu lj-alãxea (tu tsiva nu s-alidzea di el); alãxirã nealili
(expr: s-isusirã) shi dupu trei mesh featsirã numta; u-alãxish
(expr: u-asparsish) lira?; dinãoarã s-alãxi tu fatsã sh-aduchi cã sh-avea datã zborlu, si-lj da ficiorlu; va ts-alãxescu Stã-Vinjirea
(expr: va ti fac s-nu yiurtiseshti Stã-Vinjirea tsi yini; va dzãcã, va ti vatãm)

§ alãxit (a-lãc-sítŭ) adg alãxitã (a-lãc-sí-tã), alãxits (a-lãc-sítsĭ), alãxiti/alãxite (a-lãc-sí-ti) –1: cari lja (da) un lucru trã un altu lucru (di idyea soi i cu idyea tinjii); cari fatsi un lucru tu loclu-a altui (ca el s-lu facã lucrul a lui); etc.
2: cari-sh scoati stranjili veclji (murdari) tra s-bagã altili nali (curati, di-altã soi, etc.); cari sã nveashti cu stranji nali
{ro: schimbat, care şi-a schimbat îmbrăcămintea; îmbrăcat în straie noi}
{fr: changé; qui a changé de linge; qui s’est habillé dans des habits neufs}
{en: changed; who is dressed in a new suit; who has changed clothes}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

custumi/custume

custumi/custume (cus-tú-mi) sf custunj (cus-túnjĭ) – stranjili cu cari si nveashti (s-alãxeashti) cariva; soea di stranji tsi li poartã cariva; soea di stranji tsi li poartã oaminjlji (bãrbatslji shi muljerli) dit unã mileti, cari suntu-ahoryea di soea di stranji purtati di-unã altã mileti; portu, alãxãmintu, tãcãmi, forimã, furishauã
{ro: port, costum}
{fr: costume}
{en: costume, dress}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

forimã

forimã (fó-ri-mã) sf furemati/furemate (fu-ré-ma-ti) – stranjili cu cari si nveashti (s-alãxeashti) cariva; soea di stranji tsi li poartã cariva; furishauã, custumi, portu, alãxãmintu, tãcãmi
{ro: port, costum, fel de a se îmbrăca}
{fr: costume, vêtement, façon de s’habiller}
{en: costume, dress, way of dressing}

§ furishauã (fu-ri-shĭá-ŭã) sf furishei (fu-ri-shĭéĭ) – (unã cu forimã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nvescu1

nvescu1 (nvés-cu) (mi) vb III shi II nviscui (nvis-cúĭ), nvish-team (nvish-teámŭ), nviscutã (nvis-cú-tã), nveashti-ri/nveashtire (nveásh-ti-ri) shi nvishteari/nvishteare (nvish-teá-ri) –
1: nj-bag stranjili pri mini; mi-alãxescu tu alti stranji;
2: acumpãr lucri di cari am ananghi trã mini (casã, ducheani, lucru, etc.); bag paradz tu-unã prãmãtii; vescu, anvescu, ãnvescu;
(expr:
1: nvescu = bag (mi nvescu cu) stranji curati, nali, mushati; mi stulsescu; bãtãljusescu; etc.;
2: nvescu lãili = bag stranji lãi, di jali; intru tu jali;
3: nvescu locuri = acoapir locuri)
{ro: (se) îmbrăca, cumpăra, procura, învesti}
{fr: vêtir, faire des emplettes, acheter, investir}
{en: dress, clothes, procure, invest}
ex: lu nviscui (lj-bãgai stranji, lu-alãxii) ghini; lã vinji la ureaclji hãbarea-a amirãlui sã nveascã lãili; deadi Dumnidzã sh-ari moasha di-iu s-mãcã shi sã nveascã; s-vã nveashtits (s-v-alãxits) tu stranji muljireshti; nu mi nviscui ninga; sã nviscu cu stranji arupti; niorlji nvescu dzenuri
(expr: acoapirã dzenuri); s-nã nvishtem (s-fãtsem pãzari trã, s-acumprãm) prãmãtii; namisa di pãnãyir iu nvishtea (iu-acumpãra) prãmãtii; tsi prãmãtii nviscu? lji nviscu paradzlji? (tu tsi prãmãtii lj-bãgã pãradzlji?); va sã nvishtem (va bãgãm paradz tu) tutunuri; frãmtea albã tra s-lj-u nvescu
(expr: s-lj-u stulsescu); datã la bãtãnji si nveascã
(expr: si bãtãljuseascã); nviscu duganea cu multã pãrmãtii

§ nviscut (nvis-cútŭ) adg nviscutã (nvis-cú-tã), nviscuts (nvis-cútsĭ), nviscuti/nviscute (nvis-cú-ti) – tsi ari bãgatã stranji pri el; tsi s-ari alãxitã; tsi easti alãxit tu stranji mushati; tsi (ari faptã pãzari shi) ari acumpratã prãmãtii; viscut, anviscut, ãnviscut
{ro: (bine) îmbrăcat, cumpărat, procurat, învestit}
{fr: (bien) vêtu, qui a fait des emplettes, acheté}
{en: clothed, (well) dressed, procured, invested}
ex: truplu sh-caplu nj-u tut una, pri-un cicior stau tutdiuna, cãmesh am ninumirati, sh-li portu nviscuti toati (angucitoari: cuceanlu); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); si nveatsã dispuljat shi lj-easti-arshini nviscut; totna nviscut
(expr: nviscut ghini) s-ti ved; nviscutã ca (alãxitã tu stranji di) muljari; vidzu tu irnjii nã featã nviscutã tu stranji di-amiradz; lu poartã ghini sh-curat nviscut; soarili easti n prãndzu shi nãs nicã nu easti nviscut; casa lj-easti nviscutã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

portu1

portu1 (pór-tu) (mi) vb I purtai (pur-táĭ), purtam (pur-támŭ), purtatã (pur-tá-tã), purtari/purtare (pur-tá-ri) – duc lucri dit un loc tu altu; ljau un lucru (lu-analtsu, l-tsãn tu mãnã i deanumirea, etc.) sh-lu duc iuva; ncarcu lucri tu-unã amaxi (pi-un gumar, cal, etc.) sh-li duc tu-un altu loc; (pravda) tradzi dupã ea unã furtii; aportu;
(expr:
1: mi (lji) portu = mi (lji) duc; mi mut;
2: mi portu ghini (arãu) cu cariva = lj-zburãscu mushat (urut) shi-lj fac bunets (lãets) a unui;
3: lj-portu gailelu, frundida, angãtanlu, etc. = lu-agiut tra s-aibã tut tsi-lj lipseashti, l-mutrescu ma s-hibã lãndzit, etc.;
4: lj-portu cu dauãli mãnj; lj-portu cu saclu = lj-aduc di tuti, cãti pot;
5: portu njic (tu pãnticã) = hiu greauã, ncãrcatã, cu sartsinã;
6: portu corlu = trag corlu, intru tu frãmtea-a corlui;
7: portu zboarã = dzãc (duc) zboarã (ma multu minciunoasi) di un sh-di-alantu; cacuzburãscu;
8: l-portu cu zborlu = lj-dzãc zboarã minciunoasi shi-lj tãxescu cã va s-fac un lucru (cu tuti cã shtiu ghini cã nu va-l fac, mash tra s-lu-amãn shi s-mi-alasã isih);
9: lj-portu frica (vrearea, inatea, dushmãnilja, tinjia, etc.) = aduchescu trã el fricã (vreari, inati, dushmãnilji, tinjii, etc.);
10: lj-portu numa = nj-bãgarã numa-a lui la pãtidzari; am idyea numã, lj-am numa, lj-duc numa;
11: portu (un stranj) = hiu nviscut (cu-un stranj);
12: portu (stranji) lãi = hiu di jali;
13: s-poartã… = s-poartã (stranjili) dupã cum easti moda; easti la modã; tora easti adetea ca lumea si sã nveascã cu…;
14: stranjlu easti purtat = easti veclju, aros, aruptu;
15: poartã apã shi bea yin = itsi lucru fats, nu easti arshini)
{ro: purta, conduce}
{fr: porter, conduire}
{en: carry, lead}
ex: poartã-ti cum prindi; tsi u portu ea deanumir?; tutã lumea s-purtã (s-dusi) aclo; poartã-ti cum u va loclu, nu cum tsã shtii; cãndu vruta corlu poartã
(expr: l-dutsi, l-tradzi); cãrvanea u-alasã s-u poartã (s-u ducã) cum shtii cãlãuza; purtai nã pãreaclji di stranji nimtseshtsã; portu apã (aduc apã cu mini); mini li purtai (li-adush cu mini); tutã lumea s-purtã
(expr: vinji, s-mutã) aclo; shtii si s-poartã
(expr: ari buni prãxi); s-purta cãt putea cama ghini cu dunjaea; s-lji poartã cu dauãli mãnj
(expr: s-lj-aducã di tuti); tihea s-lji poartã cu saclu
(expr: s-lj-aducã di tuti)

§ purtat (pur-tátŭ) adg purtatã (pur-tá-tã), purtats (pur-tátsĭ), purtati/purtate (pur-tá-ti) – tsi easti dus dit un loc tu altu; apurtat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stranj

stranj (stránjĭŭ) sn stranji/stranje (strá-nji) – zbor cu cari s-aducheashti itsi nviscãmindu cu cari si nveashti omlu; strãnot, strãnush, stoli, custumi, alãxãmintu, nviscãmindu, nvishmintu, viscãmindu, vistãmintu, vishtimintu, etc.;
(expr:
1: nu mi ncap stranjili (di harauã, di pirifanji, etc.) = (mi hãrsescu, hiu pirifan, etc.) multu di multu; nu mi ncapi casa di harauã; nu shtiu tsi s-fac (di-ahãntã harauã, pirifanji, etc.); nu calcu mpadi (di harauã, di pirifanji, etc.);
2: stranji strimti = stranji strimti ca-atseali dit Ivropi, stranji ivrupineshti;
3: stranji huryiteshti = stranji fapti di-unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã (pustavi, shiac, abã) purtati di-aradã di huryeats;
4: stranji nali dit ac = stranji nali unãshunã dupã tsi suntu adrati;
5: ari mash stranjili di pi el = easti oarfãn sh-nu-ari altu tsiva di stranjili di pi el; omlu fatsi stranjlu, nu stranjlu pri om = nu lipseashti s-lu giudits omlu di pi stranjili tsi poartã)
{ro: strai, haină}
{fr: habit}
{en: clothes}
ex: stranjlu nj-easti lai, cãmeasha nj-easti-aroshi, truplu nj-easti albu (angu-citoari: cãstãnja); stranjili nji si sufinarã, ncriminirã; apa cu cari mulja ea stranjili eara sãpunoasã; ari multi stranji, di s-alãxeashti cati dzuã; sh-adarã unã pãreaclji di stranji noauã dit ac; ãndreptsã shi adrats cu stranjili atseali cama mushatili; earna yinea shi nu sh-avea nitsi stranji, nitsi leamni; pusputeashti prit stranji, ãlj furã cljeili di hãznã; sã ncljisi amirãlu, tu stranji di jali n casã; s-vã nveashtits tu stranji muljireshti; s-nu u cunoascã vãrnu, ãlj deadi stranjili cãlugãreshti; si nviscurã tru stranji di tsiritori shi intrarã n hoarã; s-adarã cu stranji veclji, tiptili shi tradzi la tatã-su; lj-adusi stranji strimti
(expr: stranji ivrupineshti) dit Armãnii; avea bãgatã stranji di preftu, cã psãltisea tu bisearicã; tatã-su, cãndu-l vidzu, nu lu ncãpea stranjili di harauã
(expr: s-hãrsi multu, nu shtea tsi s-facã di harauã); di harauã mari, budza lj-arãdea shi stranjili nu u ncãpea

§ strãnot (strã-nótŭ) sn strãnoti/strãnote (strã-nó-ti) – (unã cu stranj)

§ strãnush (strã-núshĭŭ) sn strãnushi/strãnushe (strã-nú-shi) – stranj njic ti ficiurits i fititsi
{ro: hăinuţă}
{fr: petit vêtement pour les enfants}
{en: children’s clothes}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tãcãmi/tãcãme

tãcãmi/tãcãme (tã-cắ-mi) sf tãcãnj (tã-cắnjĭ) – multimea di lucri i hãlãts di cari easti ananghi tra si s-facã un lucru; multimea di hãlãts (lingurã, furculitsã, cãtsut, etc.) di cari ari ananghi omlu tra s-mãcã la measã; multimi di stranji (custumi, alãxãminti) cu cari sã nveashti omlu; hãlãts cu cari easti ndreptu un cal tra s-hibã etim trã lucrul tsi-l fatsi (s-tragã amaxea, s-hibã ncãlicat, etc.); custumi, alãxãmintu
{ro: tacâm, costum}
{fr: équipage, costume}
{en: equipment, table cover set; suit}
ex: un spri un tãcãnjli (ca alãxãmintili) tuts; cu tãcãnj (custumi) tra s-ti lishinj di-arãdeari; Hagigogu cu tãcãmea-lj (multimea-lj, taifa-lj) di fumealji; sã-nj pitrets tãcãmi bunã (alãxãminti, stranji buni); adusi tãcãnj din Poli; avea pi nãsã tutã tãcãmea; adusi ntreaga tãcãmi tra s-fatsim cafei; acumpãrã nã tãcãmi di armi, tufechi, doauã pishtoli, un yeatagan, nã arbii shi palãshti

§ tãcmãlat (tãc-mã-látŭ) adg tãcmãlatã (tãc-mã-lá-tã), tãcmãlats (tãc-mã-látsĭ), tãcmãlati/tãcmãlate (tãc-mã-lá-ti) – (omlu, calu, etc.) tsi easti ndreptu cu tãcãmea-lj (multimea di hãlãts) di cari ari ananghi si sh-facã lucrul (s-tragã amaxea, s-hibã ncãlicat, etc.)
{ro: echipat}
{fr: équipé}
{en: equipped}
ex: tuts cu caljlji tãcmãlats (ndreptsã cu tãcãnjli a lor tra s-tragã amaxea, s-hibã ncãlicats, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã