DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agapi/agape

agapi/agape (a-ghá-pi) sf agãchi (a-ghắchĭ) – vreari, sivdã, sivdai, mirachi, alughiri, alãghiri, vilisiri
{ro: iubire, amor}
{fr: amour}
{en: love}

§ agãpisescu (a-ghã-pi-sés-cu) vb IV agãpisii (a-ghã-pi-síĭ), agãpiseam (a-ghã-pi-seámŭ), agãpisitã (a-ghã-pi-sí-tã), agãpisiri/agãpisire (a-ghã-pi-sí-ri) – nj-aruc sivdãlu (mirachea, vrearea) pri cariva; aduchescu multã vreari trã cariva; agãchipsescu, agãpsescu, alãghescu, alughescu, voi, vilisescu
{ro: iubi}
{fr: aimer}
{en: love}

§ agãpisit (a-ghã-pi-sítŭ) adg agãpisitã (a-ghã-pi-sí-tã), agãpisits (a-ghã-pi-sítsĭ), agãpisiti/agãpisite (a-ghã-pi-sí-ti) – tsi sh-arucã sivdãlu pri cariva; atsel pri cari sh-arcã sivdãlu cariva; agãchipsit, agãpsit, alãghit, alughit, vrut, vilisit
{ro: iubit}
{fr: aimé}
{en: loved}

§ agãpisiri/agãpisire (a-ghã-pi-sí-ri) sf agãpisiri (a-ghã-pi-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi sh-arucã sivdãlu pri cariva; agãchipsiri, agãpsiri, alãghiri, alughiri, vreari, vilisiri
{ro: acţiunea de a iubi; iubire}
{fr: action d’aimer}
{en: action of loving}

§ agãpsescu (a-ghãp-sés-cu) vb IV agãpsii (a-ghãp-síĭ), agãpseam (a-ghãp-seámŭ), agãpsitã (a-ghãp-sí-tã), agãpsiri/agãpsire (a-ghãp-sí-ri) – (unã cu agãpisescu)

§ agãpsit (a-ghãp-sítŭ) adg agãpsitã (a-ghãp-sí-tã), agãpsits (a-ghãp-sítsĭ), agãpsiti/agãpsite (a-ghãp-sí-ti) – (unã cu agãpisit)

§ agãpsi-ri/agãpsire (a-ghãp-sí-ri) sf agãpsiri (a-ghãp-sírĭ) – (unã cu agãpisiri)

§ agãchipsescu (a-ghã-chip-sés-cu) vb IV agãchip-sii (a-ghã-chip-síĭ), agãchipseam (a-ghã-chip-seámŭ), agãchipsitã (a-ghã-chip-sí-tã), agãchipsiri/agãchipsire (a-ghã-chip-sí-ri) – (unã cu agãpisescu)

§ agãchipsit (a-ghã-chip-sítŭ) adg agãchipsitã (a-ghã-chip-sí-tã), agãchipsits (a-ghã-chip-sítsĭ), agã-chipsiti/agãchipsite (a-ghã-chip-sí-ti) – (unã cu agãpisit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aleapid2

aleapid2 (a-leá-pidŭ) (mi) vb I alipidai (a-li-pi-dáĭ), alipidam (a-li-pi-dámŭ), alipidatã (a-li-pi-dá-tã), alipidari/alipidare (a-li-pi-dá-ri) – mi hiumusescu cãtrã (pristi) tsiva i cariva; leapid, hiumusescu, himusescu, anãpãdescu, citãsescu, arãvuescu, sãlãghescu, nãburu-escu
{ro: năpusti, repezi}
{fr: précipiter, jeter sur, lancer}
{en: rush over, jump over, throw himself over}
ex: shi s-alipidã (shi s-hiumusi) apoea cãvalã; na-l cãnili s-aleapidã (s-hiumuseashti); cãnjlji s-alipidarã dinãcali; s-alipidã pi furi; s-alipidarã (s-arcarã, s-hiumusirã) tu foc

§ alipidat2 (a-li-pi-dátŭ) adg alipidatã (a-li-pi-dá-tã), alipidats (a-li-pi-dátsĭ), alipidati/alipidate (a-li-pi-dá-ti) –
1: lipidat, hiumusit, himusit, anãpãdit, citãsit, arãvuit, sãlãghit, nãburuit;
2: cari aspuni cã ari curailu (nu-ari fricã) s-lu facã un lucru; cãidisit, cãindisit, cutidzat, dãldãsit, dãldisit, dãvrãnsit, cari easti gioni shi nu-ari fricã
{ro: năpustit, repezit; îndrăzneţ}
{fr: précipité, jeté sur, lancé; audacieux}
{en: rushed over, jumped over, thrown himself over; bold, daring}
ex: Burã, alipidat (gioni, sãlãghit) ca zmeulu

§ alipidari2/alipidare (a-li-pi-dá-ri) sf alipidãri (a-li-pi-dắrĭ) – atsea tsi-u fatsi un cãndu s-hiumuseashti cãtrã cariva i tsiva; lipidari, hiumusiri, himusiri, anãpãdiri, citãsiri, arãvuiri, sãlãghiri, nãburuiri
{ro: acţiunea de a se năpusti; năpustire, repezire}
{fr: action de se précipiter, de se jeter sur, de se lancer}
{en: action of rushing over, of jumping over}

§ leapid2 (leá-pidŭ) (mi) vb I lipidai (li-pi-dáĭ), lipidam (li-pi-dámŭ), lipidatã (li-pi-dá-tã), lipidari/lipidare (li-pi-dá-ri) – (unã cu aleapid2)
ex: ancãlicã calu sh-lipidã dzeana

§ lipidat2 (li-pi-dátŭ) adg lipidatã (li-pi-dá-tã), lipidats (li-pi-dátsĭ), lipidati/lipidate (li-pi-dá-ti) – (unã cu alipidat2)

§ lipidari2/lipidare (li-pi-dá-ri) sf lipidãri (li-pi-dắrĭ) – (unã cu alipidari2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

alughescu

alughescu (a-lu-ghĭés-cu) vb IV alughii (a-lu-ghíĭ), alugheam (a-lu-ghĭámŭ), alughitã (a-lu-ghí-tã), alughiri/alughire (a-lu-ghí-ri) – aduchescu un mari simtsãmintu di vreari trã cariva i tsiva; cad tu vreari cu cariva; nj-aruc sivdãlu (mirachea, vrearea) pri cariva; alãghescu, agãchipsescu, agãpisescu, agãpsescu, voi, vilisescu
{ro: iubi}
{fr: aimer}
{en: love}
ex: fãrã ca noi sã shtim, inimili-a noastri nã s-alughirã (cãdzurã tu vreari)

§ alughit (a-lu-ghítŭ) adg alughitã (a-lu-ghí-tã), alughits (a-lu-ghítsĭ), alughiti/alughite (a-lu-ghí-ti) – tsi sh-arcã sivdãlu pri cariva; tsi easti vrut di cariva; alãghit, agãchipsit, agãpisit, agãpsit, vrut, vilisit
{ro: iubit}
{fr: aimé}
{en: loved}

§ alughiri/alughire (a-lu-ghí-ri) sf alughiri (a-lu-ghírĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi sh-ari arcatã sivdãlu pri cariva; alãghiri, agãchipsiri, agãpisiri, agãpsiri, vreari, vilisiri
{ro: acţiunea de a iubi; iubire}
{fr: action d’aimer}
{en: action of loving}

§ alãghescu (a-lã-ghĭés-cu) vb IV alãghii (a-lã-ghíĭ), alãgheam (a-lã-ghĭámŭ), alãghitã (a-lã-ghí-tã), alãghiri/alãghire (a-lã-ghí-ri) – (unã cu alughescu)

§ alãghit (a-lã-ghítŭ) adg alãghitã (a-lã-ghí-tã), alãghits (a-lã-ghítsĭ), alãghiti/alãghite (a-lã-ghí-ti) – (unã cu alughit)

§ alãghiri/alãghire (a-lã-ghí-ri) sf alãghiri (a-lã-ghírĭ) – (unã cu alughiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

anãpãdescu

anãpãdescu (a-nã-pã-dés-cu) (mi) vb IV anãpãdii (a-nã-pã-díĭ), anãpãdeam (a-nã-pã-deámŭ), anãpãditã (a-nã-pã-dí-tã), anãpãdi-ri/anãpãdire (a-nã-pã-dí-ri) – mi sãlãghescu (mi-aruc, mi hiumusescu, mi leapid) pristi tsiva i cariva; nãpãdescu, nãvãlescu, himusescu, hiumusescu, nhiumusescu, citãsescu, aleapid, leapid, arãvuescu, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburu-escu; anvãrlighedz; stãpuescu;
(expr: lu-anãpãdescu = mi-adun (mi-astalj, mi-andãmusescu) cu cariva)
{ro: năvăli, da năvală, întâlni, încercui, stăpâni}
{fr: se précipiter, se jeter sur, invader, entourer, maîtriser}
{en: jump over, invade, encircle, control}
ex: furlji anãpãdirã (citãsirã, s-arcarã) disuprã di hoarã; cãnjlji lu-avea anãpãditã (lu-avea anvãrligatã, s-avea hiumusitã pri el) tu vali; dultsi yisi lj-anãpãdea (lj-arãvuea, lji stãpuea) suflitlu; lu-anãpãdim
(expr: lu-aflãm, lu-andãmusim) ãn cali

§ anãpãdit (a-nã-pã-dítŭ) adg anãpãditã (a-nã-pã-dí-tã), anãpãdits (a-nã-pã-dítsĭ), anãpãditi/anãpãdite (a-nã-pã-dí-ti) – tsi s-ari hiumusitã; arcat cãtrã (pristi) tsiva i cariva; nãpãdit, nãvãlit, himusit, hiu-musit, nhiumusit, citãsit, alipidat, lipidat, arãvuit, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit, anvãrligat, stãpuit
{ro: năvălit; întâlnit, încercuit, stăpânit}
{fr: précipité, jeté sur, invadé, entouré, maîtrisé}
{en: jumped over, invaded, encircled, controlled}

§ anãpãdiri/anãpãdire (a-nã-pã-dí-ri) sf anãpãdiri (a-nã-pã-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anãpãdeashti; atsea tsi-u fatsi un cãndu s-arucã cãtrã cariva i tsiva; nãpãdiri, nãvãliri, himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, citãsiri, alipidari, lipidari, arãvuiri, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri, anvãrligari, stãpuiri
{ro: acţiunea de a năvăli, de a stăpâni, de a întâlni, de a încercui; năvălire; stăpânire, întâlnire, încercuire}
{fr: action de se précipiter, de se jeter sur, d’invader, d’entourer, de maîtriser}
{en: action of jumping over, of invading, of encircling, of controling}

§ nãpãdescu (nã-pã-dés-cu) (mi) vb IV nãpãdii (nã-pã-díĭ), nãpãdeam (nã-pã-deámŭ), nãpãditã (nã-pã-dí-tã), nãpãdiri/nãpãdi-re (nã-pã-dí-ri) – (unã cu anãpãdescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apulsescu2

apulsescu2 (a-pul-sés-cu) (mi) vb IV apulsii (a-pul-síĭ), apulseam (a-pul-seámŭ), apulsitã (a-pul-sí-tã), apulsiri/apulsire (a-pul-sí-ri) – lj-dau cali a unui tra s-fugã (di-aclo iu eara ncljis); eleftirusescu, sãlãghescu, sãlghescu, sãrgljescu, sãrghescu
{ro: pune în libertate}
{fr: mettre en liberté}
{en: set free}

§ apulsit2 (a-pul-sítŭ) adg apulsitã (a-pul-sí-tã), apulsits (a-pul-sítsĭ), apulsiti/apulsite (a-pul-sí-ti) – tsi-lj s-ari datã cali (di-iu eara ncljis); eleftirusit, sãlãghit, sãlghit, sãrgljit, sãrghit
{ro: pus în libertate}
{fr: mis en liberté}
{en: set free}

§ apulsiri2/apulsire (a-pul-sí-ri) sf apulsiri (a-pul-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti sãlãghit; eleftirusiri, sãlãghiri, sãlghiri, sãrgljiri, sãrghiri
{ro: acţiunea de a pune în libertate}
{fr: action de mettre en liberté}
{en: action of setting free}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arãvuescu1

arãvuescu1 (a-rã-vu-ĭés-cu) (mi) vb IV arãvuii (a-rã-vu-íĭ), arã-vueam (a-rã-vu-ĭámŭ), arãvuitã (a-rã-vu-í-tã), arãvuiri/arãvuiri (a-rã-vu-í-ri) – mi-aruc cu puteari shi cu multã agunjii cãtrã (pristi) tsiva i cariva; mi-arucutescu (mi surpu) cãtrã nghios; aruvuescu, arãvãescu, rãvãescu; himusescu, hiumusescu, nhiumusescu, anãpãdescu, nãpãdescu, citãsescu, aleapid, leapid, arucutescu, surpu, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu
{ro: năpusti, repezi, da năvală}
{fr: (se) précipiter sur, (se) jeter sur}
{en: rush over, jump over, throw himself over}
ex: di sus shi di nghios, di la munti shi di la cãmpu, arãvuirã (anãpãdirã) nãuntru Arbinishia ntreagã; ea-lj, s-aproachi, agiungu, arãvuescu shi la casa-al Chendra

§ arãvuit1 (a-rã-vu-ítŭ) adg arãvuitã (a-rã-vu-í-tã), arãvuits (a-rã-vu-ítsĭ), arãvuiti/arãvuite (a-rã-vu-í-ti) – tsi s-ari hiumusitã; tsi s-ari arcatã cãtrã (pristi) tsiva i cariva; tsi s-ari arucutitã (surpatã); aruvuit, arãvãit, rãvãit; himusit, hiumusit, nhiumusit, anãpãdit, nãpãdit, citãsit, alipidat, lipidat, arucutit, surpat, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit
{ro: năpustit, repezit}
{fr: précipité sur, jeté sur}
{en: rushed over, jumped over, thrown himself over}

§ arãvuiri1/arãvuire (a-rã-vu-í-ri) sf arãvuiri (a-rã-vu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva s-arãvueashti; aruvuiri, arãvãiri, rãvãiri; himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, anãpãdiri, nãpãdiri, citãsiri, alipidari, lipidari, arucutiri, surpari, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri
{ro: acţiunea de a se năpusti; năpustire, repezire}
{fr: action de se précipiter sur, de se jeter sur}
{en: action of rushing over, of jumping over}

§ aruvuescu1 (a-ru-vu-ĭés-cu) (mi) vb IV aruvuii (a-ru-vu-íĭ), aruvueam (a-ru-vu-ĭámŭ), aruvuitã (a-ru-vu-í-tã), aruvuiri/aruvuire (a-ru-vu-í-ri) – (unã cu arãvuescu1)

§ aruvuit1 (a-ru-vu-ítŭ) adg aruvuitã (a-ru-vu-í-tã), aruvuits (a-ru-vu-ítsĭ), aruvuiti/aruvuite (a-ru-vu-í-ti) – (unã cu arãvuit1)

§ aruvuiri1/aruvuire (a-ru-vu-í-ri) sf aruvuiri (a-ru-vu-írĭ) – (unã cu arãvuiri1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astrag

astrag (as-trágŭ) (mi) vb III shi II astrapshu (as-tráp-shĭu), as-trãdzeam (as-trã-dzeámŭ), astraptã (as-tráp-tã), astradzi-ri/astradzire (as-trá-dzi-ri) shi astrãdzeari/astrãdzeare (as-trã-dzeá-ri) – dipãrtedz tsiva (i cariva) di ningã mini cu arcarea tsi lj-u fac; aruc, amin, azvãrlu, azvãrlescu; fac s-minã un lucru cu acãtsarea i pindzearea tsi lj-u fac tra si s-aflã tu-un altu loc tsi-l voi mini; trag, mpingu; (mi-)aruc cu multã agunjii cãtrã (pristi) tsiva i cariva; hiumusescu, himusescu, nhiumusescu, aleapid, leapid, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu;
(expr:
1: lj-astrag unã = lj-dau unã pliscutã, bush;
2: mi-astrag pri cicior = ansar dinãoarã mprostu, mi ntreb cu fricã tsi s-fatsi)
{ro: trage, arunca, repezi}
{fr: (se) jeter, (se) lancer, rejeter, (sur)sauter}
{en: throw, hurl, fling}
ex: trei ficiori tsi astrãdzea cu (aruca) chetrili; lj-astrapsi (lj-arcã, li pimsi) naparti; si s-astragã (si s-hiumuseascã) truoarã; s-astrapsi (ansãri) cumbarlu unãshunã mprostu; sh-astradzi cãmeasha di pi el (s-aleapidã di cãmeashi, sh-u scoati); s-astradzi (s-arucã) tu-arãu dinãcali; mi-astrapshu (ansãrii, mi hiumusii) nclo, ca unã fandazmã; pi mama u-astradzi (u tradzi, mpindzi) dorlu; mi-astradzi loclu (mi-arucã naparti, nu mi va, nu mi-aravdã); lj-astrapsi unã
(expr: lj-deadi unã plicutã) sh-bunã; cum avdzãrã tufechea, furlji s-astrapsirã pri cicior
(expr: ansãrirã mproshtsã)

§ astraptu (as-tráp-tu) adg astraptã (as-tráp-tã), astraptsã (as-tráp-tsã), astrapti/astrapte (as-tráp-ti) –
1: arucat, arcat, aminat, azvãrlit, traptu, pimtu, hiumusit, himusit, nhiumusit, alipidat, lipidat, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit; (fig:
1: astraptu = (i) arãchit, agunjisit, glarecicu; (ii) burdal, zdrudit, zburdãlipsit, trubat)
{ro: tras, aruncat, repezit}
{fr: jeté, lancé, rejeté, (sur)sauté}
{en: thrown, hurled, flung}
ex: shi cerga tut astraptã (arcatã di-unã parti); om astraptu (fig: agunjisit, glarecicu, tsi nu s-mindueashti ninti ca s-facã un lucru); earam ficior astraptu (fig: burdal, zdrudit, zburdãlipsit, trubat)

§ astradziri/astradzire (as-trá-dzi-ri) sf astradziri (as-tra-dzírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-astradzi tsiva i cariva; arucari, aminari, azvãrliri, trãdzeari, pindzeari, himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, alipidari, lipidari, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aurlu

aurlu (a-úr-lu) (mi) vb I aurlai (a-ur-láĭ), aurlam (a-ur-lámŭ), aurlatã (a-ur-lá-tã), aurlari/aurlare (a-ur-lá-ri) – zburãscu cu-unã boatsi multu analtã sh-ca nãiritã (tra s-mi-avdã cariva di diparti, s-mi avdã ma ghini, s-lji dzãc tsiva, s-lu ncaci, s-lu-acljem s-yinã, etc.); grescu cu-unã boatsi vãrtoasã; mi hiumusescu (mi hib, mi bag, etc.) tra s-hiu deadun cu cariva; astrig, strig, huescu, zghilescu, hulutescu, ncaci;
(expr:
1: lj-aurlu unã = lj-dau unã pliscutã, un bush;
2: nj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-aurlã matsãli = nj-easti multã foami)
{ro: urla, ţipa, certa, lovi}
{fr: hurler; appeler; bannir; (se) fourrer, mettre dedans; frapper}
{en: shout, yell, call, chase, hit, scold, chide}
ex: avdzãrã c-alãtra un cãni sh-ahiursirã s-aurlã (s-bagã boatsea, sã zghileascã); acãtsarã s-aurlã shi s-treamburã di fricã; aclo iu yinea, cãntãnda shi aurlãnda (zghilinda cu boatsi-analtã); zghearã oili, aurlã (alatrã vãrtos) cãnjlji; cu luchilji s-adunã, ca nãsh vai aurlã; ca luchilji s-aurnjirã; lu-aurlash (lu-acljimash, lu ncãceash)?; aurlã-l (agunea-l, ãncaci-lu) cãnili di-aoa; aurlats (sãlãghits) caljlji tu vuloagã; mi-aurlu (mi-aruc) nuntru; luplu s-aurlã pi oi (s-hiumusi pi oi, intrã tu oi); oili s-aurlarã (s-hiumusirã) tu agru; aurlã-lj vãrã
(expr: dã-lj vãrã pliscutã); u streasi multu-multu foamea, di-lj pãrea cã lj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-u foami! nu avdzã cum nj-aurlã matsãli?

§ aurlat (a-ur-látŭ) adg aurlatã (a-ur-lá-tã), aurlats (a-ur-látsĭ) aur-lati/aurlate (a-ur-lá-ti) – tsi easti zburãt cu-unã boatsi analtã sh-ca nãiritã; tsi s-ari hiumusitã s-hibã deadun cu cariva; astrigat, strigat, huit, zghilit, hulutit, ncãceat
{ro: urlat, ţipat, certat, lovit}
{fr: hurlé; appelé; banni; fourré, mis dedans; frappé}
{en: shouted, yelled, called, chased, hit, scolded, chided}

§ aurlari/aurlare (a-ur-lá-ri) sf aurlãri (a-ur-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aurlã icã s-aurlã iuva; astrigari, strigari, huiri, zghiliri, hulutiri, ncãceari
{ro: acţiunea de a urla, de a ţipa, de a certa, de a lovi; urlare, ţipare, certare, lovire; urlet}
{fr: action d’hurler; d’appeler; de bannir; de (se) fourrer, de mettre dedans; de frapper; hurlement}
{en: action of shouting, of yelling, of calling, of chasing, of hitting, of scolding, of chiding; howl, yell, roar}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

azvãrlescu

azvãrlescu (az-vãr-lés-cu) (mi) vb IV azvãrlii (az-vãr-líĭ), az-vãrleam (az-vãr-leámŭ), azvãrlitã (az-vãr-lí-tã), azvãrliri/azvãrlire (az-vãr-lí-ri) – cu arcarea tsi lj-u fac, dipãrtedz tsiva (i pri cariva) di ningã mini; (mi-)aruc cu multã agunjii cãtrã (pristi) tsiva i cariva; aruc, amin, azvãrlu, astrag; hiumusescu, himusescu, nhiumusescu, aleapid, leapid, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu
{ro: azvârli, arunca, repezi}
{fr: (se) jeter, (se) lancer, rejeter, (sur)sauter}
{en: throw, hurl, fling}
ex: azvãrlii tãmbarea

§ azvãrlu (az-vắr-lu) (mi) vb IV azvãrlii (az-vãr-líĭ), azvãrleam (az-vãr-leámŭ), azvãrlitã (az-vãr-lí-tã), azvãrliri/azvãrlire (az-vãr-lí-ri) – (unã cu azvãrlescu)

§ azvãrlit (az-vãr-lítŭ) adg azvãrlitã (az-vãr-lí-tã), azvãrlits (az-vãr-lítsĭ), azvãrliti/azvãrlite (az-vãr-lí-ti) – arucat, arcat, aminat, astraptu, hiumusit, himusit, nhiumusit, alipidat, lipidat, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit
{ro: azvârlit, aruncat, repezit}
{fr: jeté, lancé, rejeté, (sur)sauté}
{en: hurled, thrown, flung}

§ azvãrliri/azvãrlire (az-vãr-lí-ri) sf azvãrliri (az-vãr-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-azvãrleashti tsiva i cariva; arucari, aminari, astradziri, astrãdzeari, hiumusiri, himusiri, nhiumusiri, alipidari, lipidari, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri
{ro: acţiunea de a azvârli, de a arunca, de a repezi}
{fr: action de (se) jeter, de (se) lancer, de rejeter, de (sur)sauter}
{en: action of throwing, of hurling, of flinging}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã