DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alavdã

alavdã (a-láv-dã) sf alãvdãri (a-lãv-dắrĭ) – zboarã di tinjii spusi trã cariva (trã hãrli tsi li ari, icã trã lucrili tsi-ari faptã); lavdã, alãvdari, alãvdãturã, alãvdãciuni, epin
{ro: laudă}
{fr: louange}
{en: praise}

§ lavdã (láv-dã) sf lãvdãri (lãv-dắrĭ) – (unã cu alavdã)
ex: cãntã lavda

§ alavdu (a-láv-du) (mi) vb I alãvdai (a-lãv-dáĭ), alãvdam (a-lãv-dámŭ), alãvdatã (a-lãv-dá-tã), alãvdari/alãvdare (a-lãv-dá-ri) – spun cu zboarã cum tinjisescu pri cariva (trã hãrli tsi ari icã lucrili tsi-ari faptã); dzãc trã mini mash zboarã buni; lavdu, mãrescu, pinjisescu, fãlescu, fudulescu, fãndãxescu; (mi) cãmãrusescu;
(expr: alavdã-mi gurã, cã ti bat = s-dzãtsi tr-atsel tsi s-alavdã singur; tsi ti-alavdzã singur?)
{ro: lăuda}
{fr: louer, (se) vanter}
{en: praise, boast, brag}
ex: tuts alavdã ficiorlu-ambar; sh-altsã am avdzãtã tra s-lu-alavdã; cãndu ti-alavdã nã lumi, tsi-ai cã ti-alatrã un cãni?; alavdã fãsuljili sh-mãcã carni; s-alãvda cã tsasi pãndza, cãndu pãndza s-tsãsea cu mãnj di-asimi; lji s-alãvdã (lu fuvirsi) cã va-l vatãmã

§ alãvdat (a-lãv-dátŭ) adg alãvdatã (a-lãv-dá-tã), alãvdats (a-lãv-dátsĭ), alãvdati/alãvdate (a-lãv-dá-ti) – tsi easti tinjisit cu zboarã (trã hãrli tsi ari icã lucrili tsi-ari faptã); lãvdat, mãrit, pinjisit, fãlit, fudulit, fãndãxit
{ro: lăudat}
{fr: loué, renommé, vantard}
{en: praised, boaster, bragger}
ex: la merlu alãvdat s-nu ti duts cu saclu; s-dusi Gramustea-alãvdatã (mãritã)

§ alãvdari/alãvdare (a-lãv-dá-ri) sf alãvdãri (a-lãv-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti alãvdat, icã s-alavdã el singur; lãvdari, mãriri, pinjisiri, fãliri, fuduliri, fãndãxiri
{ro: acţiunea de a (se) lăuda, lăudare}
{fr: action de louer, de (se) vanter; vantardise}
{en: action of praising, of boasting, of bragging}
ex: arbineslu-i frati cu-alãvdarea; di-alãvdari, pots s-ti-alavdzã; alãvdarea-a omlui arãu nu u voi; alãvdarea-a dushmanlui lu nfricushe; alãvdãrli mash furã di nãs

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ãndãrlu

ãndãrlu (ãn-dắr-lu) adg ãndãrlã (ãn-dắr-lã), ãndãrlji (ãn-dắr-lji), ãndãrli/ãndãrle (ãn-dắr-li) – tsi lu-arãseashti si s-alavdã multu (sh-atumtsea cãndu nu-ahãrzeashti alavdi sh-ahãntu mãri); alãvdos, alãvdãtor, fudul, fãlos, pirifan, tartabes, tartares
{ro: îngâmfat, arogant}
{fr: gonflé d’orgueil, vantard}
{en: vain-glorious, arrogant, bursting with pride}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciom

ciom (cĭómŭ) adg ciomã (cĭó-mã), cionj (cĭónjĭ), ciomi/ciome (cĭó-mi) – tsi easti zveltu sh-livendu; tsi s-tsãni mari; tsi s-mãreashti; tsi s-cãmãruseashti; bugdan, livendu, pirifan, fudul, daitcu, alãvdos
{ro: mândru, arogant}
{fr: grand, hautain, fier}
{en: arogant, haughty, proud}
ex: tuts mãri, tuts cionj (tsi s-tsãn mãri, pirifanj), cari si s-ducã trã apã?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fudul

fudul (fu-dúlŭ) adg fudulã (fu-dú-lã), fudulj (fu-dúljĭ), fuduli/fu-dule (fu-dú-li) – tsi lu-arãseashti multu tra si s-alavdã si s-cãmãruseascã; tsi s-tsãni ca mari; tsi easti trã alãvdari; fãlos, alãvdos, alãvdãtor, pirifan, dai, daitcu, ãndãrlu, tartares, tartabes, sirbes
{ro: fudul}
{fr: fier; arrogant}
{en: proud; arrogant}
ex: mult fudul (pirifan) tu trup nãs easti; tsi s-greascã cu noi, nãs easti multu fudul; nveasta al tadi nu easti fudulã

§ fudulescu (fu-du-lés-cu) (mi) vb IV fudulii (fu-du-líĭ), fuduleam (fu-du-leámŭ), fudulitã (fu-du-lí-tã), fuduliri/fudulire (fu-du-lí-ri) – spun cu zboarã cum tinjisescu pri cariva (trã hãrli tsi li ari icã lucrili tsi-ari faptã); dzãc trã mini mash zboarã buni (di-alavdã); (mi) cãmãru-sescu; alavdu, lavdu, mãrescu, pinjisescu, fãlescu, fãndãxescu
{ro: fuduli}
{fr: être fier; (se) vanter, (se) pavaner}
{en: be proud; boast, strut (about)}
ex: fudulea-ti (fãlea-ti, cãmãrusea-ti) tini, mumã; cãtse s-fudulea ahãntu?; nu ti fudulea (alãvda, cãmãrusea) sh-ahãntu; s-fuduleashti (s-cãmãruseashti) cu fustanea-atsea nauã; cãtse s-fudulea atsel om?`

§ fudulit (fu-du-lítŭ) adg fudulitã (fu-du-lí-tã), fudulits (fu-du-lítsĭ), fuduliti/fudulite (fu-du-lí-ti) – tsi easti tinjisit (alãvdat) cu zboarã (trã hãrli tsi ari icã atseali tsi-ari faptã); alãvdat, lãvdat, mãrit, fãlit, cãmãrusit, pinjisit, fãndãxit
{ro: fudulit}
{fr: qui est devenu fier, vantard, arrogant}
{en: who became proud; arrogant}

§ fuduliri/fudulire (fu-du-lí-ri) sf fuduliri (fu-du-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti alãvdat icã s-alavdã el singur, s-cãmãruseashti; alãvdari, lãvdari, mãriri, fãliri, cãmãrusiri, pinjisiri, fãndãxiri
{ro: acţiunea de a (se) lăuda; lăudare}
{fr: action de se pavaner, de louer, de (se) vanter}
{en: action of praising, of boasting, of bragging}

§ fuduleatsã (fu-du-leá-tsã) sf fudulets (fu-du-létsĭ) – atsea hari tsi u-ari un cari s-fuduleashti, s-cãmãruseashti; fudulii, fudulichi, fudulãchi, pirifanji, mãreatsã, dãilãchi, dãilichi, cãmarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nari/nare

nari/nare (ná-ri) sf nãri (nắrĭ) – partea tsi-ansari cãtã nafoarã din fatsã (tsi s-aflã namisa di frãmti shi gurã) prit cari omlu anjurzeashti shi lja anasã; nas;
(expr:
1: nari traptã = (nari) mushatã;
2: nj-trag narea = am unã heavrã (sirmii, sinahi, aremi) tsi mi fatsi sã-nj curã narea;
3: l-trag di nãri; l-duc di nari; lj-trec cãrcheljlu di nari = fatsi tut tsi-lj dzãc mini (ca ursa cu cingheljlu di nari); lu-arãd cu minciunj tra s-facã tsi voi mini;
4: ari nãri trapti; ari (tsãni, imnã cu) narea (nãrli) nsus; nu lj-agiundzi la nari = s-tradzi (pi, ca, di) mari; easti alãvdos; easti multu pirifan, s-cãmãruseashti multu;
5: ari bunã nari = anjurzeashti ghini, u-aducheashti lishor unã anjurizmã;
6: strãmbu narea = (i) nu hiu ifhãristisit; nu mi-ariseashti; (ii) fac camomati, nãji; (iii) shuvãescu, stau sh-mi minduescu ma s-hibã ghini s-lu fac un lucru (cã nu para voi s-lu fac); nu-nj yini s-fac ni unã ni-alantã; stau sh-nu shtiu tsi s-fac; stau pi dauã; frãngu oasi; frãngu coasti; etc.;
7: lj-talj (lj-frãngu) nãrli; lj-dau pristi nari = (i) lj-curmu orixea s-facã tsiva; l-fac s-nu mata mutã caplu; lu-aspar; l-culãsescu; (ii) lu-arushinedz, ãlj scad tinjia; ãlj ljau njirlu/mixa; l-cãtãdixescu, l-cãtrãfonisescu;
8: lj-aplec (lj-dipun, lj-talj, lj-frãngu, lj-pãciutedz, l-fac sã-lj cadã) narea (nãrli); lj-u dau pristi nãri; lj-u dau tu nari; etc. = l-cãtãdixescu, l-cãtrãfonisescu, l-fac si s-arushineadzã, ãl fac si s-aducheascã ma njic, ãlj ljau njirlu; l-fac s-aducheascã cã ari stepsu; l-fac si s-cãmãruseascã (si s-alavdã) ma putsãn, l-fac si s-aducheascã ma putsãn pirifan, ãl fac sã sh-adunã coada, l-fac sã-sh dipunã urecljili, etc.;
9: spindzur nãrli; nj-umflu nãrli; nj-yini la nãri; hiu cu nãrli spindzurati = chicusescu, mi cãrteashti tsiva, nu mi-arãseashti; mi nãirescu;
10: nj-acats narea = (nj-acats narea cã) nj-yini-agnos di tsi ved i avdu;
11: nj-adun nãrli; lu-am tu nãri = nj-easti agnos, nu pot s-lu ved dininti;
12: u-am sum nari = u-am dip aproapea;
13: u bag sum nari (arãchia) = mi-arãseashti (arãchia);
14: arãd pri sum nãri = sumarãd, arãd peascumta, fac hazi, mi-arãseashti tsiva tsi ved (tsi avdu, tsi s-fatsi, etc.); arãd pri sum mustãts;
15: nj-treatsi priningã nari = nj-treatsi dinintea-a ocljilor sh-nu u ved; nj-ascapã oara (arastea) s-lu fac un lucru;
16: nj-bag narea iu nu lipseashti; nj-bag narea iutsi agiungu = mi-ameastic tu lucri xeani trã cari nu-am vãrã sinfer;
17: lj-u scot prit nãri = lj-lu-aduc aminti (nu lu-alas s-agãrshascã) tut chirolu bunlu tsi lj-am faptã; lj-caftu ma multu dicãt nj-ari datã (faptã); lj-u discumpãr; lj-u scot analmã (nalimã) prit gurã; etc.;
18: nj-easi prit nãri = lucrili nj-es anapuda, u pat;
19: lu am tu nãri = lj-am multã inati;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nun

nun (núnŭ) sm, sf nunã (nú-nã), nunj (núnjĭ), nuni/nune (nú-ni) –
1: crishtinul tsi tsãni n bratsã njiclu, cãndu preftul lj-fatsi arãdzli ti pãtidzari a njiclui (lj bagã numa shi s-fatsi chifili cã njiclu va s-hibã bun crishtin);
2: bãrbatlu shi muljarea tsi sta ningã doi tiniri tsi sã ncurunã (lji ncurunã shi va lã hibã ca doi pãrintsã sufliteshti) cãndu preftul fatsi arãdzli di ncurunari tu bisearicã (i, cariva altu bãgat di chivernisi s-facã arãdzli, cãndu ncurunarea nu-i faptã di preftu);
(expr:
1: sh-easti cu cãmeasha di la nuna = tsi-armasi ninga cu mintea tsi u-avea cãndu fu pãtidzat (cãndu nuna-lj bãgã nã cãmeashi nauã), cari easti ageamit, nistipsit, aplo la minti, sh-nu para shtii multi;
2: (easti) ca nunlu la numtã = easti tinjisit multu)
{ro: naş; nun}
{fr: parrain, témoin (au marriage)}
{en: godfather; person who gives the bride away}
ex: nunlu tsi-nj pãtidzã ficiorlu eara ma bunlu-nj oaspi; nune shcrete sh-alãvdos; sh-fu cu cãmeasha di la nuna
(expr: eara ageamit, nistipsit, cari nu para shtia multi); nveasta-al Mitri u-avem nunã, nãsã nã ncurunã; shi hilj-su nã easti nun cã el nã ari pãtidzatã fumealja

§ nunami/nuname (nu-ná-mi) sf fãrã pl – pareea di oaspits cãlisits la pãtidzari i ncurunari di nun
{ro: invitaţii naşului la botez sau nuntă}
{fr: les invités d’un parrain (d’une marraine) au baptème ou marriage}
{en: the guests invited by the godfather (the witness) at a christening (or a wedding)}
ex: multã nunami-lj vinji

§ nunilji/nunilje (nu-ní-lji) sf nunilj (nu-níljĭ) – harea di nun; faptul cã cariva easti nun
{ro: năşie}
{fr: qualité de parrain (marraine) au baptème ou marriage}
{en: quality of being godfather (godmother) or that of witness at a marriage}
ex: nunilja (harea di nun) treatsi la hilja-a nunlui; nunilja-aestã-nj mãcã multsã pãradz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shcret

shcret (shcrétŭ) adg shcretã (shcré-tã), shcrets (shcrétsĭ), shcre-ti/shcrete (shcré-ti) – tsi ari tuti hãrili a unei pundii (pustilii, irnjii, etc.); ermu, erim, pondu, pustu, axolit, singur, shuncru, cob, manoleac, munolcu, blãstimat; (fig: shcret = (i) vrut, dash, etc.; (ii) mãrat, corbu, curbisit, lupusit, etc.; (iii) glar, tivichel, hazo, etc.)
{ro: solitar, blestemat, nenorocit}
{fr: solitaire; malheureux, infortuné, maudit; niais}
{en: solitary; cursed, unfortunate; fool}
ex: nj-eara shcreta (fig: pusta di minti) la pradz; cu mushatili a lor shcreti (fig: vruti); shcrets (fig: vruts) suntu muntsãlj; ca shcretlu (coblu, axolitlu, ermul) atsel di cuc; tsi s-adarã shcretslji (fig: mãratslji, curbisitslji) di elj; pampore, s-armãnj shcretã (ermã); nune shcret (pustu; fig: corbu) shi alãvdos; cap shcret (fig: anapud, glar) tsi ai!

§ shcrituescu (shcri-tu-ĭés-cu) vb IV shcrituii (shcri-tu-íĭ), shcritueam (shcri-tu-ĭámŭ), shcrituitã (shcri-tu-í-tã), shcrituiri/shcrituire (shcri-tu-í-ri) – li-aspargu (locuri avuti cu biricheti multã shi mplini di lumi) sh-li fac s-hibã ca pundiili; apãrãtsescu locuri, sh-li-alas fãrã lumi shi lucri, tra si s-aspargã; shcretuescu, shcrãtuescu, pundescu, punduxescu, pundixescu, pustuxescu, pustuescu, ermuxescu, irmuxescu, rimuxescu, bãsti-sescu, afãnsescu, apãrãtsescu, apãryisescu
{ro: pustii, devasta, abandona}
{fr: rendre désert, transformer en désert, abandonner}
{en: lay waste, make it like a desert, abandon}
ex: nã shcrituirã (apãrãtsirã, pundixirã) hoara

§ shcrituit (shcri-tu-ítŭ) adg shcrituitã (shcri-tu-í-tã), shcrituits (shcri-tu-ítsĭ), shcrituiti/shcri-tuite (shcri-tu-í-ti) – tsi s-ari aspartã (icã fu aspartu) shi s-featsi ermu ca pustilia; tsi fu apãrãtsit sh-agiumsi ermu; shcretuit, shcrã-tuit, pundit, punduxit, pundixit, pustuxit, pustuit, ermuxit, irmuxit, rimuxit, bãstisit, afãnsit; apãrãtsit, apãryisit
{ro: pustiit, devastat, abandonat, nenorocit}
{fr: rendu désert, transformé en désert, abandonné, malheureux}
{en: made it like a desert, abandoned, unfortunate}
ex: popul shcrituit (curbisit)

§ shcritui-ri/shcrituire (shcri-tu-í-ri) sf shcrituiri (shcri-tu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un loc shcritueashti; pundiri, punduxiri, pundixiri, pustuxiri, pustuiri, ermuxiri, irmuxiri, rimuxiri, shcretuiri, shcrãtuiri, bãstisiri, afãnsiri, apãrãtsiri, apãryisiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tartabes

tartabes (tar-ta-bésŭ) adg tartabesã (tar-ta-bé-sã), tartabesh (tar-ta-béshĭ), tartabesi/tartabese (tar-ta-bé-si) – tsi s-alavdã; tsi lu-arãseashti si s-alavdã multu; tartares, sirbes, alãvdos, alãvdãtor, fudul, fãlos, pirifan, ãndãrlu
{ro: lăudăros}
{fr: louangeur, vantard}
{en: bragging, boasting}

§ tartares (tar-ta-résŭ) adg tartaresã (tar-ta-ré-sã), tartaresh (tar-ta-réshĭ), tartaresi/tartarese (tar-ta-ré-si) – (unã cu tartabes)

§ sirbes (sir-bésŭ) adg sirbesã (sir-bé-sã), sirbesh (sir-béshĭ), sirbesi/sirbese (sir-bé-si) – tsi lu-arãseashti multu si s-alavdã (di-aradã cãndu nu axizeashti sh-ahãtã alãvdari); fãlos, fudul, alãvdos, alãvdãtor, pirifan, dai, daitcu, ãndãrlu, tartares, tartabes
{ro: fudul, orgolios}
{fr: fier, orgueilleux, arrogant}
{en: proud, vain, glorious, arrogant}
ex: cu omlu sirbes, nitsiun zbor nu voi s-alãxescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã