DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aicã

aicã (áĭ-cã) sf fãrã pl – partea groasã (sh-cama grasã) tsi s-adunã pisuprã dupã tsi laptili shadi nihertu tri niheamã chiro (azã, easti scoasã ahoryea cu-unã machinã adratã maxus tr-aestu lucru); tearã
{ro: smântână}
{fr: crême}
{en: sour cream}
ex: mãcãm la picurarlu-a nostru aicã multã

§ alcã (ál-cã) sf fãrã pl – partea groasã (sh-ma grasã) tsi s-adunã pisupra-a laptilui dupã tsi easti hertu; alicã
{ro: smântână de lapte fiert}
{fr: crême de lait bouilli}
{en: cream from boiled milk}

§ alicã (á-li-cã) sf fãrã pl – (unã cu alcã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

atã

atã (á-tã) sf ati/ate (á-ti) – numã tsi u da un om a muljariljei tsi lu-ari faptã; eatã, mumã, mamã, manã, maicã, imã, mã, dadã, dodã
{ro: mamă}
{fr: mère}
{en: mother}
ex: aestã featã sh-eara ali atã shi al tatã

§ eatã (eá-tã) sf eati/eate (eá-ti) – (unã cu atã)
ex: cãndu eata ari umtu, shtii s-u-adarã pita

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

broatic

broatic (brŭá-ticŭ) sm broatits (brŭá-titsĭ) – ma multi turlii di prici njits di apã shi uscat, di-aradã verdzã, fãrã coadã, cu gura mari, cu ocljilj ishits cãtã nafoarã sh-cu cicioarli di dinãpoi vãrtoasi sh-lundzi tra s-u-agiutã s-ansarã lishor sh-diparti; broascã, brusconj, jabã, bafã
{ro: broască}
{fr: grenouille}
{en: frog}
ex: cãlcai un broatic; cari bea apã multã, fatsi broatits tu pãnticã; pãnã s-intrã aricilu tu casa-a broaticlui, sh-apoea lu scoati dip

§ broascã2 (brŭás-cã) sf broashti/broashte (brŭásh-ti) – (unã cu broatic)
ex: cãntã broashtili tu bãltoc

§ brusconj (brus-cónjĭŭ) sm, sf bruscoanji/bruscoanje (brus-cŭá-nji), brusconj (brus-cónjĭ), bruscoanji/bruscoanje (brus-cŭá-nji) – broatic (ma mari)
{ro: broscoi, broscoaică}
{fr: grenouille mâle et femelle}
{en: male and female frog}
ex: trã broascã, brusconjlu-i soari; nu-i vãrã ma mushat di brusconjlu a ljei

§ bruticush (bru-ti-cúshĭŭ) sm bruticush (bru-ti-cúshĭ) – broatic ma njic
{ro: brotăcel}
{fr: petite rainette}
{en: small frog}

§ bruticami/bruticame sf bruticãnj(?) (bru-ti-cắnjĭ) – multsãmi mari di broatits; dãmara-a broatitslor; bruscami
{ro: broscărie}
{fr: grand nombre de rainettes}
{en: large number of frogs}
ex: multã bruticami tu barã; bruticamea (dãmara-a broatitslor) i hranã ti lelits

§ bruscami2/bruscame (brus-cá-mi) sf bruscãnj(?) (brus-cắ-njĭ) – (unã cu bruticami)

§ brutichedz (bru-ti-chĭédzŭ) vb I bruticai (bru-ti-cáĭ), bruticam (bru-ti-cámŭ), bruticatã (bru-ti-cá-tã), bruticari/bruticare (bru-ti-cá-ri) – scot bots di broatits
{ro: orăcăi}
{fr: imiter les cris des rainettes}
{en: imitate the sounds made by frogs}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cadãnã

cadãnã (ca-dắ-nã) sf cadãni/cadãne (ca-dắ-ni) shi cadãnj (ca-dắnjĭ) – muljari (di fumealji bunã) dit miletea nturtseascã; muljari di pistea nturtseascã (musulmanã, muslimã); turcalã, hanumsã, anãmã
{ro: turcoaică}
{fr: dame turque}
{en: Turkish lady}
ex: armãnili mushati par cadãni (hanumsi); tricu nã cadãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

caicã2

caicã2 (ca-í-cã) sf caitsi/caitse (ca-í-tsi) – soi di-amaxi njicã pri lami di lemnu i her (ti-un ficior i doi mash), pri cari s-alinã cilimeanjlji tra s-arunicã aripidina pi neauã; amaxi di earnã (traptã di calj) cari, tu loc di-arocuti ari lami (ca lipidz lundzi shi suptsãri di lemnu i her) tsi u fac amaxea s-arunicã lishor pi neauã; sanji;
(expr: mi fac caica = beau arãchii (yin) sh-mi mbet multu; mi mbet, mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, etc.))
{ro: sanie}
{fr: traîneau}
{en: sleigh}
ex: tutã dzua shidzu pi gljatsã cu caica; aflai doauã oasi trã caicã (sanji); s-featsi caica
(expr: si mbitã); lj-bãgash oarã? eara caica
(expr: eara mbitat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã