|
|
ai1
ai1 (aĭ) – forma shcurtã a zborlui “vai” cu cari s-fatsi trãnintili (vinjitorlu) a verbului
{ro: forma scurtă de la particula “vai” cu care se face viitorul}
{fr: forme courte de la particule “vai” qui sert à former le futur des verbes}
{en: short form of the particle “vai” used to make the future of verbs}
ex: tu locuri xeani, ai s-njerdzi cu greu
ahmageai/ahmageae
ahmageai/ahmageae (ah-ma-gĭá-i) sf ahmagei (ah-ma-gĭéĭ) – pulj (ma njic di ornji) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; acmageai, eacmageai, ghirãchinã, yirãchinã, hirãchinã, hutã, hutcã, fiturishchi, sifter, xifter, sãcol, shain, sfrindzel, ubish, pitrit
{ro: şoim}
{fr: épervier}
{en: falcon}
ex: ocljilj a ljei ca di ahmageai
§ acmageai/acmageae (ac-ma-gĭá-i) sf acmagei (ac-ma-gĭéĭ) – (unã cu ahmageai)
§ eacmageai1/eacmageae (ĭac-ma-gĭá-i) sf eacmagei (ĭac-ma-gĭéĭ) – (unã cu ahmageai)
culai1
culai1 (cu-láĭŭ) adv – tsi nu easti greu (tsi easti lishor) trã fãtseari; colai, lishor, ljishor, nishor, njishor, efcula
{ro: uşor}
{fr: facile, légèrement, aisément}
{en: lightly, slightly, easily}
ex: nu pots dot culai (lishor); nu nã yini culai (lishor); nveatsã culai (lishor), lj-aprindi caplu; culai easti bucata aestã; culai (lishor) suntu tuti cãndu ai cu tsi s-li fats; cu tulumba si scoati apã culai (lishor)
§ culai2 (cu-láĭŭ) sm fãrã pl –
1: harea tsi u ari un lucru tsi easti lishor trã fãtseari; lishurami, ljishurami, lishureatsã, njishurami;
2: atsea (calea, troplu) cu cari putem s-agiungem la scupolu-a nostru; ifculii; cearei, ceare, cire, cali, soi, trop
{ro: uşurinţă; facilitate; mijloc}
{fr: légèreté; facilité, moyen}
{en: lightness; ease, easiness; facility, means}
ex: vai aflãm vãrã culai (cearei, trop) s-ascãpãm; nu-am culai (nu pot, nu-am cum)
§ culai3/culae (cu-lá-i) sf culãi (cu-lắĭ) – (unã cu culai2)
§ culaina (cu-láĭ-na) adv – (unã cu culai1)
§ colai (co-láĭŭ) adv – (unã cu culai1)
culai3/culae
culai3/culae (cu-lá-i) sf – vedz tu culai1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: culai1culaina
culaina (cu-láĭ-na) adv – vedz tu culai1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: culai1eacmageai1/eacmageae
eacmageai1/eacmageae (ĭac-ma-gĭá-i) sf – vedz tu ahmageai
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ahmageaifeatã
featã (feá-tã) sf feati/feate (feá-ti) – muljarea tu anjlji cãndu easti ninga njicã, tinirã sh-nimãrtatã; cilimean (njic) feamin dit unã fumealji; hilji tsi u ari un bãrbat cu-unã muljari; muljari nimãrtatã, cu tuti cã easti tu ilichii; muljari tsi nu s-ari mãrtatã vãrãoarã; muljari tsi easti ninga virghirã cã nu s-ari bãgatã tu ashtirnut cu-un bãrbat; virghinã, viryirã, vergurã, viryinã, viryinadã;
(expr: dicãt featã, ma ghini cheatrã; cari nu mãritã featã, nu shtii tsi-i tatã = zborlu aspuni cãt greu easti s-mãrits unã featã)
{ro: fată, fiică}
{fr: jeune fille, vierge, fille}
{en: young girl, virgin, daughter}
ex: ficior i featã?; sã-nj bãnedz, feata-nj; nu lo featã, lo paradz; ishi featã (viryinã); lai featã, ved cã nu-ts featã caplu (notã: aoa “featã” yini di la verbul “fet” shi ari noima di: nu-ts talji caplu); pirtsia a featãljei; voi, feate, ascultats-mi!; lu ncãlicã fumealja, ari shasi feati; ari featã ti mãrtari; feata, nveastã cum s-u fats, cã trã soacrã va sh-u-aducã; feata, cumu-s-fats, cãtrã soacrã tradzi; featili nvitsati armãn nimãrtati; di feati multi, casa nu s-aspardzi; ficiori s-hibã, mea feati, cãti s-vrei
§ fiticã (fi-tí-cã) sf fititsi/fititse (fi-tí-tsi) – featã njicã, fititsã
{ro: fetiţă}
{fr: petite fille}
{en: little girl}
ex: ishi cu fitica tu ubor; fitica-atsea buna shi atsea nistipsita shi nye dinãoarã
§ fititsã (fi-tí-tsã) sf fititsã (fi-tí-tsã) – (unã cu fiticã)
§ fitami/fitame (fi-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di feati; tuti featili dit lumi lugursiti deadun; parei di feati; fitaryio, fituriu
{ro: mulţime de fete}
{fr: nombre de filles; l’ensemble des filles}
{en: number of young girls; entirety of all girls}
ex: tutã fitamea (tuti featili) ishi la cor
§ fitaryio (fi-tar-yĭó) sm fitaryĭádzĭ) – (unã cu fitami)
ex: tricu un fitaryio (buluchi, parei di feati)
§ fituriu (fi-tu-ríŭ) sm fãrã pl – (unã cu fitami)