sari/sare (sá-ri) sf fãrã pl – lugurii albã (tsi easti ca un crustal multu njic tu videari) tsi s-tucheashti lishor tu apã (tsi s-bagã tu mãcari tra s-lji da unã nustimadã bunã shi, cãndu easti bãgatã multã tu-unã mãcari, pescu, cash, etc. u fatsi s-nu s-aspargã shi s-dãnãseascã multu chiro); (fig:
1: sari = fisi, hiri, veti, haractir; expr:
2: sari albã = sari scoasã dit loc;
3: sari lai = sari scoasã dit apa di-amari;
4: sari amarã = unã pulbiri albã (“sulfat di magnezii”) tsi s-lja ca yitrii di-atselj tsi au capsi sh-nu pot s-easã nafoarã;
5: sari di limonji = limontus, unã soi di crustal cari s-adavgã tu mãcari (tu loc di limonji) tra sã-lj da acrimi;
6: om fãrã sari = om anustu tsi easti fãrã haractir, hari, i nustimadã;
7: mãcãm pãni sh-sari deadun = him oaspits bunj, nã cunushtem di multu chiro;
8: ca sarea cu piperlu s-duc = neg deadun, s-uidisescu;
9: lj-es ninti (lu-aprochi) cu pãni shi sari = lu-aprochi cu multã tinjii;
10: cãndu ari sari, nu-ari piper; sh-cãndu ari piper, nu-ari sari = (i) easti multu oarfãn, ftoh; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu poati sã sh-facã lucrul cã totna-lj lipseashti tsiva;
11: si s-facã tuti apã sh-sari = s-li ashtirdzem, s-li agãrshim tuti;
12: alag ca oili dupã sari = alag cu multã mirachi dupã un lucru tsi voi multu s-lu am;
13: hir di sari = putsãnã sari;
14: tãxeashti marea cu sarea = tãxeashti tut tsi-lj treatsi prit minti mash ca sã sh-agiungã scupolu;
15: sari ntr-oclji = zbor tsi si spuni-a atsilui cari dzãtsi cã ari vidzutã tsiva tsi nu s-ari faptã)
{ro: sare; natură, fire}
{fr: sel; nature, caractère}
{en: salt; nature, character}
ex: ca oili dupã sari alagã; mãcari fãrã sari, gustu nu-ari; nu s-bagã sari tu itsi mãcari; nu-ari sari mãcarea aestã; sarea-i bunã tu hirturã; cu-unã mãnatã di sari, nu sã nsarã arãulu; shicãlu s-tsã hibã, ca sarea tu mãcari; s-nji dai un hir di sari
(expr: putsãnã sari); cu sari sh-cu piper tu mãcarea-a hiljlui di-amirã; sari, sh-altu tsi! dzãsi moasha
(expr: cãt trã sari, lja-ts mintea cã nu-ts dau, dzãsi moasha); ari mãcatã cu mini pãni sh-sari
(expr: him oaspits buni sh-di multu chiro); ashi lã-i sarea (fig: fisea, haractirlu) a lor; hai tora, apã shi sari tuti
(expr: s-agãrshim tuti) cãti dzãtsem
§ sãrãtor1 (sã-rã-tórŭ) sm sãrãtori (sã-rã-tórĭ) shi sn sãritoari/sãritoare (sã-ri-tŭá-ri) – unã hãlati njicã cu sari nuntru (tsi s-tsãni pri measã) dit cari oaminjlji pot sã scoatã shi s-arucã sari tu mãcari; pungã njicã tu cari s-bagã sarea tra s-poatã omlu s-u poartã cu el
{ro: solniţă}
{fr: salière; petite bourse dans laquelle on met du sel}
{en: salt cellar}
ex: sari tu sãrãtor; si nsurã Nasta, tsi lu-au tutã lumea ca sãrãtor; ts-u bãgash s-nu-alash sari tu sãrãtor, cum ved mayire!
§ sãrãturã (sã-rã-tú-rã) sf sãrãturi (sã-rã-túrĭ) – sarea tsi s-aflã tu-un lucru (mãcari); mãcari tsi-lj s-ari bãgatã multã sari; ansãrãturã, nsãrãturã
{ro: sărătură}
{fr: salage, salure, salaison}
{en: salinity}
ex: nu-lj deadi s-mãcã sãrãturi (mãcãri cu multã sari)
§ sãlãmurã (sã-lã-mú-rã) sf sãlãmuri/sãlãmure (sã-lã-mú-ri) – apa nsãratã multu tu cari s-tsãni cashlu (turshiili) tra s-nu s-aspargã; salamurã, armã, armirã, ghar, shulirã, shilirã, shalirã
{ro: saramură}
{fr: saumure}
{en: brine}
§ salamurã (sa-la-mú-rã) sf salamuri/salamure (sa-la-mú-ri) – (unã cu sãlãmurã)
§ sãrinji/sãrinje (sã-rí-nji) sf sãrinj (sã-rínjĭ) – loclu iu s-da sari a oilor tra s-u lingã
{ro: locul unde se pune sare ca să o lingă oile}
{fr: endroit avec du sel à lécher pour les mouton}
{en: place with salt for the sheep}
ex: s-dusirã oili la sãrinji
§ nsar2 (nsárŭ) vb I nsãrai (nsã-ráĭ), nsãram (nsã-rámŭ), nsãratã (nsã-rá-tã), nsãrari/nsãrare (nsã-rá-ri) – bag (pispilescu) sari tu mãcari (tra s-u fac cama nostimã); bag sari multã tu mãcãri (cash, carni, etc.) tra s-li fac s-nu s-aspargã shi s-dãnãseascã multu chiro; ansar, pãstosescu, nshulir;
(expr:
1: lu nsar = l-bat multu, lj-dau un shcop bun;
2: nsar lucrili = lã bag unã tinjii ma mari (lã alin tinjia, li scunchescu lucrili ma multu) di cãt fac; li fac lucrili multu scumpi)
{ro: săra}
{fr: saler}
{en: salt}
ex: li nsãrã mãcãrli multu (lã bãgã multã sari); u nsãrai ghini carnea; adzã nsãrãm cashlu; lu nsãrai pri nãs
(expr: lj-ded un shcop)
§ nsãrat (nsã-rátŭ) adg nsãratã (nsã-rá-tã), nsãrats (nsã-rátsĭ), nsãrati/nsã-rate (nsã-rá-ti) – pispilescu sari tu mãcari tra s-hibã cama nostimã; bag sari tra s-li fac mãcãrli s-nu s-aspargã shi s-tsãnã ma multu chiro; ansãrat, pãstosit, nshulirat
{ro: sărat}
{fr: salé}
{en: salted}
ex: nsãrat easti vestul
(expr: multu scumpu); nsãrati
(expr: multu scumpi) suntu adzã tuti luguriili din pãzari
§ nsãrari/nsãrare (nsã-rá-ri) sf nsãrãri (nsã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã nsarã tsiva; ansãrari, pãstosiri, nshulirari
{ro: acţiunea de a săra}
{fr: action de saler}
{en: action of salting}
ex: cu nsãrarea-a pãstrãmãlui chirui dzua; cashlu va nsãrari (bãgari sari); va nsãrari
(expr: va bãteari, ari orixi di shcop) atsel om
§ disar (di-sárŭ) vb I disãrai (di-sã-ráĭ), disãram (di-sã-rámŭ), disãratã (di-sã-rá-tã), disãrari/disãrare (di-sã-rá-ri) – scot sarea tutã dit un lucru nsãrat; fac un lucru s-hibã ma putsãn nsãrat; dishulir, dishuliredz
{ro: desăra}
{fr: déssaler}
{en: unsalt; desalinate}
ex: disãrarã cashlu (scoasirã sarea dit cash) cu apã; lj-ded nã undã ca si s-disarã pescul
§ disãrat (di-sã-rátŭ) adg disãratã (di-sã-rá-tã), disãrats (di-sã-rátsĭ), disãrati/disãrate (di-sã-rá-ti) – tsi-lj s-ari scoasã sarea (tutã i unã parti), dishulirat
{ro: desărat}
{fr: déssalé}
{en: unsalted; desalinated}
§ disãrari/disãrare (di-sã-rá-ri) sf disãrãri (di-sã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-disãreadzã, dishulirari
{ro: acţiunea de a desăra; desărare}
{fr: action de déssaler}
{en: action of unsalting; of desalinating}
§ ansar2 (an-sárŭ) vb I ansãrai (an-sã-ráĭ), ansãram (an-sã-rámŭ), ansãratã (an-sã-rá-tã), ansãrari/ansãrare (an-sã-rá-ri) – (unã cu nsar2)
ex: sã-nj dai un hir di sari s-u ansar mãcarea; feata sh-ansãrã shi shi mpipirã mãcãrli; lu-ansãrã ghini
(expr: l-bãtu multu)
§ ansãredz (an-sã-rédzŭ) vb I ansãrai (an-sã-ráĭ), ansãram (an-sã-rámŭ), ansãratã (an-sã-rá-tã), ansãrari/ansãrare (an-sã-rá-ri) – (unã cu ansar2)
§ ansãrat (an-sã-rátŭ) adg ansãratã (an-sã-rá-tã), ansãrats (an-sã-rátsĭ), ansãrati/ansãrate (an-sã-rá-ti) – (unã cu nsãrat)
§ ansãrari/ansãrare (an-sã-rá-ri) sf ansãrãri (an-sã-rắrĭ) – (unã cu nsãrari)
§ nsãrãturã (nsã-rã-tú-rã) sf nsãrãturi (nsã-rã-túrĭ) – sarea tsi s-aflã tu-un lucru (mãcari); mãcari tsi easti multu nsãratã; ansãrãturã, sãrãturã
{ro: sărătură}
{fr: salage, salure, salaison}
{en: salinity}
§ ansãrãturã (an-sã-rã-tú-rã) sf ansãrãturi (an-sã-rã-túrĭ) – (unã cu nsãrãturã)
§ ninsãrat (nin-sã-rátŭ) adg ninsãratã (nin-sã-rá-tã), ninsãrats (nin-sã-rátsĭ), ninsãrati/ninsãrate (nin-sã-rá-ti) – tsi nu easti nsãrat; tsi nu-lj s-ari bãgatã sari; neansãrat
{ro: nesărat}
{fr: qui n’est pas salé}
{en: that is not salted; unsalted}
§ ninsãrari/ninsãrare (nin-sã-rá-ri) sf ninsãrãri (nin-sã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu sã nsarã tsiva; neansãrari
{ro: acţiunea de a nu săra}
{fr: action de ne pas saler}
{en: action of not salting}
§ neansãrat (nean-sã-rátŭ) adg neansãratã (nean-sã-rá-tã), neansãrats (nean-sã-rátsĭ), neansãra-ti/neansãrate (nean-sã-rá-ti) – (unã cu ninsãrat)
§ neansãra-ri/neansãrare (nean-sã-rá-ri) sf neansãrãri (nean-sã-rắrĭ) – (nã cu ninsãrari)
§ nisãrat (ni-sã-rátŭ) adg nisãratã (ni-sã-rá-tã), nisãrats (ni-sã-rátsĭ), nisãrati/nisãrate (ni-sã-rá-ti) – (unã cu nin-sãrat)
§ nisãrari/nisãrare (ni-sã-rá-ri) sf nisãrãri (ni-sã-rắrĭ) – (nã cu ninsãrari)
§ paransar2 (pá-ran-sárŭ) vb I paransãrai (pá-ran-sã-ráĭ), paransãram (pá-ran-sã-rámŭ), paransãratã (pá-ran-sã-rá-tã), paransãrari/paransãrare (pá-ran-sã-rá-ri) – bag (pispilescu) multã sari tu mãcari sh-u fac s-hibã multu nsãratã
{ro: săra pea mult}
{fr: trop saler}
{en: salt too much}
§ paransãrat (pá-ran-sã-rátŭ) adg paransãratã (pá-ran-sã-rá-tã), paransãrats (pá-ran-sã-rátsĭ), paransãrati/paransãrate (pá-ran-sã-rá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã multã sari (ma multã di cum lipseashti)
{ro: sărat pea mult}
{fr: qui est trop salé}
{en: salted too much}
§ paransãrari/pa-ransãrare (pá-ran-sã-rá-ri) sf paransãrãri (pá-ran-sã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bagã ma multã sari di cum lipseashti
{ro: acţiunea de a săra pea mult}
{fr: action de trop saler}
{en: action of salting too much}
