DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aito

aito (aĭ-tó) sm aitadz (aĭ-tádzĭ) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; atsirã, ornji, vultur, utã, hutcã, hutã, stavrait, schiponj, xifter, ljipurar; (fig: aito = un tsi easti ca unã ornji, tsi easti gioni, lemargu, sharcu, etc.)
{ro: vultur}
{fr: vautour}
{en: eagle, vulture}

§ atsirã (á-tsi-rã) sf atsiri (á-tsi-ri) – (unã cu aito)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

amaxi/amaxe

amaxi/amaxe (a-mác-si) sf amãxi (a-mắc-si) – unã soi di cutii mari pi-arocuti, cu cari s-minã oaminj i poartã lucri (traptã di calj tu chirolu veclju i minatã cu gaz tu chirolu di-adzã); (fig: amaxi = furtia ncãrcatã sh-purtatã tu-unã amaxi); cãrutsã, carotsã; paitoni, cucii, landoni, etc.
{ro: căruţă, trăsură, maşină}
{fr: charrette, voiture}
{en: cart, coach, carriage, vehicle, car}
ex: vinj cu amaxea (carotsa, paitonea)

§ amãxã (a-mãc-sắ) sm amãxadz (a-mãc-sádzĭ) – omlu tsi cãrteashti (urseashti) amaxea shi-lj fatsi caljlji s-tragã amaxea cãtrã loclu iu va el si s-ducã; cãrutsar, cãrutser, cucigi, cucear, sindush
{ro: căruţaş, birjar}
{fr: charretier, cocher}
{en: carter, coachman}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

carotsã

carotsã (ca-ró-tsã) sf carotsã (ca-ró-tsã) – unã soi di cutii mari pi-arocuti (traptã di calj tu chirolu veclju i minatã cu gaz tu chirolu di-adzã), cu cari s-minã oaminj i s-poartã lucri; furtia ncãrcatã sh-purtatã tu-unã carotsã; cãrutsã, amaxi; paitoni, cucii, landoni, etc.
{ro: căruţă, trăsură}
{fr: charrette, voiture}
{en: cart, carriage, coach}
ex: carotsã (amaxi) cu doi calj; isha a priimnari tu carotsã (paitoni, caleashcã)

§ cãrutsã (cã-rú-tsã) sf cãrutsã (cã-rú-tsã) – (unã cu carotsã)

§ cãrutsar (cã-ru-tsárŭ) sm cãrutsari (cã-ru-tsárĭ) – omlu tsi cãrteashti (urseashti) carotsa shi-lj fatsi caljlji s-tragã amaxea cãtrã loclu iu va el si s-ducã; cãrutser, amãxã, cucigi, cucear, sindush
{ro: căruţaş, birjar}
{fr: charretier, cocher}
{en: carter, coachman}

§ cãrutser (cã-ru-tsérŭ) sm cãrutseri (cã-ru-tsérĭ) – (unã cu cãrutsar)

§ car (carŭ) sn cari (cá-ri) – unã soi di amaxi traptã di prãvdzã (calj, boi) cu cari huryeatslji poartã lucri, biricheti, etc.; cherã, carotsã;
(expr:
1: turcul lu-acatsã ljepurlu cu carlu = cu diplumãtsii [zborlu yini di-aclo cã turcul easti arãvdãtor, ashtiptãndalui preanarga-anarga si s-facã lucrul tsi-l va nãs];
2: yini cu carlu = yini multã diunãoarã)
{ro: car}
{fr: char, chariot}
{en: charriot, ox-cart}
ex: carlu (amaxea) nji s-asparsi; lãngoarea yini cu carlu
(expr: lãngorli yin multi deadun); cu carlu cu foc ãn tser

§ cherã1 (chĭé-rã) sf cheri (chĭé-ri) – (unã cu car)
ex: nã dusim cu chera la izvurlu-atsel marli; bãgarã tu-unã cherã shi trapsirã cãtã iu da soarili; pãnã Sufii agiumsirã cu chera; pãnã s-nu u-aundzi, chera nu njardzi

§ chiragi (chi-ra-gí) sm chirageadz (chi-ra-gĭádzĭ) – atsel tsi poartã cãrtsã i lucri (cu chera, amaxea, caljlji, mulãrli, etc.) di la un om la altu, dit un crat tu altu; atsel tsi poartã lucri cu caljlji (mulãrli, etc.) tu-unã cãrvani; chirãgi, cãrvãnar, cãrvuchir

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cucii/cucie

cucii/cucie (cu-cí-i) sf cucii (cu-cíĭ) – amaxi, di-aradã ma njicã shi ncljisã (tra s-lu-apãrã omlu di ploai), cari sta pri arcuri (tra sã sta omlu ma ghini), cu patru arocuti mãri (cãtivãrãoarã dauã), traptã di calj sh-faptã maxus trã purtarea-a oaminjlor (arari ori trã purtari lucri); paitoni; caretã, caleashcã, cãleashcã, landon, landoni, dalingã, talingã; amaxi, carotsã, cãrutsã
{ro: caleaşcă, trăsură}
{fr: calèche, petite voiture}
{en: carriage}
ex: huzmichearlu tsãnu cucia (astãmãtsi paitonea); vinj cu cucia (paitoni njicã) s-vã ved acasã; s-primnarã n hoarã cu cucia tra s-cãmãruseascã

§ cucigi (cu-ci-gí) sm cucigeadz (cu-ci-gĭádzĭ) – omlu tsi cãrteashti (urseashti) cucia shi-lj fatsi caljlji s-u tragã cãtrã loclu iu va el si s-ducã; cucear, cãrutsar, cãrutser, amãxã, sindush
{ro: căruţaş, birjar}
{fr: charretier, cocher}
{en: carter, coachman}

§ cucear (cu-cĭárŭ) sm cuceari (cu-cĭárĭ) – (unã cu cucigi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dalingã

dalingã (dá-lin-gã) sf dalindzi/dalindze (dá-lin-dzi) – paitoni, di-aradã ma njicã shi ncljisã, cu patru arocuti mãri (cãtivãrãoarã dauã), traptã di calj sh-faptã maxus trã purtarea-a oaminjlor (arari ori trã purtari lucri); talingã, paitoni; caretã, caleashcã, cãleashcã, cucii, landon, landoni; amaxi, carotsã, cãrutsã
{ro: birje, trăsură}
{fr: fiacre, calèche, voiture de place}
{en: carriage, coach}

§ talingã (tá-lin-gã shi ta-lín-gã) sf talindzi/talindze (tá-lin-dzi shi ta-lín-dzi) – (unã cu dalingã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dardar

dardar (dar-dárŭ) adg dardarã (dar-dá-rã), dardari/dardare (dar-dá-ri), dardari/dardare (dar-dá-ri) – tsi fatsi un vrondu ca-atsel faptu di-unã sfurlã (fus, etc.) tsi s-anvãrteashti; zvãngãnos
{ro: zbârnâitor}
{fr: vrombissant}
{en: buzzing}
ex: sfurla tsi nj-adusish easti dardarã

§ dardarã (dar-dá-rã) sf dãrdãri (dãr-dắrĭ) – hãlati (sfurlã, giucãreauã, etc.) tsi scoati unã boatsi dardarã
{ro: sfărlează zbârnâitoare}
{fr: toupie vrombissante}
{en: buzzing spinning top}

§ dãrdarã (dãr-dá-rã) sf dãrdãri (dãr-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva scoati bots i zboarã dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti shii aduchiti di-atselj tsi li ascultã; bãbãliri, bãndurari, dãrdãriri
{ro: bolborosire}
{fr: bredouillement; jacasserie}
{en: mumbling, jabbering}
ex: s-avdzãrã ndauã dãrdãri (bãbãliri) sh-aurlãri

§ dãrdãrescu2 (dãr-dã-rés-cu) vb IV dãrdãrii (dãr-dã-ríĭ), dãrdãream (dãr-dã-reámŭ), dãrdãritã (dãr-dã-rí-tã), dãrdãriri/dãrdãrire (dãr-dã-rí-ri) – scot bots i zboarã dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti shi aduchiti di-atselj tsi li ascultã; scot bots i cumãts di zboarã din gurã tsi par fãrã noimã shi suntu greu aduchiti (cã multi ori mi ncheadic tu zburãri, cã idyea cumatã di zbor easti dzãsã di ma multi ori cu-aradã, di itia cã am unã cusuri tu zburãri, cã hiu acãtsat di-unã mari lãhtarã i arcoari, etc.); bãlbãescu, bãnduredz, fãrfãlescu, bãbãlescu
{ro: bolborosi, bâlbâi}
{fr: bredouiller, bégayer}
{en: mumble, stutter, stammer}

§ dãrdãrit2 (dãr-dã-rítŭ) adg dãrdãritã (dãr-dã-rí-tã), dãrdãrits (dãr-dã-rítsĭ), dãrdãriti/dãrdãrite (dãr-dã-rí-ti) – tsi scoati bots (zboarã i cumãts di zboarã) din gurã tsi par fãrã noimã cã nu suntu ghini aduchiti di-atsel tsi li avdi; (zboarã) scoasi din gurã tsi par fãrã noimã (cã omlu tsi li scoati sã ncheadicã tu zburãri, li dzãtsi zboarãli mpãrtsãti tu cumãts, idyea cumatã easti dzãsã ma multi ori cu-arada, etc.); bãlbãit, bãndurat, fãrfãlit, bãbãlit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dau

dau (dáŭ) (mi) vb I ded (dédŭ), dam (dámŭ) shi dãdeam (dã-deámŭ), datã (dá-tã), dari/dare (dá-ri) shi dãdeari/dãdeare (dã-deá-ri) – ãlj tindu cu mãna un lucru tra s-lu lja; ãlj bag tu mãnã un lucru; nchisescu (acats, caftu, etc.) s-fac un lucru;
(expr:
1: cu adãvgarea-a unui altu zbor, verbul “dau” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) dau cu nichi = nichisescu, anichisescu; (ii) dau urnimii (minti) = urnipsescu; (iii) nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu; (iv) dau agiutor = agiut; (v) dau apandisi = apãndisescu; (vi) dau tinjii = tinjisescu; (vii) da frundza = nfrundzashti; (viii) dau cu mprumut = mprumut, mprumutedz; (ix) dau nãpoi = nãpuescu; etc.;
2: zborlu tsi yini dupã verbul “dau” aspuni noima-a zburãriljei, ca bunãoarã: (i) nj-dau suflitlu (bana) = mor; (ii) dau di mãcari = hrãnescu; (iii) dau cali = alas s-fugã, sãlghescu; (iv) dau nã cali (nã minti) = aspun cum (tsi) s-facã, dau urnimii, urnipsescu; (v) dau cap = mi-alãncescu; (vi) dau ocljilj cu el = ãl ved; (vii) dau plãngu = mi plãngu; (viii) mi dau dupã = mi duc (alag) dupã cariva; (ix) dau dupã (oi) = avin oili, li pingu di dinãpoi, etc.; (x) lj-u dau (ninti, cãtrã) = nchisescu, njergu, mi duc, fug ninti (cãtrã); (xi) dãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.) = intrãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.); (xii) dau zbor = tãxescu; mi leg cã va s-fac tsiva, cã va s-dau un lucru; (xiii) dau hãbari = dzãc (fac) unã hãbari tra si sã shtibã (cã nu si shtea ma nãinti); pitrec unã hãbari; (xiv) dau di padi (loc) = aruc cu puteari mpadi; zdupunescu; (xv) dau un shcop (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, etc.) = l-bat, lu-agudescu (cu shcoplu, pãrjina, etc.); (xvi) lj-dau cu ciciorlu (lj-dau unã shclotsã, clutsatã, etc.) = lu-agudescu cu ciciorlu, lu-agunescu, lu mpingu; (xvii) da (ploai, neauã, grindinã, etc.) = cadi di nsus (ploai, neauã, grindinã, etc.); (xviii) da auã (ayinea), da poami (pomlu), da lilici (lilicea) etc. = fatsi auã (ayinea), fatsi poami (pomlu), fatsi lilici (lilicea), etc.; (xix) da cãmbana (sãhatea, uruloyea) = asunã cãmbana (sãhatea, uruloyea sh-aspuni oara); (xx) dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti; (xxi) nj-da di mãnã = hiu bun sh-pot s-lu fac un lucru, lishor sh-ghini; nj-acatsã mãna; (xxii) cara-ts da mãna = ma s-cutedz; ma s-pots; (xxiii) nu nj-ari datã mãna = nu-nj s-ari ndreaptã lucrul, huzmetea; etc.
3: da (soarili, luna, stealili) = (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser, si scoalã, s-analtsã, easi, arsari, apirã;
4: da (earba, lilicea, etc.) = (earba, lilicea, etc.) easi dit loc, fitruseashti;
5: dau di tsiva i di cariva = (i) bag mãna pri cariva tra s-lu-aduchescu cum easti; ahulescu, pusputescu, agudescu; (ii) mi-andãmusescu cu cariva, lu-astalj, lu-aflu, etc.; (iii) lu-agudescu;
6: dau cheptu = andãmãsescu, mi-aflu n cali;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãrgarã2

gãrgarã2 (gãr-gá-rã) sf gãrgari/gãrgare (gãr-gá-ri) – giucãreauã di ficiori njits tsi si-anvãrteashti sh-fatsi un vrondu; vãrvurã, vurvurã
{ro: bâzâitoare}
{fr: jouet enfantin qui, tournant sur soi-même, produit un bruit}
{en: children’s toy which makes a noise, when is turned around itself}

§ gãrgãrici (ghãr-ghã-rícĭŭ) sn gãrgãrici/gãrgãrice (ghãr-ghã-rí-ci) – chipri njits (giucãreali) tsi-asunã cãndu ficiuritslji s-agioacã sh-li minã; giucãreauã ti njits, cu-unã parti tsi easti ca unã mãneari (tsi u tsãni njiclu cu mãna) sh-alantã parti tsi easti ncljisã cu chitritseali nuntru, cari-asunã cãndu giucãreaua easti minatã
{ro: zdrăngănei, jucărie in formă de clopoţei foarte mici}
{fr: grelot-jouets pour les petits enfants}
{en: children’s toy in the form of little bells}
ex: gãrgãrici fundi-aroshi; sã nviscu cu stranji di anghil, cu suti sh-njilj di gãrgãrici

§ gãrgãlici (ghãr-ghã-lícĭŭ) sn gãrgãlici/gãrgãlice (ghãr-ghã-lí-ci) – (unã cu gãrgãrici)
ex: vimtu lishor cu gãrgãlici; gãrgãlicili atsia di atsia asunã

§ vãrvurã (vãr-vú-rã) sf vãrvuri/vãrvure (vãr-vú-ri) –
1: aroata di la moarã; lucru-arucutos tsi fatsi un vrondu ca-aroata di la moarã cãndu s-anvãrteashti;
2: unã giucãreauã di ficiori njits adratã di dauã coji di nucã cari ncljid nãuntru un gãrnuts sh-cari fatsi un vrondu sec cãndu easti minatã cu-unã cioarã; vurvurã, gãrgarã; (fig:
1: vãrvurã = tsi sh-u-adutsi cu-unã vãrvurã; expr:
2: s-dutsi (fatsi ca unã) vãrvurã = fatsi un vrondu ca-atsel faptu di-unã vãrvurã;
3: yini (s-dutsi) vãrvura = yini (s-dutsi) tumbi-culutumbi, arucutinda-si)
{ro: roată de moară; bâzâitoare}
{fr: meule; jouet formé de deux écales de noix qui renferment un grain quelconque solide et qu’on fai tourner à l’aide d’une ficelle pour produire un bruit sourd}
{en: millstone; children’s toy which makes a noise, when is turned around itself}
ex: gura-lj si dutsi vãrvurã
(expr: zburashti multu ca vrondul faptu di-unã vãrvurã); njiclu s-dusi vãrvura la vali
(expr: tumbi-culutumbi, arucutinda-si); coada, vãrvurã tu vimtu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gurã

gurã (gú-rã) sf guri/gure (gú-ri) shi guri (gúrĭ) – guva tsi s-aflã tu partea di nghios a caplui di om (mãrdzinitã di dauã budzã, cu cari zburashti sh-prit cari intrã mãcarea tu trup); guva dit caplu-a prãvdzãlor (cu cari mãcã shi prit cari scot bots); muts, mutsã, mutscã, zurnã, arostu, arostru; (fig:
1: gurã = (i) dishcljidzãturã dit lucri ca saclu, punga, putslu, etc. tsi sh-u-aduc cu gura; guvã; (ii) boatsi, zbor, grai; (iii) om, insu; (iv) yiu, tu banã; (v) bãshari; (vi) unã ascãpitari prit gãrgãlan di apã (di-unã cumatã di mãcari, etc.); expr:
2: tserlu-a gurãljei = partea di nsus (tãvanea, cubelu) a gurãljei;
3: cad tu gura di lup = mi fac afan, mi fac cãipi, mi cher, cãipusescu;
4: am guri multi (ti hrãniri) = am multsã cilimeanj, oaminj, sufliti tsi lipseashti s-lã dau di mãcari;
5: nu-am gurã s-grescu = nu-am nitsiunã furnjii, ndreptu ca s-dzãc un zbor; nj-easti-arshini tra si scot un zbor dit gurã;
6: gurã s-avea, vreai greascã = zbor tsi s-dzãtsi trã un lucru tsi nu-l videm, cu tuti cã easti ningã noi, dinintea-a ocljilor, lucru tsi-l cãftãm shi nu-l videm;
7: gurã ari, gurã nu-ari = zbor tsi s-dzãtsi trã nveastili tsi s-poartã ghini cu soacrili;
8: nu nã grim cu gura = him cãrtits, ncãceats;
9: nj-aspargu gura = l-zburãscu di-arãu, l-cacuzburãscu;
10: aspealã-ts gura = s-nu zburãshti urãt di omlu bun, s-nu-l zburãshti di-arãu, s-nu-l cacuzburãshti;
11: nu-l trec n gurã = nu-l zburãscu di-arãu, nu-l cacuzburãscu;
12: am gura-aspartã = (i) zburãscu lucri uruti sh-arushinoasi; zburãscu vruti sh-nivruti; (ii) zburãscu sh-aspun misticadz tsi lipsea s-lji tsãn ascumtsã; nu pot s-tsãn misticadz;
13: am gurã; am gura mari; u-adar gura nã palmã; mi doari gura di zburãri; nu mi satur di gurã; nj-neadzi gura ca unã moarã aspartã; nu-nj tatsi gura; etc. = zburãscu multi, vruti sh-nivruti, agonja sh-fãrã s-astãmãtsescu; nu mi satur di zbor;
14: apã-nj njardzi gura = (i) zburãscu ghini sh-limpidi; (ii) zburãscu multi, vruti sh-nivruti, agonja sh-fãrã s-astãmãtsescu;
15: am gura bunã = zburãscu ghini;
16: am gura dultsi, am gurã di njari = zburãscu mushat, cu boatsi bunã sh-dultsi;
17: am gura hani = dzãc tut tsi minduescu, tsi shtiu, nu pot s-tsãn un mistiryiu;
18: nj-afirescu gura = am cãshtigã cãndu zburãscu tra s-nu dzãc tsi nu lipseashti;
19: u dzãc cu giumitati di gurã = zburãscu, cu tuti cã nu para voi sã zburãscu (cã nu para pistipsescu c-atseali tsi dzãc suntu dealihea, etc.);
20: cari gura nu-l doari, muntsãlj disicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari zghileashti di arsunã sh-muntsãlj, cari nu-ari altu lucru shi zburashti geaba, tu vimtu;
21: zburãscu gurã cu gurã = zburãscu cu cariva tu-un loc iu s-nu poatã s-mi avdã vãrnu;
22: s-bashi n gurã = suntu oaspits bunj;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn