DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

hilidonã

hilidonã (hi-li-dhó-nã) sf hilidoni/hilidone (hi-li-dhó-ni) shi hilidonj (hi-li-dhónjĭ) – pulj njic cãlitor (tsi s-dutsi earna tu locuri ma caldi) cu peani ca albi/galbini pi pãnticã shi peani ca lãi-galani pri pãltãri sh-cari ari unã coadã dispãrtsãtã tu doauã, ca unã citalji (foarticã); lãndurã, alãndurã, arãndurã, rãndurã, lãndãrushi, lãndurushi, lãndureauã
{ro: rândunică}
{fr: hirondelle}
{en: swallow}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lãndurã1

lãndurã1 (lắn-du-rã) sf lãnduri (lắn-durĭ) – pulj njic cãlitor (tsi s-dutsi earna tu locuri ma caldi) cu peani ca albi/galbini pi pãnticã shi lãi-galani pri pãltãri sh-cari ari unã coadã dispãrtsãtã tu doauã, ca di foarticã; alãndurã, arãndurã, rãndurã, lãndãrushi, lãndurushi, lãndureauã, hilidonã;
(expr: unã lãndurã nu fatsi veara = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tsi va s-aspunã om mari cu-unã singurã faptã bunã)
{ro: rândunică}
{fr: hirondelle}
{en: swallow}
ex: di prisuprã nã tigani, di prighios tutã bumbac, dinãpoi ca foarticã (angucitoari: lãndurã); tsiriviri, mitsiviri, prumãveara la pãltiri (angucitoari: lãndurã); vinjirã lãndurli n hoarã; cãndu yin lãndurli easti semnu cã primuveara agiumsi; cãtse lãndura ari coada ca di foarticã?; fã-ti nã lãndurã, cã ea! n-agiumsi Si-lj-Creapã-Numa; s-featsi nã gai shi s-hiumusi s-acatsã lãndura; lãndura intrã diunãoarã tu-unã pãlati

§ alãndurã (a-lắn-du-rã) sf alãnduri (a-lắn-durĭ) – (unã cu lãndurã1)
ex: sum streahã cãnta alãndurli; nveasta noauã, di blãstemlu ali muti, s-featsi alãndurã dinãoarã; io nu-arãd di voi, ma arãd di alãndurli aesti tsi si ncaci

§ lãndãru-shi/lãndãrushe (lãn-dã-rú-shi) sf lãndãrushi/lãndãrushe (lãn-dã-rú-shi) – (unã cu lãndurã1)
ex: va li bãgãm pri nuc s-li lja lãndãrushili

§ lãndurushi/lãndurushe (lãn-du-rú-shi) sf lãndurushi/lãndurushe (lãn-du-rú-shi) – (unã cu lãndurã1)
ex: azbuirã ca lãndurusha di aclo

§ lãndureauã (lãn-du-reá-ŭã) sf lãndureali/lãndureale (lãn-du-reá-li) – (unã cu lãndurã1)
ex: pulj di lãndureauã

§ arãndurã (a-rắn-du-rã) sf arãnduri/arãndure (a-rắn-du-ri) shi arãnduri (a-rắn-durĭ) – (unã cu lãndurã1)
ex: aclo iu sh-featã arãndurli

§ arãnduricã (a-rãn-du-rí-cã) sf arãnduritsi/arãnduritse (a-rãn-du-rí-tsi) – lãndurã njicã
{ro: rândunică mică}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pulj1

pulj1 (púljĭŭ) sm pulj (púljĭ) –
1: multi turlii di prici cu truplu-acupirit di peani, cu dintanã, tsi fac oauã sh-cu doauã arpiti mãri cu cari azboairã;
2: njiclu (tsi easti dit oauã fapti sh-cluciti) di-aesti prici; (fig:
1: pulj = zbor dultsi di diznjirdari cu cari s-hãidipseashti un njic, un vrut, etc.; expr:
2: lapti di pulj = itsi lucru vrei, cã easti i cã nu easti tu lumi, cã s-fatsi i cã nu s-fatsi vãrãoarã;
3: mi culcu (bag s-dormu) cu puljlji = mi bag s-dormu agonja, cum cadi noaptea;
4: ca pulj mãcã = mãcã putsãn;
5: scoasi puljlu arichi = tinir tsi pistipseashti cã ari criscutã shi poati s-facã dupã caplu-a lui;
6: pulj tu vimtu = yisi, lucri tsi nu s-fac;
7: ca pulj orghi = ca un tsi-ashteaptã sã-lj si da tuti etimi;
8: ca pulj fãrã cloci = singuri, fãrã s-aibã cari sã-lj mutreascã, s-lj-afireascã di-arali, etc. ca njits fãrã dadã, oarfãnj;
9: di unã njilji pulj pri gardu, cama ghini un tru mãnã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi nu suntu ifhãrãstisits cu-atseali tsi pot s-aibã, ma sã nyiseadzã cã va s-aibã lucri tsi nu va poatã vãrãoarã s-li aibã;
10: cati pulj, sh-bãtearea-lj = tuti lucrili nu suntu unã soi; cati om cu hãrli sh-huili-a lui; cati pom cu-aumbra-lj;
11: ved pulj ntr-oclji = s-dzãtsi cãndu ti-agudeashti cariva pri cap di tsã si pari cã vedz steali verdzã;
12: tsi pulj va s-acats = tsi amintatic va s-ai, tsi hãiri va fats;
13: iu bea puljlji apã; iu featã puljlji = (tu pirmiti) iuva multu diparti, la mardzinea-a loclui, dupã soari;
14: loc iu nitsi pulj nu calcã (bati) = (tu pirmiti) irnjii, pundii, pustiljii, loc multu diparti;
15: pulj azbuirãtor (mãyipsit, aumbrat, cãntat) = (tu pirmiti) pulj tsi poati s-facã nishenj sh-di-aradã caftã s-lj-agiutã Mushata-a Loclui shi Gionili Aleptu;
16: azbuirã puljlu (tsi-l vreai) = dusi, lu-ascãpash trã totna (lucrul tsi-l vreai);
17: pulj gurã di om = (tu pirmiti) pulj tsi zburashti ca omlu)
{ro: pasăre, pui (de pasăre)}
{fr: oiseau, poulet}
{en: bird, chick}
ex: tsi-aruts tu vimtu sh-nu cadi? (angucitoari: puljlu); clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); puljlu atsel bunlu, s-cunoashti dupã creastã; acãtsai un pulj; alãndura scoasi pulj (featsi njits); puljlu di gãljinã azbuirã; lj-furarã doi pulj sh-nã pulji; pi arburi eara un cuibar di vulturi cu pulj (njits); nu-alasã puljlu s-ts-azboairã; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; armasirã ca pulj fãrã cloci
(expr: fãrã mutriri, agiutor di la vãrnu); s-videm tsi pulj va s-acats!
(expr: s-videm ma s-fats vãrã prucuchii); sh-lapti di pulj adutsi!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tiran

tiran (ti-ránŭ) sm, sf tiranã (ti-rá-nã), tiranj (ti-ránjĭ), tirani/tirane (ti-rá-ni) – cap di stat (amirã, vãsilje, etc.) tsi lã dimãndã a oaminj-lor di sum el tra s-adarã tut tsi va el (shi s-lji pidipseascã greu ma s-nu lu-ascultã); omlu (dascalu, pãrintili, etc.) tsi caftã a alãntor oaminj s-facã mash tsi lã dzãtsi el; sufari
{ro: tiran}
{fr: tyrant}
{en: tyran}
ex: om tiran (sufari, arãu, crud); tiranlu-aestu nu pots s-lu fats s-aibã njilã; nu para ljartã pri-un tiran

§ tiranj (ti-ránjĭŭ) sn tiranji/tiranje (ti-rá-nji) – atsea tsi-lj si fatsi a unui cãndu easti culãsit (pidipsit) di-un tiran pri cari nu lu-avea ascultatã; atsea tsi-aducheashti un tsi easti multu munduit (vãsãnipsit, pidipsit, etc.); tirãnii, pidimo, vãlãndurã, vasan, schingiu, mundã, munduiri
{ro: chin, tortură}
{fr: supplice, torture}
{en: torture, severe corporal punishment}
ex: tsi tiranj (pidimo) s-lji facã?; s-bagã anghidz shi s-facã tiranj a muljari-sai (s-u vãsãnipseascã muljari-sa); nu bãnedz tu aestã lumi dicãt trã tiranji (vasani); cãti greali lucri sh-cãti tiranji ãlj tritsea prit minti

§ tirãnii/tirãnie (ti-rã-ní-i) sf tirãnii (ti-rã-níĭ) – turlia di crat (stat) iu caplu easti un tiran; haractirlu-a atsilui tsi easti tiran; atsea tsi lã fatsi un tiran a oaminjlor a lui
{ro: tiranie}
{fr: tyrannie}
{en: tyranny}
ex: tirãnia-a aishtui om easti cunuscutã

§ tirãnisescu (ti-rã-ni-sés-cu) vb IV tirãnisii (ti-rã-ni-síĭ), tirãniseam (ti-rã-ni-seámŭ), tirãnisitã (ti-rã-ni-sí-tã), tirãnisiri/tirãnisire (ti-rã-ni-sí-ri) – lj-dimãndu (caftu) a unui s-adarã tut tsi voi mini (fãrã s-lu ntreb cã va i cã nu va); mi portu cu cariva dip ca un tiran; l-fac pri cariva s-aducheascã unã mari dureari trupeascã i sufliteascã; l-fac pri cariva s-tragã vasani, si s-pidipseascã, s-mundueascã (trã chefea-a mea, i cã nu mi-ari ascultatã); tirãnsescu, pidipsescu, munduescu, vãsãnipsescu
{ro: tiraniza}
{fr: tyranniser}
{en: tyrannize over (someone)}
ex: mi tirã-nipseashti (pidipseashti, vãsãnipseashti multu) cu fumealja ti dzatsi paradz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vãlãnduescu

vãlãnduescu (vã-lãn-du-ĭés-cu) (mi) vb IV vãlãnduii (vã-lãn-du-íĭ), vãlãndueam (vã-lãn-du-ĭámŭ), vãlãnduitã (vã-lãn-du-í-tã), vãlãnduiri/vãlãnduire (vã-lãn-du-í-ri) – suflu greu (c-am alãgatã multu, cã feci un copus mari); vãlãndusescu; (fig: vãlãnduescu = nj-frimintu caplu shi-nj mãc inima di cripãrli tsi-nj trag)
{ro: gâfâi, sufla greu, (se) chinui, (se) turmenta}
{fr: haleter, tourmenter; n’en pouvoir plus}
{en: pant, be tormented}
ex: nu-ts vãlãnduea (fig: nu-ts frimintã, nu-ts mãcã) inima

§ vãlãnduit (vã-lãn-du-ítŭ) adg vãlãnduitã (vã-lãn-du-í-tã), vãlãnduits (vã-lãn-du-ítsĭ), vãlãndui-ti/vãlãnduite (vã-lãn-du-í-ti) – tsi suflã greu; vãlãndusit
{ro: gâfâit, chinuit, turmentat}
{fr: haleté, tourmenté; qui n’en peut plus}
{en: panted, tormented}

§ vãlãnduiri/vãlãnduire (vã-lãn-du-í-ri) sf vãlãnduiri (vã-lãn-du-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva vãlãndueashti; vãlãndusiri, vãlãndurã
{ro: acţiunea de a gâfâi, de a sufla greu, de a (se) chinui, de a (se) turmenta; gâfâire, chinuire, turmentare}
{fr: action d’haleter, de (se) tourmenter; de n’en pouvoir plus}
{en: action of panting, of being tormented}

§ vãlãndurã (vã-lãn-dú-rã) sf vãlãnduri (vã-lãn-dúrĭ) – atsea tsi-nj trag cãndu-nj frimintu caplu shi-nj mãc inima di cripãri; vãlãnduiri, vãlãndusiri

§ vãlãndusescu (vã-lãn-du-sés-cu) (mi) vb IV vãlãndusii (vã-lãn-du-síĭ), vãlãnduseam (vã-lãn-du-seámŭ), vãlãndusitã (vã-lãn-du-sí-tã), vãlãndusiri/vãlãndusire (vã-lãn-du-sí-ri) – (unã cu vãlãnduescu)

§ vãlãndusit (vã-lãn-du-sítŭ) adg vãlãndusitã (vã-lãn-du-sí-tã), vãlãndusits (vã-lãn-du-sítsĭ), vãlãndusiti/vãlãndusite (vã-lãn-du-sí-ti) – (unã cu vãlãnduit)
ex: vãlãndusit di zboarãli-a mã-sai

§ vãlãndusiri/vãlãndusire (vã-lãn-du-sí-ri) sf vãlãndusiri (vã-lãn-du-sírĭ) – (unã cu vãlãnduiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã