DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aestu

aestu (a-ĭés-tu) pr aestã (a-ĭés-tã), aeshti (a-ĭésh-ti) shi aeshtsã (a-ĭésh-tsã), aesti/aeste (a-ĭés-ti) – pronumã trã un lucru (hiintsã) tsi s-aflã aproapi di-atsel tsi zburashti; aistu, istu, ist, atsestu, atsistu
{ro: acesta}
{fr: ce, ce-ci}
{en: this}
ex: aestu plãndzi; amirã-lj dzã-tsea-a-aishtui; aestu cap tsi-i gol di minti; aestu an voi s-nu dishcljidets; aishtei featã; aishtor dã-lã n cap; cu tuti aesti, el muri

§ aistu (a-ís-tu) pr aistã (a-ís-tã), aishti (a-ísh-ti) shi aishtsã (a-ísh-tsã), aisti/aiste (a-ís-ti) – (unã cu aestu)
ex: earna aistã; haraua-a aishtiljei (aishtei) casã; tsi-lj yini sh-a-aishtei (sh-a-aishtiljei)

§ estu (ĭés-tu) pr estã (ĭés-tã), eshti (ĭésh-ti) shi eshtsã (ĭésh-tsã), esti/este (ĭés-ti) – (unã cu aestu)
ex: nica estã (tu scriarea-a noastrã: nica-aestã) oarã s-mi-avdzã

§ istu (ís-tu) pr istã (ís-tã), ishti (ísh-ti) shi ishtsã (ísh-tsã), isti/iste (ís-ti) – (unã cu aestu)
ex: istã thamã nu shi shtii

§ ist1 (ístŭ) pr istã (ís-tã), ishti (íshtĭ), isti/iste (ís-ti) – (unã cu aestu)

§ aestan (a-ĭés-tanŭ) adv – anlu aestu
{ro: anul acesta}
{fr: cette année}
{en: this year}
ex: io va mi duc aestan sã-l vatãm; li-asteasi yipturli sh-aestan

§ estan (ĭés-tanŭ) adv – (unã cu aestan)
ex: armãnjlji estan (anlu-aestu) tuts nu es; nitsi estan (anlu-aestu), ni di vearã; estan s-featsi multã auã

§ atsestu (a-tsés-tu) pr atseastã (a-tseás-tã), atseshtsã (a-tsésh-tsã), atseasti/atseaste (a-tseás-ti) – (unã cu aestu)

§ atsistu (a-tsís-tu) pr atsistã (a-tsís-tã), atsishtsã (a-tsísh-tsã), atsisti/atsiste (a-tsís-ti) – (unã cu aestu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ljipurar

ljipurar (lji-pu-rárŭ) sm ljipurari (lji-pu-rárĭ) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj, ljepuri) njits; ornji, vultur, aito, atsirã, utã, hutcã, hutã, stavrait, schiponj; (fig: ljipurar = un tsi easti ca unã ornji, easti gioni, lemargu, sharcu, etc.)
{ro: vultur}
{fr: vautour, gypaète}
{en: vulture}
ex: ljipurarlu nã lo un njel; aistu gãrnuts s-featsi un ljipurar sh-mãcã clocea cu doisprãdzatslji pulj

§ lipurar (li-pu-rárŭ) sm lipurari (li-pu-rárĭ) – (unã cu ljipurar)
ex: lipurarlji nu suntu corghi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mastur

mastur (más-turŭ) sm, adg masturi (más-turĭ) –
1: un tsi analtsã casi, stizmili a casilor;
2: un tsi easti multu bun tu tehnea tsi u fatsi; un tsi lj-acatsã multu mãna la-atseali tsi fatsi; mastor, maistru, ustã, lucrãtor, zãnãtci, chischin, chischinets, epitidhiu, irbapi, izoti; (fig: mastur = un trã cari lucredz; afindico, domnu; expr:
2: nj-aflai masturlu = aflai un tsi easti ma bun ca mini, tsi nj-u poati;
3: Masturlu Nicola = luplu dit pãrmiti)
{ro: zidar, meşter, maestru, abil}
{fr: maître ouvrier, maçon; habile, adroit}
{en: mason; skilful, master, able}
ex: bãgai doi masturi ca s-nj-adarã murlu; cu agiutorlu a masturlor featsi unã casã mushatã; easti un mastur (ustã) bun; am un frati mastur (tsi analtsã, fatsi casi); trã ahtari lucru easti mastur (lj-acatsã multu mãna, easti multu bun); am mastur (fig: afindico) tora; cum v-u avut, cã hiu hilj di mastur?; nãs ãlj fu masturlu
(expr: un tsi lj-u putu, tsi eara ma bun di el)!; tini hii masturlu, tsi nã ljai fumealja pri gushi!

§ mastor (más-torŭ) sm, adg mastori (más-torĭ) – (unã cu mastur)

§ maistur (má-is-turŭ) sm, adg maisturi (má-is-turĭ) – (unã cu mastur)
ex: tu-ahtãri easti multu maistur (multu bun, lj-acatsã multu mãna); un maistur (lucrãtor bun) nji li ndreapsi

§ mãs-turici (mãs-tu-rícĭŭ) sm mãsturici (mãs-tu-rícĭ) – mastur njic; mastur ma putsãn bun; mãisturici
{ro: meseriaş mai mic; meseriaş mai puţin priceput, fără experienţă}
{fr: petit maître; maître sans experience}
{en: little master; master without experience}
ex: mãsturicilji atselj cama ts-aspargu lucrul, nu ts-lu ndreg; sh-nãs s-featsi mãsturici; nu esh tu sileameti cu mãsturicilji aishti (cu masturlj-aeshti slaghi) tsi-lj puitish

§ mãisturici (mã-is-tu-rícĭŭ) sm mãisturici (mã-is-tu-rícĭ) – (unã cu mãsturici)

§ mãsturli-chi/mãsturliche (mãs-tur-lí-chi) sf mãsturlichi (mãs-tur-líchĭ) – tehnea tsi un fatsi un mastur tsi analtsã casi; harea tsi u ari atsel tsi sh-u fatsi tehnea multu ghini; harea tsi u ari atsel tsi lj-acatsã mãna la multi lucri; mãsturilji, mãsturii, tehni, zãnati, tirtipi; huneri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mer1

mer1 (mérŭ) sm meri (mérĭ) – pom di grãdinã cu frãndzã mãri, uvali, piroasi, cu lilici albi-trandafilii sh-cu-unã mushatã anju-rizmã, criscut di oaminj tu livãdz, bãhceadz, uboari, trã fructili (mearili) mãri tsi li fatsi, di hromã veardi-aroshi-galbinã, cãrnoasi, arucutoasi shi multu nostimi tu mãcari; (fig:
1: mer = lumachi di brad i cupaci stulsitã cu meari aroshi, unã adeti di la numtãli armãneshtsã; expr:
2: mer di Stã-Mãria-Atsea Marea = mer tsi da meari tsi s-coc cãtã tu mesea-a meslui Avgustu;
3: mer di earnã = mer tsi da meari tsi s-coc toamna amãnat sh-tsãn tutã earna;
4: la merlu avdzãt, nu ti du cu saclu mari = cãndu cariva (tsiva) easti multu alãvdat, s-nu ti-ashteptsã s-li aflji tuti dealihea, ashi cum tsã suntu aspusi; nu li pistipsea tuti cã, di-aradã, lumea ari adetea s-facã un lucru mari di dip tsiva, s-li umflã lucrili, s-li nflureascã, s-lã bagã coadi, s-lã bagã coarni, s-facã di per funi, etc.)
{ro: măr (pom)}
{fr: pommier}
{en: apple tree}
ex: mearili sum mer (pom tsi da meari) cad; siminai un mer tu ubor; tru grãdina-a noastrã, suntu multsã meri; alicirã (anãltsarã) merlu (fig: alumachea di brad stulsitã cu meari) shi flamura pri casã

§ miric (mi-rícŭ) sm mirits (mi-rítsĭ) – mer (pom) njic; mirici
{ro: măr (pom) mic, merişor}
{fr: petit pommier}
{en: small apple tree}

§ mirici (mi-rícĭŭ) sm mirici (mi-rícĭ) – (unã cu miric)
ex: lemnul atsel ãndreptu di cari ãl leagã miricilu easti pãrintili icã dascalu tri ficior

§ mer2 (mérŭ) sn meari/meare (meá-ri) – yimisha faptã di pomlu mer, mari sh-cãrnoasã, cu simintsã tu mesi, cu chealea-aroshi-trandafilii-veardi-galbinã sh-cu-un gustu dultsi-acrishor; muzã, maioshcu; (fig:
1: mer = sin, tsãtsã; expr:
2: mer di fatsã = partea usoasã di pi fatsa-a omlui tsi easi niheamã cãtã nafoarã di-unã parti sh-di-alantã a nariljei; buca-a fatsãljei;
3: mer dit loc = (i) aripani, ripani, repã; (ii) carotã, morcuv;
4: ca merlu-atsel aroshlu = arosh ca merlu, mushat;
5: li gioc mearili cu ea = mi-agioc cu sinili-a ljei; intru tu-ashtirnut cu ea;
6: merlu s-aruts, mpadi nu cadi = s-dzãtsi cãndu laolu adunat easti-ahãntu mari, apitrusit cã un mer arcat tu lao nu poati s-treacã prit lumi shi s-agudeascã loclu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ngljit1

ngljit1 (ngljítŭ) vb I ngljitai (nglji-táĭ), ngljitam (nglji-támŭ), ngljitatã (nglji-tá-tã), ngljitari/ngljitare (nglji-tá-ri) – fac biutura sh-mãcarea (ciumulitã i niciumulitã) s-treacã din gurã tu gãrgãlan sh-deapoea tu stumahi; arucutescu prit gãrgãlan mãcari i biuturã; angljit, ãngljit, ascapit, scapit, bucusescu, glãpuescu, glupuescu, hlãpuescu, hãpuescu, sorbu, etc.; (fig: ngljit = aravdu)
{ro: înghiţi}
{fr: ingurgiter, avaler}
{en: gulp down, swallow}
ex: ngljiti (ascapitã, aravdã) sh-tatsi; cãnili lu ngljitã (lu-ascãpitã); ficiorlu s-agiuca cu parãlu sh-lu ngljitã fãrã s-va; mizi putea sã ngljitã; ficiorlu aistu ari ngljitatã inima di pulj shi scuchi flurii; dishcljidea gura shi li ngljita (bucusea, ascãpita); voami dit pãnticã tsi ngljitash; ngljitai (fig: arãvdai) multi di omlu aestu; ngljitã (fig: arãvdã), mãrata, multi di la tuts din casã

§ ngljitat (nglji-tátŭ) adg ngljitatã (nglji-tá-tã), ngljitats (nglji-tátsĭ), ngljitati/ngljitate (nglji-tá-ti) – (mãcarea shi biutura) tsi ari tricutã din gurã tu gãrgãlan sh-deapoea tu stumahi; arucutit tu gãrgãlan; angljitat, ãngljitat, ngljitsãt, angljitsãt, ãngljitsãt, ascãpitat, scãpitat, bucusit, glãpuit, glupuit, hlãpuit, hãpuit, surghit, etc.
{ro: înghiţit}
{fr: ingurgité, avalé}
{en: gulped down, swallowed}

§ ngljitari/ngljitare (nglji-tá-ri) sf ngljitãri (nglji-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ngljiti tsiva; arucutiri tu gãrgãlan; ascãpitari, scãpitari, ãngljitari, angljitari, angljitsãri, ãngljitsãri, ngljitsãri, bucusiri, glãpuiri, glupuiri, hlãpuiri, hãpuiri, surghiri, etc.
{ro: acţiunea de a înghiţi; înghiţire}
{fr: action d’ingurgiter, d’avaler; engloutissement}
{en: action of gulping down, of swallowing}
ex: tu ngljitari (tu-ascãpitari, cãndu ngljita tsiva) aduchea dor

§ angljit1 (an-gljítŭ) vb I angljitai (an-glji-táĭ), angljitam (an-glji-támŭ), angljitatã (an-glji-tá-tã), angljitari/angljitare (an-glji-tá-ri) – (unã cu ngljit1)
ex: vrea nyeadzã shi vrea lu-angljitã dinãoarã; nu pot s-angljit, mi doari gurmadzlu

§ angljitat (an-glji-tátŭ) adg angljitatã (an-glji-tá-tã), angljitats (an-glji-tátsĭ), angljitati/angljitate (an-glji-tá-ti) – (unã cu ngljitat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãlescu2

pãlescu2 (pã-lés-cu) vb IV pãlii (pã-líĭ), pãleam (pã-leámŭ), pãlitã (pã-lí-tã), pãliri/pãlire (pã-lí-ri) – mi cher, mi-aspar, nu shtiu tsi s-fac;
(expr: nj-pãleashti peana = nj-intrã frica; nj-mãc inima; nj-fac vrundidz; nj-u zorea; nj-pari-arãu)
{ro: dezorienta}
{fr: être déconcerté}
{en: upset}
ex: nearca s-pãli (s-chiru sh-nu shtia tsi s-facã) dinãoarã; bãrbat-su s-pãli (s-aspãre, s-chiru) dinãoarã, cã vai adrã vãrã glãrimi; io mi pãlii (mi chirui, nu shteam tsi s-fac), noimã slabã nj-yinea; erghili mãri, casa lãitã u pãlirã (u-aspãrearã) shi her arsu-lj tricu prit inimã; cãndu aleapsi amirãlu cartea, ãlj pãli peana
(expr: lj-pãru arãu di tsi featsi); pãrmãteftul ãl pãli peana
(expr: lj-intrã frica) cã tora nãs acãchisi, cã aistu eara njiclu tsi lu-alãsã spindzurat

§ pãlit2 (pã-lítŭ) adg pãlitã (pã-lí-tã), pãlits (pã-lítsĭ), pãliti/pãlite (pã-lí-ti) – chirut
{ro: dezorientat}
{fr: être déconcerté}
{en: upset}

§ pãliri2/pãlire (pã-lí-ri) sf pãliri (pã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãleashti
{ro: acţiunea de a se dezorienta}
{fr: action d’être déconcerté}
{en: action of getting upset}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

psohi

psohi (psóhĭŭ) adg psoahi/psoahe (psŭá-hi), psohi (psóhĭ), psoahi/psoahe (psŭá-hi) – (di-aradã pravdã, cãtivãrãoarã om) tsi easti mortu (moartã); tsi ari psusitã; mortu (di-aradã pravdã, pulj, pescu, etc.); psusit, supsit, hiopsu, hiupsit
{ro: mort (când e vorba de animale)}
{fr: mort, crevé (en parlant des animaux, des oiseaux, des poissons, etc.)}
{en: dead (talking of animals, birds, fish, etc.)}
ex: vulpea s-featsi psoahi (cã easti moartã); cal tsi psohi cãdzu (tsi cãdzu mortu); afendul u-aflã psoahi (moartã) poarca; calu psohi, mushtili lu-ascuchi; aflã un gumar psohi, ãl bãgã tu cãldari; njarsirã aclo iu eara psohi sharpili; nyeadzã nã gumarã psoahi di ningã curcubetã; s-teasi n cali-lj ca psoahi

§ hiopsu (hĭóp-su) adg hioapsã (hĭŭáp-sã), hiopshi (hĭóp-shi), hioapsi/hioapse (hĭŭáp-si) – (unã cu psohi)
ex: n calea mari eara un cal hiopsu (mortu); avea arucatã cãtusha hioapsã tu gãrdinã la noi; nu vedz cã puljlji aeshti suntu hiopshi? (fig: slaghi, ca mortsã?); canda eshti hiopsu (mortu)

§ psusescu (psu-sés-cu) vb IV psusii (psu-síĭ), psuseam (psu-seámŭ), psusitã (psu-sí-tã), psusiri/psusire (psu-sí-ri) – nj-si curmã bana sh-mor; fac s-moarã (di-aradã unã pravdã, cãtivãrãoarã un om); pususescu, supsescu, hiupsescu, mor, vatãm;
(expr:
1: psusescu (di-arcoari) = nj-easti multã arcoari;
2: mi psusi di shcop = mi bãtu multu, mi vãtãmã di shcop)
{ro: muri, omorî (animal)}
{fr: mourir, tuer, crever (en parlant des animaux)}
{en: die, kill (talking of animals)}
ex: nji psusi (nj-muri) calu; oili cari li muldzea stihiulu di picurar, psusea (murea) tru loc; giumitati di oi psusirã di zulapi; ãlj psusi calu atsel cama mushatlu-a amirãlui; tora s-ti ved pri lucru, fatsi nãs, cã di nu, ti psusescu di shcop
(expr: ti vatãm di bãteari); psusim di-arcoari
(expr: murim di-arcoari, nã easti multã-arcoari)

§ psusit (psu-sítŭ) adg psusitã (psu-sí-tã), psusits (psu-sítsĭ), psusiti/psusite (psu-sí-ti) – tsi ari moartã; tsi fu vãtãmat; mortu, psohi, pususit, supsit, hiupsit, vãtãmat
{ro: care a murit (animal); mort, omorât}
{fr: qui est mort; tué, crevé; mort (en parlant des animaux)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn