DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alãhãescu

alãhãescu (a-lã-hã-ĭés-cu) vb IV alãhãii (a-lã-hã-íĭ), alãhãeam (a-lã-hã-ĭámŭ), alãhãitã (a-lã-hã-í-tã), alãhãiri/alãhãire (a-lã-hã-í-ri) – tihiseashti sh-mi-adun (s-hiu, s-mi aflu) cu cariva (acasã, n cali, etc.); astãhisescu, andãmusescu, astalj, stãvrusescu, cunushtuses-cu, tihisescu, mi-adun cu, mi aflu cu, mpichi
{ro: se găsi (se întâlni) din întâmplare}
{fr: être (se rencontrer) par hazard}
{en: be (and meet) par chance}

§ alãhãit (a-lã-hã-ítŭ) adg alãhãitã (a-lã-hã-í-tã), alãhãits (a-lã-hã-ítsĭ), alãhãiti/alãhãite (a-lã-hã-í-ti) – tsi tihisi di s-aflã cu cariva; astãhisit, andãmusit, astãljat, stãvrusit, cunushtusit, tihisit, mpicheat
{ro: întâlnit din întâmplare}
{fr: rencontré par hazard}
{en: met by chance}

§ alãhãiri/alãhãire (a-lã-hã-í-ri) sf alãhãiri (a-lã-hã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un s-alãhãeashti cu cariva; astãhisiri, andãmusiri, astãljari, stãvrusiri, cunushtusiri, tihisiri, mpicheari
{ro: acţiunea de a (se) întâlni, întâlnire}
{fr: action de (se) rencontrer}
{en: action of meeting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

andamusi/andamuse

andamusi/andamuse (an-dá-mu-si) sf fãrã pl – ceatã di oaminj cu idyili intiresi adunats tu idyiul loc (tra sã zburascã, s-facã gimbushi, s-facã chefi deadun, s-lja unã apofasi, etc.); ndamusi, adunari, andãmusiri, cumshonji, sobor, sutsãlji, parei, gimbusi, ceatã
{ro: adunare, reuniune, sindrofie}
{fr: réunion, compagnie, soirée, assemblée}
{en: reunion, company, party, assembly}
ex: andamusi bunã!

§ andãmusescu (an-dã-mu-sés-cu) (mi) vb IV andãmusii (an-dã-mu-síĭ), andãmuseam (an-dã-mu-seámŭ), andãmusitã (an-dã-mu-sí-tã), andãmusiri/andãmusire (an-dã-mu-sí-ri) – mi-adun (mi aflu) cu cariva (acasã, n cali, etc.); dau di cariva; mi ved diznou cu cariva; ndãmusescu, stãvrusescu, astalj, alãhãescu, astãhisescu, tihisescu, cunushtusescu, mi-adun cu, mi aflu cu, mpichi
{ro: întâlni}
{fr: (se) rencontrer}
{en: meet}
ex: n-andãmusim (n-adunãm) tuts oaspitslji la mini-acasã; lu-andãmusii (lu-aflai, lu-astãljai) ãn cali

§ andãmusit (an-dã-mu-sítŭ) adg an-dãmusitã (an-dã-mu-sí-tã), andãmusits (an-dã-mu-sítsĭ), andã-musiti/andãmusite (an-dã-mu-sí-ti) – tsi s-ari adunatã (aflatã) cu cariva; ndãmusit, stãvrusit, alãhãit, astãhisit, astãljat, cunushtusit, tihisit, mpicheat
{ro: întâlnit}
{fr: rencontré}
{en: met}

§ andãmu-siri/andãmusire (an-dã-mu-sí-ri) sf andãmusiri (an-dã-mu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un s-aflã (s-adunã) cu cariva; ndãmusiri, stãvrusiri, alãhãiri, astãhisiri, astãljari, cunushtusiri, tihisiri, mpicheari
{ro: acţiunea de a întâlni; întâlnire}
{fr: action de (se) rencontrer}
{en: action of meeting}

§ ndamusi/ndamuse (ndá-mu-si) sf fãrã pl – (unã cu andamusi)
ex: bunã ndamusi s-nji ori

§ ndãmusescu (ndã-mu-sés-cu) (mi) vb IV ndãmusii (ndã-mu-síĭ), ndãmuseam (ndã-mu-seámŭ), ndãmusitã (ndã-mu-sí-tã), ndãmusiri/ndãmusire (ndã-mu-sí-ri) – (unã cu andãmusescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astalj

astalj (as-táljĭŭ) (mi) vb I astãljai (as-tã-ljĭáĭ), astãljam (as-tã-ljĭámŭ), astãljatã (as-tã-ljĭá-tã), astãljari/astãljare (as-tã-ljĭá-ri) – stalj;
1: mi-adun (mi aflu) cu cariva (acasã, n cali, etc.); dau di cariva; talj calea-a unui; andãmusescu, alãhãescu, astãhisescu, tihisescu, cunushtusescu, stãvrusescu, mi-adun cu, mi aflu cu, mpichi, etc.;
2: trec naparti di cariva i di tsiva; trec nintea-a unui; lu-astrec pri cariva; ascapit dupã dzeanã; am ma nsus di…; nj-u njicshuredz (talj) calea; nãstrec, artisescu, shcurtedz, njicshuredz, etc.;
3: fac pri cariva si s-nãireascã, s-chicuseascã, sã-lj parã-arãu di tsi lj-am dzãsã, etc.; cãrtescu, chicusescu, etc.;
4: l-fac si s-aspargã laptili cãndu-l herbu (s-fatsi ca cashlu), supa (cãtivãrãoarã) cãndu-lj bag limonji, etc.; frimintu aloatlu cu umtu tra s-fac peturi trã pitã; etc.;
(expr:
1: astalj bãclãvãlu = talj bãclãvãlu tu cumãts (tra s-pot s-chirnisescu oaspitslji);
2: om s-nu lu-astalj ãn cali = om anapud, arãu, cu cari nu vrei s-ai vãrã huzmeti, etc.)
{ro: întâlni, încrucişa; depăşi, scurta; supăra, certa; strica}
{fr: rencontrer, entrecroiser; dépasser, passer au delà, se raccourcir; se fâcher; gâter, cailler}
{en: meet, intersect, cross; pass beyond, shorten; get angry; spoil, curdle}
ex: u-astãlje (u-astãhisi) ãn cali; lj-astalji calea (lj-inshi ninti) un pondu di-arap; s-astãlje (s-andãmusi) cu-un aush; preftul, preftu macã astalji, un alantu vai arãdã; lj-astãlje calea (lj-inshi nãinti) a featãljei; s-lu-astãljari n cali, s-fudz, hilje, shi cu gura s-nu-lj greshti dip; lu-astãljai (lu-astricui) la imnari; oi, cãpri, astalji di (ari ma nsus, tricu di) shasi suti; cãrvãnjli astãljarã la (tricurã naparti di) munti; astãlje (shcurtã) ma multu calea; pri-aclo ma astalji (s-ma shcurteadzã) calea; s-astãlje (chicusi) multu sh-nu mi zburashti dip; el easti om tsi s-astalji (fig: chicuseashti, s-cãrteashti) di-aclo iu sta; aestã eara muljari s-nu u-astalj ãn cali
(expr: arauã, anapudã); laptsili nji s-astãlje (s-featsi ca cashlu)

§ astãljat (as-tã-ljĭátŭ) adg astãljatã (as-tã-ljĭá-tã), astãljats (as-tã-ljĭátsĭ), astãljati/astãljate (as-tã-ljĭá-ti) – stãljat;
1: tsi s-ari aflatã (adunatã) cu cariva; alãhãit, astãhisit, andãmusit, cunushtusit, tihisit, stãvrusit, mpicheat, etc.;
2: tsi ari tricutã naparti di tsiva i cariva; tsi ari shcurtatã (calea); nãstricut, artisit, shcurtat, njicshurat, etc.;
3: tsi s-ari nãiritã; tsi-lj pari-arãu di tsi-lj s-ari dzãsã; chicusit, cãrtit, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cunushtusescu

cunushtusescu (cu-nush-tu-sés-cu) (mi) vb IV cunushtusii (cu-nush-tu-síĭ), cunushtuseam (cu-nush-tu-seámŭ), cunushtusitã (cu-nush-tu-sí-tã), cunushtusiri/cunushtusire (cu-nush-tu-sí-ri) – mi-adun (mi aflu) cu cariva (acasã, n cali, etc.); mi-adun sh-fac muabeti cu cariva; andãmusescu, astalj, alãhãescu, astãhisescu, tihisescu, stãvrusescu, mi-adun cu, mi aflu cu, mpichi, zburãscu, fac muabeti
{ro: întâlni, a sta de vorbă}
{fr: rencontrer, s’entretenir, faire la conversation avec}
{en: meet, converse with, talk to}
ex: sh-di cara s-cunushtusi (s-adunã, s-andãmusi) cu nãsh

§ cunushtusit (cu-nush-tu-sítŭ) adg cunushtusitã (cu-nush-tu-sí-tã), cunushtusits (cu-nush-tu-sítsĭ), cunushtusiti/cunushtusite (cu-nush-tu-sí-ti) – tsi s-ari adunatã cu cariva; alãhãit, astãhisit, andãmusit, astãljat, stãvrusit, tihisit, mpicheat, etc.
{ro: întâlnit, discutat}
{fr: rencontré, conversé avec}
{en: met, discussed with}

§ cunushtusiri/cunushtusire (cu-nush-tu-sí-ri) sf cunushtusiri (cu-nush-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea s-andãmuseashti; andãmusiri, astãljari, stãvrusiri, tihisiri, mpicheari, etc.
{ro: acţiunea de a întâlni, întâlnire}
{fr: action de (se) rencontrer, de s’entretenir}
{en: action of meeting, of discussing with}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cur1

cur1 (cúrŭ) vb I curai (cu-ráĭ), curam (cu-rámŭ), curatã (cu-rá-tã), curari/curare (cu-rá-ri) – (trã muljituri ca apa, dzama, sãndzili, sudoarea, lãcrinjli, etc.) s-minã dipriunã cãtrã nghios (pi unã cali aripidinoasã); rãuredz; urdin, mi-arãspãndescu, mi duc, trec, mi versu, etc.; easi unã muljiturã (apã, dzamã, sãndzi, sudoari, lãcrinj, etc.) dit un lucru;
(expr:
1: curã tsiva = s-fatsi tsiva (tihiseashti un lucru, faptã, ugoadã, tihisiri, etc.); trãxescu, fac, tihisescu, astãhisescu, alãhãescu, ugudescu;
2: nj-curã narea = ãnj es (curã) mixi (sãndzi) dit nari;
3: curã zborlu = s-avdi, urdinã zborlu;
4: nj-curã (la-agioc) = lucrili-nj si duc ambar, ghini (amintu la-agioc);
5: slab lucru curã tu mesi; nu curã lucru bun = nu par lucrili s-njargã-ambar, easti tsiva tsi s-fatsi sh-nu para mi-ariseashti, tsiva tsi nu para anjurzeashti ghini;
6: nj-curã balili (dupã un lucru) = ãl zilipsescu multu (lucrul), voi multu s-lu am;
7: iu cura, s-nu curã va-i chicã = iu s-fãtsea tsiva, s-poati s-curã ninga niheamã)
{ro: curge, circula}
{fr: couler, circuler}
{en: run, flow, circulate}
ex: tsi curã shi nu s-minã dit loc? (angucitoari: shoputlu); cari shtii iu curã apa yii?; apa-a arãului curã agonja; arãulu curã agalea; alas-lu spindzurat pãnã s-lji curã tut sãndzili; curã umtul di dzãr (easi dzãrlu dit umtu) cã easti apãtos; lj-curã narea
(expr: lj-es mixi i sãndzi dit nari); curã
(expr: treatsi, s-arãspãndeashti) nã cuvendã; curã zborlu
(expr: s-avdi) cã lu-acãtsarã; s-veadã cã tsi va s-curã
(expr: tsi va trãxeascã, tsi va si s-facã); nu va s-curã
(expr: nu pari, nu-anjurdzeashti si s-facã) lucru bun; nãshti curã anamisa
(expr: trãxeashti, s-fatsi tsiva, easti tsiva tu mesi); ãlj dzãsi a featãljei, tsi curã tu mesi
(expr: tsi s-fatsi, cum sta lucrili); am aflatã dit efimiridz tsi curã (fig: tsi s-fatsi tu lumi); nj-curã la-agioc
(expr: am tihi, ãnj njardzi ghini), amintu; acãtsarã sã-lj curã balili
(expr: nchisi s-zilipseascã multu); va s-bãnãm sh-va s-videm tsi va s-curã
(expr: tsi va si s-facã)

§ curat1 (cu-rátŭ) adg curatã (cu-rá-tã), curats (cu-rátsĭ), cura-ti/curate (cu-rá-ti) – tsi s-ari minatã cãtrã nghios (pi unã cali aripidinoasã); rãurat; urdinat, arãspãndit, dus, tricut, turnat, virsat, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mpichi

mpichi (mpíchĭŭ) (mi) vb I mpicheai (mpi-chĭáĭ), mpicheam (mpi-chĭámŭ), mpicheatã (mpi-chĭá-tã), mpicheari/mpicheare (mpi-chĭá-ri) – mi aflu cu cariva; dau di cariva; bag un dzeadzit pristi dzeadzitlu vitsin; alãhãescu, astãhisescu, andãmusescu, astalj, cunushtusescu, tihisescu, stãvrusescu, mi-adun cu, mi aflu cu
{ro: întâlni; a pune un deget peste altul}
{fr: (se) rencontrer, mettre un doigt sur un autre}
{en: meet, putting a finger over another}
ex: nã mpichem (n-adunãm, n-andãmusim) Ghiurghioc; si mpichea (sh-bãga dzeadzitli un pisti-alantu) sh-fãtsea ficiorlu s-arãdã

§ mpicheat (mpi-chĭátŭ) adg mpicheatã (mpi-chĭá-tã), mpicheats (mpi-chĭátsĭ), mpicheati/mpicheate (mpi-chĭá-ti) – tsi s-aflã cu cariva; cari deadi di cariva; alãhãit, astãhisit, andãmusit, astãljat, cunushtusit, tihisit, stãvrusit
{ro: întâlnit}
{fr: rencontré}
{en: met}

§ mpicheari/mpicheare (mpichĭá-ri) sf mpicheri (mpichĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea s-adunã un cu-alantu; alãhãiri, astãhisiri, andãmusiri, astãljari, cunushtusiri, tihisiri, stãvrusiri
{ro: acţiunea de a întâlni, întâlnire}
{fr: action de (se) rencontrer}
{en: action of meeting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stãvrusescu2

stãvrusescu2 (stã-vru-sés-cu) (mi) vb IV stãvrusii (stã-vru-síĭ), stãvruseam (stã-vru-seámŭ), stãvrusitã (stã-vru-sí-tã), stãvrusi-ri/stãvrusire (stã-vru-sí-ri) – li bag lucrili (cicioarli, mãnjli, etc.) si sta ca unã crutsi unã cu-alantã; mi-adun (mi aflu) cu cariva (acasã, n cali, etc.); dau di cariva; ncrutsiljedz, ncurtsiljedz, ncrutsescu; andãmusescu, astalj, alãhãescu, astãhisescu, tihisescu, cunushtusescu, mi-adun cu, mi aflu cu, mpichi
{ro: încrucişa, întâlni}
{fr: croiser, rencontrer}
{en: cross, meet}

§ stãvrusit2 (stã-vru-sítŭ) adg stãvrusitã (stã-vru-sí-tã), stãvrusits (stã-vru-sítsĭ), stãvrusiti/stãvrusite (stã-vru-sí-ti) – (mãnj, cicioari, leamni, etc.) tsi suntu bãgati si sta ca unã crutsi unã cu-alantã; tsi s-ari adunatã (aflatã) cu cariva; ncrutsiljat, ncurtsiljat, ncrutsit; andãmusit, alãhãit, astãhisit, astãljat, cunushtusit, tihisit, mpicheat
{ro: încrucişat, întâlnit}
{fr: croisé, rencontré}
{en: crossed, met}

§ stãvrusiri2/stãvrusire (stã-vru-sí-ri) sf stãvrusiri (stã-vru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu mãnjli (cicioarili, etc.) sta ca unã crutsi; atsea tsi s-fatsi cãndu un s-aflã (s-adunã) cu cariva (n cali); ncrutsiljari, ncurtsiljari, ncrutsiri; andãmusiri, alãhãiri, astãhisiri, astãljari, cunushtusiri, tihisiri, mpicheari
{ro: acţiunea de a încrucişa, de a întâlni; încrucişare, întâlnire}
{fr: action de croiser, de (se) rencontrer}
{en: action of crossing, of meeting}

§ stavruta (sta-vru-tá) adv – (shidearea-a omlui, di-aradã nturtseascã) pi cicioarli stãvrusiti (ncrutsiljati, bãgati un pisti-alantu, ca unã crutsi)
{ro: aşezare turcească}
{fr: (seoir) les jambes croisées}
{en: (sitting) on his crossed legs}
ex: shidea stavruta (pi cicoarli ncrutsiljati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tihi/tihe

tihi/tihe (tí-hi) sf tihi (tíhĭ) shi tihiuri (tí-hĭurĭ) – atsea (cãsmetea) tsi u-ari omlu cãndu-lj si duc lucrili ambar (dupã cum lj-u va chefea); atseali tsi suntu numãtsiti di miri cã va patã omlu tu bana-a lui (dit oara tsi s-ari amintatã); cãsmeti, soarti, mirã, njirã, scriatã, scriiturã, ursitã;
(expr:
1: tihi oarbã; tihi pondã, etc. = tihi tsi nu easti bunã, tihi lai
2: tihea sh-u fatsi omlu = zbor tsi-lj si dzãtsi a atsilui cari cilistãseashti tra s-aibã un lucru, sh-altsã-lj dzãc cã el nu featsi caishti tsi, mash cã lu-agiutã tihea)
{ro: noroc, soartă}
{fr: chance, fortune, sort, destin}
{en: luck, fate}
ex: catiun cu tihea (cãsmetea, mira) a lui; ari tihi (cãsmeti) mari, pi tsi bagã mãna s-fatsi malãmã; tu tihi! (s-tsã njargã lucrili ambar!); nu-avu tihi s-lji bãneadzã pãrintsãlj; tihea-i bunã ma, fãrã minti, doi paradz nu fatsi!; acãtsarã sã zburascã ti tihea-a ficiorlui; ti tihi tricu pri aclo nã caprã agrã; trã tihea-a lui, unlu di nãsh armasi sã sh-facã apa; armasi mash tihea si-lj lucreadzã; s-veadã hoara sh-loclu iu lu avea dusã tihea; ahãti ori lji easi n cali tihea shi nãs ãlj da cu ciciorlu!; laea nveastã, cari vidzu ntãnja tihi oarbã
(expr: tihea-a ljei di prota, atsea lai), s-mãritã cu nãs; ponda-lj di tihi
(expr: tihea-lj lai) lu-avina shi nu-lj dãdea banã

§ tihiro (ti-hi-ró) adg, adv tihiroanji/tihiroanje (ti-hi-rŭá-nji), tihiradz (ti-hi-rádzĭ), tihiroanji/tihiroanje (ti-hi-rŭá-nji) – tsi easti cu tihi; tsi ari tihi; dupã cum tihiseashti (u-adutsi tihea); cãsmetliu, hairliu
{ro: norocos, din întâmplare, întâmplător}
{fr: chanceux, de hazard, fortuit}
{en: lucky, by chance, fortuitous}

§ tihilai (ti-hi-láĭŭ) adg tihilai/tihilae (ti-hi-lá-i), tihilai (ti-hi-láĭ), tihilãi (ti-hi-lắĭ) –
1: tsi nu-ari tihi tu banã; tsi ari tihi lai; corbu, curbisit, cãtrãnit, scurpisit, etc.;
2: tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; chiutandal, arãu, andihristu, tihilai, blãstimat, idipsãz, etepsãz, edepsãz, chirãtã, cumalindru, ponir, shiret, hitru, murlai, cãtãrgar, etc.
{ro: nefericit; ticălos, şiret}
{fr: malheureux, déplorable; fripon, malin}
{en: unfortunat, deplorable, mean}
ex: o, lai, tihilai (corbu, ermu) armãn!; tsi ti fats tini, lai sh-tihilai; iu plãndzea shi s-dinjica, ca laili sh-ca tihilaili; om tihilai (arãu) easti; nu shi shtea corbul sh-tihilailu tsi sh-lu-ashteaptã; ts-fug tuts, agiunj, tãlãits, ca lailji sh-tihilailji!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn