|
|
ahulitã
ahulitã (a-hu-lí-tã) sf – vedz tu ahulescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ahulescuahulit
ahulit (a-hu-lítŭ) adg – vedz tu ahulescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ahulescuahulescu
ahulescu (a-hu-lés-cu) (mi) vb IV ahulii (a-hu-líĭ), ahuleam (a-hu-leámŭ), ahulitã (a-hu-lí-tã), ahuliri/ahulire (a-hu-lí-ri) –
1: suflu vimtu dit plimunj pri un lucru, (eami tsi s-abureadzã, etc.); suflu pri mãnj tra s-li ngãldzãscu;
2: bag (dau cu) mãna lishor pristi-un lucru, tra s-lu-aduchescu (cu deadzitli) tsi easti sh-cum easti (tra s-caftu, tra s-ved, ma s-aibã i s-nu aibã tsiva, etc.); huhulescu, suflu; pusputescu, pãspãtescu, pusputipsescu;
(expr:
1: lu-ahulescu cu vearga = lu-agudescu cu vearga;
2: lj-ahulescu un lucru = lj-fur, lj-agudescu un lucru)
{ro: sufla; pipăi, atinge}
{fr: souffler, tâter, toucher, tâtonner, palper}
{en: blow, feel with fingers, touch}
ex: ahulea-ts mãnjli (suflã tu mãnj) cã easti arcoari; nj-ahuleam mãnjli (nj-suflam tu mãnj) tra s-mi ngãldzãscu; s-tsã fure arcoari tu mãnj, ahuleats-li; ahulish, nu mutrish ghini; ahulea (da cu mãna) s-veadã cã-i saclu; ahulii aoa, nclo shi aflai un cãtsut; tsi tut pusputeashti sh-ahuleashti?; cum ãn gurã s-ahulescu (s-pusputescu); s-videa, s-ahulea (s-pusputea); ahulea gãljina, ari ou?; ahulea-l
(expr: agudea-l) cu vearga; lj-avea ahulitã
(expr: lj-avea furatã) unã stearpã; ahulim (suflãm pri) nuca agiucatã trei ori sh-apoea u mãcãm ca s-nu fatsim mamã; capra ahuleashti perlu (suflã tu per tra s-facã sonlu “hu”)
§ ahulit (a-hu-lítŭ) adg ahulitã (a-hu-lí-tã), ahulits (a-hu-lítsĭ), ahuliti/ahulite (a-hu-lí-ti) – (lucru) tsi easti suflat; tsi easti pusputit; huhulit, pãspãtit, pusputipsit
{ro: suflat; pipăit, atins}
{fr: soufflé, tâté, touché, tâtonné, palpé}
{en: blown, felt with fingers, touched}
§ ahuliri/ahulire (a-hu-lí-ri) sf ahuliri (a-hu-lírĭ) – atsea tsi fatsi cariva cari ahuleashti; dari cu mãna; suflari, huhuliri, pusputiri, pãspãtiri, pusputipsiri
{ro: acţiunea de a sufla, de a pipăi, de a atinge; suflare; pipăire, atingere}
{fr: action de souffler, de tâter, de toucher, de tâtonner, de palper}
{en: action of blowing, of feeling with fingers, of tou-ching}
aricescu
aricescu (a-ri-cĭés-cu) vb IV aricii (a-ri-cíĭ), ariceam (a-ri-cĭámŭ), aricitã (a-ri-cí-tã), ariciri/aricire (a-ri-cí-ri) – dau di tsiva (ahulescu, pusputescu, agudescu, etc.) lishor di mizi s-adu-cheashti; arãcescu, ciupurtescu, cimshescu (cimcescu, cãndu easti zborlu di sfurli i usitsi tu-agiocurli di njits)
{ro: atinge uşor}
{fr: toucher légèrement}
{en: touch lightly}
ex: gugoshlu shuirã shi mash u-ariceashti (u-agudeashti lishor)
§ aricit (a-ri-cítŭ) adg aricitã (a-ri-cí-tã), aricits (a-ri-cítsĭ), ariciti/aricite (a-ri-cí-ti) – tsi easti agudit (ahulit, pusputit, etc.) lishor; arãcit, ciupurtit, cimshit, cimcit
{ro: atins uşor}
{fr: touché légèrement}
{en: touched lightly}
§ ariciri/aricire (a-ri-cí-ri) sf ariciri (a-ri-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti aricit; arãciri, ciupurtiri, cimshiri, cimciri, mãtulj
{ro: acţiunea de a atinge uşor}
{fr: action de toucher légèrement}
{en: action of touching lightly}
§ arãcescu (a-rã-cĭés-cu) vb IV arãcii (a-rã-cíĭ), arãceam (a-rã-cĭámŭ), arãcitã (a-rã-cí-tã), arãci-ri/arãcire (a-rã-cí-ri) – (unã cu aricescu)
§ arãcit (a-rã-cítŭ) adg arãcitã (a-rã-cí-tã), arãcits (a-rã-cítsĭ), arãciti/arãcite (a-rã-cí-ti) – (unã cu aricit)
§ arãciri/arãcire (a-rã-cí-ri) sf arãciri (a-rã-círĭ) – (unã cu ariciri)
bash
bash (báshĭŭ) (mi) vb I bãshai (bã-shĭáĭ), bãsham (bã-shĭámŭ), bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) – ahulescu cu budzãli-a meali budzãli-a altui (frãmtea, mãna, etc.) tra s-lj-aspun vrearea (tinjia, ascultarea, etc.) tsi-lj portu; lu-acats mbratsã, lu stringu la cheptu sh-lji ahulescu budzãli (fatsa, frãmtea, etc.) cu budzãli-a meali (di-aradã di vreari, di dor, etc.); hiritisescu, hiritsescu, gugustedz, gugustescu, ambrãtsitedz, ambrãtsishedz, mbrãtsitedz, mbrãtsishedz;
(expr:
1: s-lu bash aratsi = s-lu vedz mortu, s-moarã, s-lu bash, cum s-bashi mortul ninti di ngrupari;
2: s-ti bash dultsi = s-ti bash cu multã vreari;
3: s-nã bãshem = s-nã mbunãm;
4: (dauã lucri) s-bashi (un cu-alantu) = (i) (dauã lucri) s-ahulescu, da un di-alantu; (ii) bãrbat sh-muljari s-bagã deadun tu-ashtirnut, si-ambairã;
5: cu bãsharea-a apilor = agioc di cilimeanj)
{ro: săruta, îmbrăţişa}
{fr: baiser, embracer}
{en: kiss, embrace}
ex: nã bãshem la fãntãna-atsea alba shi nã dispãrtsãm; si-nj ti bash tu frãmti; l-bãshe tu frãmti; s-nã bãshem tora shi s-agãrshim tuti; yin, bash mãna si-nj ti mescu; cãndu-nj ti-am bãshatã?; s-nu s-veadã bãsharea-a ta, iu mini ti-am bãshatã; loclu iu dzeana cu valea s-bashi
(expr: si-ahulescu, da unã di-alantã); cucotlu bashi (fig: u calcã, u-ambairã) gãljina
§ bãshat (bã-shĭátŭ) adg bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshats (bã-shĭátsĭ), bãshati/bãshate (bã-shĭá-ti) – a curi budzã (mãnã, fatsã, frãmti, etc.) easti ahulitã di budzãli a unui, ca semnu di vreari (tinjii, ascultari, etc.); cari easti-acãtsat ãn bratsã sh-gugustat; hiritisit, hiritsit, gugustat, gugustit, ambrãtsitat, ambrãtsishat, mbrãtsitat, mbrãtsishat
{ro: sărutat, îmbrăţişat}
{fr: baisé, embracé}
{en: kissed, embraced}
ex: featã bãshatã, Dafnul nu u va
§ bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) sf bãsheri (bã-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bashi i s-ambrãtsiteadzã cariva; ahulirea tsi u fac cu budzãli (pi budzãli-a altui, pi mãnã, pi fatsã, etc.); hiritisiri, hiritsiri, gugustari, gugustiri, mbrãtsitari, mbrãtsishari
{ro: acţiunea de a săruta, de a îmbrăţişa; sărutare, îmbrăţişare; sărut}
{fr: action de baiser, d’embracer; baiser}
caftu
caftu (cáf-tu) (mi) vb I cãftai (cãf-táĭ), cãftam (cãf-támŭ), cãftatã (cãf-tá-tã), cãftari/cãftare (cãf-tá-ri) –
1: mutrescu tra s-aflu tsiva i pri cariva; alag tra s-dau di cariva;
2: tser (dimãndu) un lucru di la cariva (cã am ananghi i cã voi s-lu am);
3: fac tsi lipseashti tra s-aflu cãtse lucrili suntu ashi cum s-tihiseashti s-hibã; mutrescu, alag, pusputescu, ahulescu, tser, dimãndu, etc.;
(expr:
1: lj-caftu mintea = voi sã shtiu tsi mindueashti, tsi pãreari ari, tsi urnimii pot s-am di la el;
2: l-caftu di biduclji, di purits = l-mutrescu tra s-ved ma s-aibã biduclji, purits;
3: l-caftu n cap = mutrescu s-ved ma s-aibã biduclji n cap, s-lj-acats shi s-lji vatãm;
4: u caftu (feata) = u caftu (feata) ti nveastã;
5: mi caftu (la yeatru) = mi duc la un yeatru s-mi mutreascã, s-mi veadã, s-nji spunã tsi lãngoari am shi tsi lipseashti s-fac tra s-mi vindic;
6: l-caftu cu tsãruhi di her = alag tut loclu tra s-lu aflu;
7: sh-caftã gura = lu-ariseashti s-mãcã)
{ro: căuta; cere; cerceta}
{fr: chercher; demander; faire de recher-ches; soigner}
{en: seek, search (for); ask (for); do research}
ex: tsi va s-caftsã (va fats rigeai, va tseri) di la Dumnidzã, spuni-nj sh-a njia; caftu (tser) pãni cã nj-u foami; caftã-l (mutrea s-lu aflji) cã s-ascumsi; tsi cãftash (tsi vreai s-ai), aflash; tsi caftsã (tsi mutreshti s-aflji, tsi vrei s-fats) aoatsi, hilj?; caftã (mutreashti) s-fugã peascumta din hoarã; caftã (mutreashti, va, duchimãseashti) s-lu nsoarã; va s-fugã dit casa-a lui, sã-sh caftã (s-mutreascã tra s-aflã) altu loc; sh-u bãgã tu minti si-sh caftã (s-mutreascã tra si sh-aflã) tihea; lj-caftu mintea
(expr: voi s-ved tsi mindueashti, tsi pãreri ari); doilji s-caftã (sh-arucã ocljilj si s-aflã) cu mutrita; feata tsi u caftu mini
(expr: tsi u caftu ti nveastã) nu mi va; dutsi s-u caftã feata di la pãrintsã; sh-u bãgã s-caftã (s-aflã tra si nsoarã cu) nã veduã; mi dush la amirãlu, si-lj caftu hilj-sa nveastã; di la mini tsi cãftats? (tsi vrets? tsi-nj dimãndats?); caftã-mi putsãn ãn cap
(expr: mutrea-mi n cap ti biduclji); s-cãftã la tuts yeatsãrlji (du-si s-lu veadã tuts yeatsãrlji ti lãngoarea tsi ari); mi caftã
(expr: mi mutrescu di niputeari) multu ghini lãlãnjlji; mi cãftai
(expr: mi dush la yeatru s-mi mutreascã) shapti mesh
§ cãftat (cãf-tátŭ) adg cãftatã (cãf-tá-tã), cãftats (cãf-tátsĭ), cãftati/cãftate (cãf-tá-ti) –
cimshescu
cimshescu (cim-shĭés-cu) vb IV cimshii (cim-shíĭ), cimsham (cim-shĭámŭ), cimshitã (cim-shí-tã), cimshiri/cimshire (cim-shí-ri) – dau lishor di tsiva (agudescu, luvescu, etc.), di-aradã tu-agiocurli di njits, cãndu easti zborlu di-unã sfurlã i di-un usic tsi-agudeashti lishor unã altã sfurlã i un altu usic; cimcescu, aricescu, arãcescu, ciupurtescu
{ro: atinge uşor}
{fr: toucher légèrement, en parlant d’une toupie ou d’un osselet qui touche une autre toupie ou un autre osselet dans les jeux d’enfants}
{en: touch lightly, when talking about a spinning top or a bone (hitting another spinning top or bone) in children’s games}
ex: cãtu-l cimshii (cãt ded di el, cãt lu-aricii)
§ cimshit (cim-shítŭ) adg cimshitã (cim-shí-tã), cimshits (cim-shítsĭ), cimshiti/cimshite (cim-shí-ti) – tsi easti ahulit (pusputit, agudit, etc.) lishor; aricit, arãcit, ciupurtit, cimcit
{ro: atins uşor}
{fr: touché légèrement}
{en: touched lightly}
§ cimshiri/cimshire (cim-shí-ri) sf cimshiri (cim-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti cimshit; cimciri, arãciri, ciupurtiri, mãtulj
{ro: acţiunea de a atinge uşor}
{fr: action de toucher légèrement}
{en: action of touching lightly}
§ cimcescu (cim-cĭés-cu) vb IV cimcii (cim-cíĭ), cimceam (cim-cĭámŭ), cimcitã (cim-cí-tã), cimciri/cimcire (cim-cí-ri) – (unã cu cimshescu)
§ cimcit (cim-cítŭ) adg cimcitã (cim-cí-tã), cimcits (cim-cítsĭ), cimciti/cimcite (cim-cí-ti) – (unã cu cimshit)
§ cimciri/cimcire (cim-cí-ri) sf cimciri (cim-círĭ) – (unã cu cimshiri)
ciupurtescu
ciupurtescu (cĭu-pur-tés-cu) vb IV ciupurtii (cĭu-pur-tíĭ), ciupurteam (cĭu-pur-tĭámŭ), ciupurtitã (cĭu-pur-tí-tã), ciupurti-ri/ciupurtire (cĭu-pur-tí-ri) – dau lishor di tsiva (ahulescu, puspu-tescu, agudescu, etc.), di mizi s-aducheashti; aricescu, arãcescu, cimshescu (cimcescu, cãndu easti zborlu di sfurli i usitsi tu-agiocurli di njits)
{ro: atinge uşor}
{fr: toucher légèrement}
{en: touch lightly}
ex: gugoshlu shuirã shi mash u ciupurteashti (u-agudeashti lishor)
§ ciupurtit (cĭu-pur-títŭ) adg ciupurtitã (cĭu-pur-tí-tã), ciupurtits (cĭu-pur-títsĭ), ciupurtiti/ciupurtite (cĭu-pur-tí-ti) – tsi easti agudit (ahulit, pusputit, etc.) lishor; aricit, arãcit, cimshit, cimcit
{ro: atins uşor}
{fr: touché légèrement}
{en: touched lightly}
§ ciupurtiri/ciupurtire (cĭu-pur-tí-ri) sf ciupurtiri (cĭu-pur-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti ciupurtit; ariciri, arãciri, cimshiri, cimciri, mãtulj
{ro: acţiunea de a atinge uşor}
{fr: action de toucher légèrement}
{en: action of touching lightly}
gugustedz
gugustedz (gu-gus-tédzŭ) (mi) vb I gugustai (gu-gus-táĭ), gugustam (gu-gus-támŭ), gugustatã (gu-gus-tá-tã), gugusta-ri/gugustare (gu-gus-tá-ri) – lu-acats mbratsã sh-lu stringu la cheptu (di-aradã di vreari, di dor, cã nu-l vidzui di multu chiro, etc.); ahulescu cu budzãli-a meali budzãli-a altui (frãmtea, mãna, etc.) tra s-lj-aspun vrearea (tinjia, ascultarea, etc.) tsi lj-portu; gugustescu, mbrãtsitedz, mbrãtsishedz, mbrãtsushedz, ambratsit, ambrats, angãljisescu, ncurpiljedz, pushtuescu, bash, hiritisescu, hiritsescu
{ro: îmbrăţişa, săruta}
{fr: embrasser, baiser}
{en: embrace, kiss}
ex: ca purunghilj nã gugushteam (bãsham)
§ gugustat (gu-gus-tátŭ) adg gugustatã (gu-gus-tá-tã), gugustats (gu-gus-tátsĭ), gugustati/gugustate (gu-gus-tá-ti) – tsi easti acãtsat ãn bratsã shi stres la cheptu; tsi ari mãna (fatsa, frãmtea, budzãli, etc.) ahuliti di budzãli-a unui; gugustit, mbrãtsitat, mbrãtsishat, mbrãtsushat, ambrãtsat, ambrãtsitat, angãljisit, ncurpiljat, pushtuit, bãshat, hiritisit, hiritsit
{ro: îmbrăţişat, sărutat}
{fr: embrassé baisé}
{en: kissed, embraced}
§ gugustari/gugustare (gu-gus-tá-ri) sf gugustãri (gu-gus-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea s-gugusteadzã (sã mbrãtsiteadzã, s-bashi); gugustiri, mbrãtsitari, mbrãtsishari, mbrãtsushari, ambrãtsari, ambrãtsitari, angãljisiri, ncurpiljari, pushtuiri, bãshari, hiritisiri, hiritsiri
{ro: acţiunea de a îmbrăţişa, de a săruta; îmbrăţişare; sărutare}
{fr: action d’embrasser, de baiser; embrassade, baiser}
{en: action of embracing, of kissing; embrace, kiss}
§ gugustescu (gu-gus-tés-cu) (mi) vb IV gugustii (gu-gus-tíĭ), gugusteam (gu-gus-teámŭ), gugustitã (gu-gus-tí-tã), gugustiri/gugustire (gu-gus-tí-ri) – (unã cu gugustedz)
§ gugustit (gu-gus-títŭ) adg gugustitã (gu-gus-tí-tã), gugustits (gu-gus-títsĭ), gugustiti/gugustite (gu-gus-tí-ti) – (unã cu gugustat)
§ gugustiri/gugustire (gu-gus-tí-ri) sf gugustiri (gu-gus-tírĭ) – (unã cu gugustari)
hiritisescu
hiritisescu (hi-ri-ti-sés-cu) (mi) vb IV hiritisii (hi-ri-ti-síĭ), hiritiseam (hi-ri-ti-seámŭ), hiritisitã (hi-ri-ti-sí-tã), hiritisiri/hiri-tisire (hi-ri-ti-sí-ri) –
1: fac un semnu i dzãc un zbor di vreari (sãnãtati, urari, tinjii, ambãreatsã, etc.) cãndu mi dispartu icã mi aflu cu cariva; pitrec ncljinãciunj shi zboarã di vreari (di urari, di sãnãtati, etc.) a unui di cari escu diparti; hiritsescu, bunuescu, ghinuescu, cãlimirsescu, prishindescu;
2: lu-acats mbratsã sh-lu stringu la cheptu (di-aradã di vreari, di dor, cã nu-l vidzui di multu chiro, etc.); ahulescu cu budzãli mãna (frãmtea, budzãli, etc.) tra s-aspun a unui cã-lj portu vreari (tinjii, ascultari, etc.); bash tu-unã fatsã sh-deapoea pi-alantã; hiritsescu, mbrãtsitedz, mbrãtsishedz, mbrãtsushedz, ambratsit, ambrats, angãljisescu, ncurpiljedz, pushtuescu, bash, gugustedz, gugustescu
{ro: saluta; îmbrăţişa, săruta}
{fr: saluer; embrasser, baiser}
{en: greet, salute; embrace, kiss}
ex: tricu piningã afendi sh-lu hiritisi (ghiunui); hiritisirã (bãsharã) iconjli
§ hiritisit (hi-ri-ti-sítŭ) adg hiritisitã (hi-ri-ti-sí-tã), hiritisits (hi-ri-ti-sítsĭ), hiritisiti/hiritisite (hi-ri-ti-sí-ti) –
1: tsi-lj s-ari dzãsã un zbor la unã andamusi, i-lj s-ari faptã un semnu, tra sã-lj s-aspunã vreari (tinjii, etc.); hiritsit, bunuit, ghinuit, cãli-mirsit, prishindit;
2: tsi easti acãtsat ãn bratsã shi stres la cheptu; tsi easti cu mãna (fatsa, frãmtea, budzãli, etc.) ahuliti di budzãli-a unui; hiritsit, mbrãtsitat, mbrãtsishat, mbrãtsushat, ambrãtsat, ncurpiljat, angãljisit, pushtuit, bãshat, gugustat, gugustit
{ro: salutat; îmbrăţişat, sărutat}
{fr: salué; embrassé baisé}
{en: greeted, saluted; embraced, kissed}
§ hiritisiri/hiritisire (hi-ri-ti-sí-ri) sf hiritisiri (hi-ri-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea s-ghinueashti (s-gugusteadzã, sã mbrãtsiteadzã, s-bashi, etc.); hiritsiri, bunuiri, ghinuiri, cãlimirsiri, prishindiri; mbrãtsitari, mbrãtsishari, mbrãtsushari, ambrãtsari, angãljisiri, ncurpiljari, pushtuiri, bãshari, gugustari, gugustiri
{ro: acţiunea de a saluta, de a îmbrăţişa, de a săruta; salutare, îmbrăţişare; sărutare}
{fr: action de saluer; d’embrasser, de baiser; salutation, embrassade, baiser}
{en: action of greeting, of saluting; of embracing, of kissing; greeting, embrace, kiss}
mprãnjescu
mprãnjescu (mprã-njĭés-cu) (mi) vb IV mprãnjii (mprã-njíĭ), mprãnjam (mprã-njĭámŭ), mprãnjitã (mprã-njí-tã), mprãnji-ri/mprãnjire (mprã-njí-ri) – dau di cariva (cu mãna, ciciorlu, deadzitli, etc.); ãmprãnjescu, ahulescu, agudescu, luvescu, cãrtescu; (fig: mprãnjescu (unã muljari) = bag unã muljari tu ashtirnut, u-ampihiur, u-ambair, u ncalic, etc.)
{ro: atinge, lovi}
{fr: toucher, frapper}
{en: touch, hit}
ex: canda mprãnjeshti (agudeshti) poarca
§ mprãnjit (mprã-njítŭ) adg mprãnjitã (mprã-njí-tã), mprãnjits (mprã-njítsĭ), mprãnjiti/mprãnjite (mprã-njí-ti) – tsi da di cariva (cu mãna, ciciorlu, deadzitli, etc.); ãmprãnjit, ahulit, agudit, luvit, cãrtit
{ro: atins, lovit}
{fr: touché, frappé}
{en: touched, hit}
§ mprãnjiri/mprãnjire (mprã-njí-ri) sf mprãnjiri (mprã-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti ãmprãnjit; ãmprãnjiri, ahuliri, agudiri, luviri, cãrtiri
{ro: acţiunea de a atinge, de a lovi; atingere, lovire}
{fr: action de toucher, de frapper}
{en: action of touching, of hitting}
§ ãmprãnjescu (ãm-prã-njĭés-cu) (mi) vb IV ãmprãnjii (ãm-prã-njíĭ), ãmprãnjam (ãm-prã-njĭámŭ), ãmprãnjitã (ãm-prã-njí-tã), ãmprãnjiri/ãmprãnjire (ãm-prã-njí-ri) – (unã cu mprãnjescu)
§ ãmprãnjit (ãm-prã-njítŭ) adg ãmprãnjitã (ãm-prã-njí-tã), ãmprãnjits (ãm-prã-njítsĭ), ãmprãnji-ti/ãmprãnjite (ãm-prã-njí-ti) – (unã cu mprãnjit)
§ ãmprãnji-ri/ãmprãnjire (ãm-prã-njí-ri) sf ãmprãnjiri (ãm-prã-njírĭ) – (unã cu mprãnjiri)
pusputescu
pusputescu (pus-pu-tés-cu) (mi) vb IV pusputii (pus-pu-tíĭ), pusputeam (pus-pu-teámŭ), pusputitã (pus-pu-tí-tã), pusputi-ri/pusputire (pus-pu-tí-ri) – bag mãna lishor pristi-un lucru, tra s-lu-aduchescu (cu deadzitli), tsi easti sh-cum easti; imnu peanarga cã nu cunoscu locurli; mutrescu sh-guzgunipsescu cu cãshtigã, caftu tsiva tsi nu shtiu iu s-aflã; ahulescu, huhulescu, pãspãtescu, pusputipsescu
{ro: pipăi, atinge, scormoni}
{fr: tâter, toucher, palper}
{en: feel with fingers, touch}
ex: s-pusputi (s-ahuli) tu shileafi; s-dutsi pusputindalui; pusputi (ahuli) vãrtsili; acãtsai s-pusputescu (s-ahulescu) inima; intrã tu apã shi tut pusputea sh-mutrea s-lu-acatsã; mi pusputescu, ahulescu io n cap, di-iu cap?; tut pusputeashti shi ahuleashti ficiorlu cu ocljilj ligats tu odã; pusputeashti prit stranji shi-lj furã cljeili di hãznã; s-hipsi tu-apã shi pusputea s-lu-aflã nelu prit chitritsealili-a arãului
§ pusputit (pus-pu-títŭ) adg pusputitã (pus-pu-tí-tã), pusputits (pus-pu-títsĭ), pusputiti/pusputite (pus-pu-tí-ti) – tsi ari pusputitã tsiva i iuva; tsi easti pusputit, ahulit, cãftat; ahulit, huhulit, pãspãtit, pusputipsit
{ro: pipăit, atins, scormonit}
{fr: tâté, touché, palpé}
{en: felt with fingers, touched}
§ pusputiri/pusputire (pus-pu-tí-ri) sf pusputiri (pus-pu-tírĭ) – atsea tsi fatsi cariva cari pusputeashti; ahuliri, huhuliri, pãspãtiri, pusputipsiri
{ro: acţiunea de a sufla, de a pipăi, de a atinge, de a scormoni; suflare; pipăire, atingere, scormonire}
{fr: action de tâter (toucher, palper)}
{en: action of feeling with fingers (of touching)}
§ pãspãtescu (pãs-pã-tés-cu) (mi) vb IV pãspãtii (pãs-pã-tíĭ), pãspãteam (pãs-pã-teámŭ), pãspãtitã (pãs-pã-tí-tã), pãspãtiri/pãspãtire (pãs-pã-tí-ri) – (unã cu pusputescu)
§ pãspãtit (pãs-pã-títŭ) adg pãspãtitã (pãs-pã-tí-tã), pãspãtits (pãs-pã-títsĭ), pãspãtiti/pãspãtite (pãs-pã-tí-ti) – (unã cu pusputit)
§ pãspãtiri/pãspãtire (pãs-pã-tí-ri) sf pãspãtiri (pãs-pã-tírĭ) – (unã cu pusputiri)