|
|
ahiurhescu
ahiurhescu (a-hĭur-hĭés-cu) vb IV – vedz tu arhii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: arhiiacats
acats (a-cátsŭ) (mi) vb I acãtsai (a-cã-tsáĭ), acãtsam (a-cã-tsámŭ), acãtsatã (a-cã-tsá-tã), acãtsari/acãtsare (a-cã-tsá-ri) – bag tu mãnã, ljau, apuc, spindzur; mi curdusescu, mi-ashternu, mi-acoapir; nchisescu (s-fac tsiva, sã zburãscu, s-amin tufechi, etc.), ahiurses-cu, ahiurhescu, apãrnjescu, nchiseashti s-sugã (natlu);
(expr:
1: acats casã = ljau cu nichi unã casã;
2: mi-acatsã caplu; mi-acatsã heavra; mi-acatsã tu lingurici; etc. = nchiseashti s-mi doarã caplu; hivrescu; nchiseashti s-mi doarã tu lingurici, etc.
3: acats guvili = fug sh-mi-ascundu;
4: nj-acatsã mintea = aduchescu lishor, hiu dishteptu pirã;
5: nji s-acatsã (tu gurmadz) = nj-armasi tsiva (nji s-astãmãtsi unã cumatã di mãcari i altutsiva) tu gãrgãlan shi nu pot s-u ngljit;
6: tsi s-lj-acatsã = easti multu putsãn shi nu lj-agiundzi, nu-l saturã;
7: s-acãtsã (di mãnj, di cicioari, di gurã, etc.) = sicã, dãmlusi di cicioari, mãnj, gurã, etc.;
8: acats corlu = intru s-gioc tu cor;
9: lu-acatsã (stranjili) = ãlj sta ghini (stranjili);
10: nu mi-acatsã loclu = nu-am arãvdari, nu am isihii, canda ashteptu si s-facã tsiva;
11: mi-acatsã amarea = ãnj yini s-versu, s-vom;
12: mi-acãtsã yinlu = mi mbitai; nj-yini-andralã; nj-yin mintsãli deavãrliga;
13: mi-acats di peri = acats s-mi bat, s-mi-anciup;
14: lj-acatsã mãna = poati s-facã lucru bun; easti bun la fãtsearea-a unui lucru;
15: li-acats aloaturli cu cariva = mi fac bun oaspi cu cariva;
16: li-acats aloaturli trã numtã = mi ndreg trã numtã;
17: acatsã loc = fatsi lucrul tsi lipseashti, ngreacã; etc. etc.;
18: s-acatsã tengirea (pri foc) = s-ardi fundul di tengiri, s-afumã tengirea;
19: mi-acatsã dratslji (di ureclji) = mi-aprindu foc, mi nãirescu multu;
20: u-acats feata = u bag feata tu-ashtirnut, u-ambair, u ncalic, u nitinjisescu;
21: acatsã njic = (muljarea) cadi greauã (tra s-facã njic);
22: lu-acats cu mãyi = lj-fac mãyi sh-nu mata poati si sh-facã lucrul di-aradã;
24: mi-acats stihimã = mi-aduchescu cu cariva cu cari nu hiu sinfuni ti-un lucru ca, atsel tsi nu ari ndriptati s-da tsiva (di-aradã paradz) a atsilui tsi ari ndriptati, dupã tsi va s-aflãm deadun cum easti lucrul dealihea; bag stihimã;
25: nj-acatsã ghini = ved hãiri, am prucuchii)
{ro: agăţa, prinde, începe}
{fr: accrocher, attraper, saisir, occuper, commencer}
{en: catch, occupy, start}
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); i lu-adari un lucru, i nu ti-acatsã (nu lu nchisea); di tsi s-acatsã, s-usucã; lu-acãtsãm (ãl bãgãm tu mãnã) tu pãduri; picurarlji acãtsarã (ãlj loarã, s-ashtirnurã tu) giuneapinjlji; cã va-acatsã (va s-acoapirã cu) neauã muntsãlj; di cu noaptea s-lucreadzã-acãtsarã (nchisirã); acãtsarã (ahiursirã) s-da cap; foclu acãtsã (ãnchisi si s-aprindã); intrai tu cor shi u-acãtsai (u loai) di mãnã; di-altã parti acatsã corlu (apãrnjashti corlu; icã el/ea intrã tu cor); s-acãtsã di (agiundzi tu) muntsã; acãtsarã (nchisirã s-aminã) tufechi cu purintsãlj; natlu nu-acatsã (nu nchiseashti s-sugã); va ti-acats (va nj-ahãrzeshti ca unã) poartã; vituljlu gras tsi nu lu-acatsã (nu lu ncapi, nu poati s-lu misurã) zigha; lu-acãtsai (spindzurai) paltul di penurã; nã lai sãrmã, tsi s-lj-acatsã
apãrnjescu
apãrnjescu (a-pãr-njĭés-cu) vb IV apãrnjii (a-pãr-njíĭ), apãrnjam (a-pãr-njĭámŭ), apãrnjitã (a-pãr-njí-tã), apãrnjiri/apãrnjire (a-pãr-njí-ri) – ljau (acats) s-fac tsiva; pãrnjescu, purnjescu, purnescu, ahiurhescu, ahurhescu, ahiursescu, arhiusescu, arhinsescu, ãnchisescu, nchisescu, ãntsep, ntsep, chinsescu, chinisescu, litescu, acats, ljau
{ro: începe}
{fr: commencer}
{en: start}
ex: apãrnjim (nchisim) di dimneatsa; apãrnjashti (ahiurheashti) s-caftã coarda; ca sclava s-lucreadzã apãrnjashti (nchiseashti); sh-apãrnji (shi nchisi) tra s-suflã-al Doni; nã videari shi apãrnji s-u mãshcã buriclu; azboairã un pulj pri-alumachi shi apãrnji tra s-batã un lai cãntic; mãcãrli apãrnjirã s-urdinã, cari di cari ma bunã
§ apãrnjit (a-pãr-njítŭ) adg apãrnjitã (a-pãr-njí-tã), apãrnjits (a-pãr-njítsĭ), apãrnjiti/apãrnjite (a-pãr-njí-ti) – (om) tsi s-ari acãtsatã s-facã tsiva; (lucru) tsi easti nchisit; pãrnjit, purnjit, purnit, ahiurhit, ahurhit, ahiursit, arhiusit, arhinsit, ãnchisit, nchisit, ãntsiput, ntsiput, chinsit, chinisit, litit
{ro: început}
{fr: commencé}
{en: started}
ex: lãpuda easti-apãrnjitã (ahiurhitã)
§ apãrnji-ri/apãrnjire (a-pãr-njí-ri) sf apãrnjiri (a-pãr-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nchiseashti tsiva; pãrnjiri, purnjiri, purniri, ahiurhiri, ahurhiri, ahiursiri, arhiusiri, arhinsiri, ãnchisiri, nchisiri, chinsiri, chinisiri, litiri, ãntseapiri, ntseapiri
{ro: acţiunea de a începe; începere}
{fr: action de commencer}
{en: action of starting}
§ neapãrnjit (nea-pãr-njítŭ) adg neapãrnjitã (nea-pãr-njí-tã), neapãrnjits (nea-pãr-njítsĭ), neapãrnjiti/neapãrnjite (nea-pãr-njí-ti) – tsi nu s-ari acãtsatã s-facã tsiva; (lucru) tsi nu easti apãrnjit; nipãrnjit, neahiurhit, neahurhit, neahiursit, nearhiusit, nearhinsit, ninchisit, nintsiput
{ro: neînceput}
{fr: qui n’est pas commencé}
{en: not started}
ex: lucrul easti neapãrnjit (ninchisit)
§ neapãrnjiri/neapãrnjire (nea-pãr-njí-ri) sf neapãrnjiri (nea-pãr-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu si nchiseashti tsiva; nipãrnjiri, neahiurhiri, neahurhiri, neahiursiri, nearhiusiri, nearhinsiri, ninchisiri, nintseapiri
arhii/arhie
arhii/arhie (ar-hí-i) sf arhii (ar-híĭ) – oara cãndu nchiseashti un lucru; ahiurhita-a unui lucru; arhizmã, ahurhitã, ahiursitã, ar-hiusitã, arhinsitã, ahiursiturã, ãnchisitã, nchisitã, apãrnjitã, pãrnji-tã, ãntsiput, ntsiput
{ro: început}
{fr: commencement, début}
{en: start}
§ arhizmã (ar-híz-mã) sf arhizmi/arhizme (ar-híz-mi) – (unã cu arhii)
§ arhiusescu (ar-hĭu-sés-cu) vb IV arhiusii (ar-hĭu-síĭ), arhiuseam (ar-hĭu-seámŭ), arhiusitã (ar-hĭu-sí-tã), arhiusiri/arhiusire (ar-hĭu-sí-ri) – ljau (acats) s-fac tsiva; ahurhescu, ahiursescu, ahiurhescu, arhinsescu, ãnchisescu, nchisescu, apãrnjescu, pãrnjescu, ãntsep, ntsep, acats, ljau
{ro: începe}
{fr: commencer}
{en: start}
§ arhiusit (ar-hĭu-sítŭ) adg arhiusitã (ar-hĭu-sí-tã), arhiusits (ar-hĭu-sítsĭ), arhiusiti/arhiusite (ar-hĭu-sí-ti) – tsi ari acãtsatã s-facã tsiva; ahurhit, ahiursit, ahiurhit, arhinsit, ãnchisit, nchisit, apãrnjit, pãrnjit, ãntsiput, ntsiput
{ro: început}
{fr: commencé}
{en: started}
§ arhiusiri/ar-hiusire (ar-hĭu-sí-ri) sf arhiusiri (ar-hĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nchiseashti tsiva; ahurhiri, ahiursiri, ahiurhiri, arhinsiri, ãnchisiri, nchisiri, apãrnjiri, pãrnjiri, ãntseapiri, ntseapiri
{ro: acţiunea de a începe; începere; început}
{fr: action de commencer; commencement}
{en: action of starting; start}
§ nearhiusit (near-hĭu-sítŭ) adg nearhiusitã (near-hĭu-sí-tã), nearhiusits (near-hĭu-sítsĭ), nearhiusiti/nearhiusite (near-hĭu-sí-ti) – tsi nu s-ari acãtsatã s-facã tsiva; neahurhit, neahiursit, neahiurhit, nearhinsit, ninchisit, neapãrnjit, nipãrnjit, nintsiput
{ro: neînceput}
{fr: qui n’est pas commencé}
{en: that is not started}
§ nearhiusiri/nearhiusire (near-hĭu-sí-ri) sf nearhiusiri (near-hĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nchiseashti tsiva; neahurhiri, neahiursiri, neahiurhiri, nearhinsiri, ninchisiri, neapãrnjiri, nipãrnjiri, nintseapiri
cãrvealji/cãrvealje
cãrvealji/cãrvealje (cãr-veá-lji) sf cãrvelj (cãr-véljĭ) – unã pãni ntreagã; cãrvealji di pãni; cãrvelji, sãmuni, sãmunã, somunã, sumunã, cirecã
{ro: pâine întreagă}
{fr: pain entier}
{en: loaf of bread}
ex: giumitati cãrvealji di pãni; featsi optu cãrvelj; sh-bãgã trei cãrvelj di pãni tu tastru; cãrvealja, ne tu mãseauã nu-lj intrã
§ cãrvelji/cãrvelje (cãr-vé-lji) sf cãrvelj (cãr-véljĭ) – (unã cu cãrvealji)
ex: adush nã cãrvelji di pãni; talji cãrvelja n dauã; ahiurhescu nã cãrvelji
intru
intru (ín-tru) vb I intrai (in-tráĭ), intram (in-trámŭ), intratã (in-trá-tã), intrari/intrare (in-trá-ri) – yin dit un loc di nafoarã (di-aradã ma dishcljis) tra s-mi aflu tu-un loc di nuntru (di-aradã ma ncljis); mi bag tu-un lucru (casã, grãdinã, pãduri, etc.); trec prit tsiva (tra s-mi duc iuva, s-mi curdusescu tu-un loc, etc.); trec nuntru; bag ciciorlu tu-un loc; ursescu n casã; njergu, mi duc, mi min, mi bag, mi hig, pitrundu, yin, etc.; (fig:
1: intru = nchisescu, apãrnjescu, acats, ahiursescu, ahiurhescu, etc.; expr:
2: lj-u intru = (i) nchisescu s-lu bat, sã-lj dau un shcop; (ii) nchisescu s-mãc;
3: nj-intrã (s-fac tsiva) = ãnj yini, nj-bag tu minti, apufãsescu s-fac tsiva;
4: (stranjili) intrã tu lari (tu apã) = (stranjili) s-adunã, si strimteadzã, njicshureadzã dupã lari;
5: dzãlili nu intrã n sac = nu bitisescu dzãlili, avem chiro;
6: nj-intrã luplu tu matsã = nj-si featsi multã foami, hiu multu agiun;
7: nj-intrã tu dintsã = nu pot s-lu ved ãn fatsã, nj-yini-agnos;
8: intru tu gailei = nchisescu s-minduescu cã va s-am unã cripari, cã va s-pat tsiva, s-aduchescu unã gailei tu suflit;
9: nj-intrã fricã = mi-aspar;
10: intru n cor = mi bag sh-mini tu-atsea tsi va si s-facã (agioc, alumtã, alishvirishi, etc.);
11: nj-intrã tu cornu (aduchescu ghini, va u tsãn minti)
{ro: intra, pătrunde, etc.}
{fr: entrer, pénétrer, etc.}
{en: enter, penetrate, etc.}
ex: intrã (ursea) n casã s-ljai nã rãchii; nu va esh di iu intrash (pri iu vinjish); intrã di (pitrumni) dauã dzeadziti; intrã tu optu (nchisi anlu optu dit banã); s-intsrã cãndu s-ti-ariseascã?; dau s-intru, nu-nj si intrã (nu para am orixi, nu-nj para yini s-intru); nu cutidzã s-intrã di poartã nãuntru; tsi lã intrã
(expr: tsi lã vinji) sã si mpartã?; furlji intrarã (pitrumsirã) tu turcami; lj-u intrã
(expr: nchisi s-lji da un shcop), lj-umflã sãmarlu; intrã-lj-u
(expr: bati-l, dã-lj un shcop); nã u intrarã
(expr: s-arcarã pri noi shi nchisirã s-nã batã); cãndu lj-u intrã
(expr: nchisi s-lu batã), dã-lj, dã-lj, pãnã dzãsi cucotlu “agiundzi!”; lj-u intrarã a eapilor
(expr: nchisirã s-li batã eapili); cum u vidzu, lj-u intrã
(expr: ahiursi s-lu batã) pri zvercã cu ciumaga; na un cãni intrã tu udã sh-lj-u intrã a oasilor
(expr: nchisi s-mãcã oasili); tu lari, pãndza intrã
nchisescu
nchisescu (nchi-sés-cu) vb IV nchisii (nchi-síĭ), nchiseam (nchi-seámŭ), nchisitã (nchi-sí-tã), nchisiri/nchisire (nchi-sí-ri) – ljau (acats) s-fac tsiva; acats s-fug iuva; ãnchisescu, ahiurhescu, ahur-hescu, ahiursescu, arhiusescu, arhinsescu, apãrnjescu, pãrnjescu, purnjescu, purnescu, ãntsep, ntsep, acats, ljau, chinsescu, chinisescu, litescu;
(expr: nchisescu calea mari = trag s-mor, si ncljid ocljilj ti totna, hiu aproapea di moarti)
{ro: începe; porni, pleca}
{fr: commencer; s’acheminer, partir}
{en: start; leave for}
ex: nãinti sã nchiseascã (s-acatsã s-fugã) di-acasã; Samarina deadi neauã, nveasta-al Dzimã nchisi greauã (acãtsã njic, icã lo calea greauã cu njic); tora nchisii s-fug; nchisii ti Bituli
§ nchisit (nchi-sítŭ) adg nchisitã (nchi-sí-tã), nchisits (nchi-sítsĭ), nchisiti/nchisite (nchi-sí-ti) – tsi ari acãtsatã s-facã tsiva; tsi ari acãtsatã s-fugã iuva; ãnchisit, ahiurhit, ahurhit, ahiursit, arhiusit, arhinsit, apãrnjit, pãrnjit, purnjit, purnit, ãntsiput, ntsiput, chinsit, chinisit, litit
{ro: început; pornit, plecat}
{fr: commencé; parti}
{en: started; left for}
§ nchisiri/nchisire (nchi-sí-ri) sf nchisiri (nchi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ahiurheashti tsiva; atsea tsi s-fatsi cãndu s-acãtsã un tra s-fugã iuva; ãnchisiri, ahiurhiri, ahurhiri, ahiursiri, arhiusiri, arhinsiri, apãrnjiri, pãrnjiri, purnjiri, purniri, ãntseapiri, ntseapiri; chinsiri, chinisiri, litiri
{ro: acţiunea de a începe; de a porni, de a pleca; începere; pornire, plecare}
{fr: action de commencer (de partir)}
{en: action of starting (leaving for)}
§ nchisitã (nchi-sí-tã) sf fãrã pl – ahiurhita-a unui lucru; nchisita-a fudzeariljei; arhii, arhizmã, ãnchisitã, ahiurhitã, ahurhitã, ahiursitã, ahiursiturã, arhiusitã, arhinsitã, apãrnjitã, pãrnjitã, purnjitã, purnitã, ãntsiput, ntsiput, chinsitã, chinisitã, lititã
{ro: început; pornire, plecare}
{fr: commencement, début; départ}
{en: start; departure}
§ ãnchisescu (ãn-chi-sés-cu) vb IV ãnchisii (ãn-chi-síĭ), ãnchiseam (ãn-chi-seámŭ), ãnchisitã (ãn-chi-sí-tã), ãnchisi-ri/ãnchisire (ãn-chi-sí-ri) – (unã cu nchisescu)
ntsep
ntsep (ntsépŭ) vb III ntsipui (ntsi-púĭ), ntsipeam (ntsi-peámŭ), ntsiputã (ntsi-pú-tã), ntseapiri/ntseapire (ntseá-pi-ri) – ljau (acats) s-fac tsiva; ãntsep, ahiurhescu, ahurhescu, ahiursescu, arhinsescu, arhiusescu, ãnchisescu, nchisescu, apãrnjescu, pãrnjescu, acats, ljau, etc.
{ro: începe}
{fr: commencer}
{en: start}
ex: ntsipu (acãtsã, ahiurhi) dipreapoea s-cãntã; tora va sã ntseapã (sã nchiseascã)
§ ntsiput (ntsi-pútŭ) adg ntsiputã (ntsi-pú-tã), ntsiputs (ntsi-pútsĭ), ntsiputi/ntsipute (ntsi-pú-ti) – tsi ari acãtsatã s-facã tsiva; ãntsiput, ahiurhit, ahurhit, ahiursit, arhinsit, arhiusit, ãnchisit, nchisit, apãr-njit, pãrnjit, acãtsat, etc.
{ro: început}
{fr: commencé}
{en: started}
§ ntseapiri/ntseapire (ntseá-pi-ri) sf ntseapiri (ntseá-pirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã nchiseashti tsiva; ãntseapiri, ahiurhiri, ahurhiri, ahiursiri, arhiusiri, arhinsiri, ãnchisiri, nchisiri, apãrnjiri, pãrnjiri, acãtsari, etc.
{ro: acţiunea de a începe; începere}
{fr: action de commencer}
{en: action of starting}
§ nintsiput (nin-tsi-pútŭ) adg nintsiputã (nin-tsi-pú-tã), nintsiputs (nin-tsi-pútsĭ), nintsiputi/nintsipute (nin-tsi-pú-ti) – tsi nu easti ntsiput; neahiur-hit, neahurhit, neahiursit, nearhinsit, nearhiusit, ninchisit, neapãr-njit, nipãrnjit;
(expr: apã nintsiputã = apã dit pãrmiti, curatã, loatã tu hãryii, ninti ca s-bea cariva)
{ro: neînceput}
{fr: qui n’est pas commencé}
{en: that has not started}
§ nintseapiri/nintseapire (nin-tseá-pi-ri) sf nintseapiri (nin-tseá-pirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu sã nchiseashti tsiva; neahiurhiri, neahurhiri, neahiursiri, nearhiusiri, nearhinsiri, ninchisiri, neapãrnjiri, nipãrnjiri
{ro: acţiunea de a nu începe; neîncepere}
{fr: action de ne pas commencer}
{en: action of not starting}
§ ãntsep (ãn-tsépŭ) vb III ãntsipui (ãn-tsi-púĭ), ãntsipeam (ãn-tsi-peámŭ), ãntsiputã (ãn-tsi-pú-tã), ãntseapiri/ãntseapire (ãn-tseá-pi-ri) – (unã cu ntsep)
scurtu1
scurtu1 (scúr-tu) adg scurtã (scúr-tã), scurtsã (scúr-tsã), scur-ti/scurte (scúr-ti) – (cali, lucru) tsi nu easti lungu; (cali) tsi s-fatsi agonja tu niheamã chiro; tsi tsãni (dãnãseashti) putsãn chiro; (om) njic tu boi;
(expr: cu minti scurtã, scurtu di minti = tsi nu mindueashti ghini, ca oaminjlji dishteptsã, itsrã, mintimenj)
{ro: scurt}
{fr: court, bref}
{en: short, brief}
ex: om scurtu (njic tu boi); nu-avu tsi s-facã cu eali cã suntu scurti; coadã lungã sh-minti scurtã
(expr: s-dzãtsi trã muljeri cã au perlu lungu ma nu suntu sh-ahãntu mintimeni)
§ scundu (scún-du) adg scundã (scún-dã), scundzã (scún-dzã), adg scundi/scunde (scún-di) – (om) tsi easti shcurtu, njic (di boi); (om, lucru) tsi nu para easti-analtu; scurtu, scurtabec, scurtabac, scurtac, shcurtu, shcurtabac, apus, njic, minut
{ro: scund}
{fr: court, petit (de taille)}
{en: short, small (in height)}
ex: lã freadzim scunda nucã
§ shcurtu1 (shcúr-tu) adg shcurtã (shcúr-tã), shcurtsã (shcúr-tsã), shcurti/shcurte (shcúr-ti) – (unã cu scurtu1)
ex: pãrãmithlu a meu easti shcurtu (nu tsãni multu chiro); lu-aduchi cã easti shcurtu di minti
(expr: cã nu para easti mintimen, dishteptu); shcurtul di minti lj-aspuni cum sta luguria; ari cusitsi lundzi sh-minti shcurtã
(expr: easti ca glarecicã)
§ Scurtu2 (Scúr-tu) sm fãrã pl – andoilu mes a anlui (nai ma scurtul mes dit an cu 28 di dzãli trei anj cu-arada, shi 29 ampatrulea); Shcurtu, Flivar, Fivruar
{ro: Februarie}
{fr: Février}
{en: February}
ex: dit Scurtu (meslu Flivar) masturlji ahiurhescu si s-mindueascã trã ducã
§ Shcurtu2 (Shcúr-tu) sm fãrã pl – (unã cu Scurtu2)
ex: Shcurtul (Flivarlu) atsel arãulu; Shcurtul (meslu Flivar) s-moalji chirolu
§ scurtedz (scur-tédzŭ) (mi) vb I scurtai (scur-táĭ), scurtam (scur-támŭ), scurtatã (scur-tá-tã), scurta-ri/scurtare (scur-tá-ri) – fac ma scurtu; njicshuredz lundzimea-a unui lucru; shcurtedz, scurtichedz, shcurtichedz, njicshuredz, adun;
ureaclji/ureaclje
ureaclji/ureaclje (u-reá-clji) sf ureclji (u-ré-clji) – dauãli hãlãts (mãdulari), di-unã parti sh-di-alantã a caplui, cu cari avdi omlu (pravda) sh-cari ari trei pãrtsã, cu-atsea di nafoarã tsi s-veadi ca unã soi di pheat (hunii), sh-alanti dauã (di mesi sh-di nãuntrul a caplui) tsi nu s-ved; zilji;
(expr:
1: ureaclja-a aclui = guva di ac prit cari s-treatsi hirlu; coaca-a aclui; mãgheaua (a aclui);
2: ureaclji di tisagã = unã di dauãli giumitãts (oclji) di tisagã, di-unã parti sh-di-alantã ca dauã tastri (gechi), tu cari s-bagã lucri;
3: ureaclji di sãmar = soea di cãrlidzi di la sãmar (cutsachea) di cari s-acatsã unã furtii;
4: ureaclji di saricã = cumatã tsi spindzurã dit pãltãrli-a saricãljei, cari easti adãvgatã mash ti mushiteatsã cã nu-agiutã la tsiva; s-dzãtsi “ureaclji di saricã” ti lucrili tsi nu-aduc vãrã hãiri;
5: ureaclja-a pescului = hãlatea cu cari adilji vimtu pescul (shi alti prici tsi bãneadzã tu apã) cari sh-u-adutsi cu ureaclja-a omlui ca formã sh-ca loclu iu s-aflã (di-unã parti sh-di-alantã a caplui);
6: am ureaclja bunã = avdu ghini;
7: escu fudul di ureclji; lj-am urecljili astupati (cu bumbac); sh-lã draclu zmeanili cu urecljili-a meali = nu-avdu ghini, nu-avdu dip, escu surdu, asurdzãscu;
8: nu-avdu di ureclji = nu voi sã shtiu;
9: nu-avdu di-atsea ureaclji = mi fac cã taha nu avdu, nu voi s-ascultu, nu voi s-fac tsi-nj si caftã;
10: nu-ari ureaclja aoatsi = nu-ascultã, nu avdi, u-ari mintea aljurea, nu bagã oarã la-atseali tsi-lj si dzãc;
11: nj-mãcã (nj-lja; nj-arupi) urecljili = nj-zburashti tut chirolu; nu mi-alasã isih; nj-caftã tut chirolu idyiul lucru; etc.; mi asurdzashti;
12: nu-nj lja ureaclja = nu-achicãsescu, nu-aduchescu;
13: draclu mi-alasã di ureclji = isihãsescu, agãlisescu;
14: ãl ljau di ureaclji = dormu, lji ncljid ocljilj, l-fur somnul, nj-coc un somnu, etc.;
15: ljau (trag) di ureclji (urecljili) = (i) lu-acats di ureclji shi-lj li trag nsus; (ii) ascultu tsi sã zburashti; (iii) ascultu sh-aduchescu ghini, tsãn minti; (iv) l-vãryescu tra s-nu tsiva di fatsi un lucru;
16: bag (trag, ljau) di ureaclji = (i) aduchescu; (ii) tsãn minti;
17: hiu mash ureclji; nj-bag ureaclja; trag cu ureaclja = ascultu, caftu s-avdu;
18: nj-disfac (nj-dishcljid) urecljili = ascultu, bag oarã la-atseali tsi-nj si dzãc, nj-am cãshtigã, etc.;
19: li ciulescu urecljili = li mut urecljili cã-nj si pari cã avdzãi tsiva, tra s-avdu tsiva, tra s-avdu ma ghini; (prãvdzãli) li mprustã urecljili, li mutã, cã avdzãrã tsiva;
20: nu-nj si bati ureaclja = nu mi mealã, nu mi siclitsescu, nu-nj fac sãndzi-arãu, stau isih, nu-nj mãc inima, nu mi-aspar;
21: pi-atsea ureaclji va-nj mi bag; va-nj mi culcu pi ureaclja-atsea ndreapta = va-nj stau isih, nu va nj-aspargu isihia; nu va s-adun gaile;