DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ahci

ahci (ah-cí) sm, sf ahcioanji/ahcioanje (ah-cĭŭá-nji), ahceadz (ah-cĭádzĭ), ahcioanji/ahcioanje (ah-cĭŭá-nji) – bãrbat i muljari tsi fatsi mãcari (ghelã, mãyirii); bãcãtar, mayir, mãyirgi, ghelãgi
{ro: bucătar}
{fr: cuisinier}
{en: cook}
ex: mãcãm ghini la ahcilu (mayirlu) dit chioshi; ahcioanja fatsi gheli gustoasi

§ ahcilã-chi/ahcilãche (ah-ci-lắ-chi) sf ahcilãchi (ah-ci-lắchĭ) – mãstu-rilja-a fãtseariljei di ghelã prit ãngãldzãrea la foc (cutseari, fridzeari, hirbeari, etc.) a luguriilor tsi s-mãcã; tehnea-a ahcilui
{ro: arta bucătăriei}
{fr: art culinaire}
{en: cookery}
ex: bãneadzã cu ahcilãchea (tehnea di ahci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãcãtar1

bãcãtar1 (bã-cã-tárŭ) sm bãcãtari (bã-cã-tárĭ) – bãrbat tsi fatsi mãcãri; ahci, mayir, mãyirgi, ghelãgi
{ro: bucătar}
{fr: cuisinier}
{en: cook}

§ bãcãtãrii/bãcãtãrie (bã-cã-tã-rí-i) sf bãcãtãrii (bã-cã-tã-ríi) –
1: udãlu iu s-fatsi mãcarea (ghela); mayiryio, mayiuryio, mutvachi;
2: tehnea di fãtseari a ghelãljei; ahcilãchi, mãyiripsiri
{ro: bucătărie}
{fr: cuisine, art culinaire}
{en: kitchen; culinary art}

§ bãcãtãrescu1 (bã-cã-tã-rés-cu) adg bãcãtãreascã (bã-cã-tã-reás-cã), bãcãtãreshtsã (bã-cã-tã-résh-tsã), bãcãtãreshti (bã-cã-tã-résh-ti) – tsi ari s-facã cu tehnea di mayir i bãcãtãrii
{ro: bucătăresc}
{fr: culinaire}
{en: culinary}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãhcishi/bãhcishe

bãhcishi/bãhcishe (bãh-cí-shi) sf bãhcishi/bãhcishe (bãh-cí-shi) – atsea tsi-lj dai a unui cãndu-l meshti cu tsiva (di-aradã paradz, tsi s-adavgã la-atsea tsi lipsea s-lu plãteshti trã lucrul tsi tsã lu-ari adratã, tra s-lj-aspuni cã eshti multu ifhãrãstisit di cum tsã lu-ari faptã);
(expr: dau (ljau) unã bãhcishi = mescu (mi mescu))
{ro: bacşiş}
{fr: pourboire}
{en: tip}
ex: lu-adusi la vãsiljelu shi-sh lo bãhcishi shi numã mari; cari va s-lu-aflã nelu, va s-lja nã mari bãhcishi

§ bacshishi/bacshishe (bac-shí-shi) sf bacshishi/bacshishe (bac-shi-shi) – (unã cu bãhcishi)
ex: l-pitricui pãnã la noi shi-lj ded unã bacshishi (shi-l miscui)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãtãhci

bãtãhci (bã-tãh-cí) adg bãtãhcioanji/bãtãhcioanje (bã-tãh-cĭŭá-nji), bãtãhceadz (bã-tãh-cĭádzĭ), bãtãhcioanji/bãtãhcioanje (bã-tãh-cĭŭá-nji) – om cari, trã ghineatsa-a lui, cu minciunj sh-culãchipsiri, arãdi lumea; fur, calpuzan, ehle, fãgã, etc.
{ro: escroc}
{fr: filou, chenapan}
{en: crook, swindler}

§ bãtãcci (bã-tãc-cí) adg bãtãc-cioanji/bãtãccioanje (bã-tãc-cĭŭá-nji), bãtãcceadz (bã-tãc-cĭádzĭ), bãtãccioanji/bãtãccioanje (bã-tãc-cĭŭá-nji) – (unã cu bãtãhci)
ex: vãrnãoarã nu lipseashti s-n-adunãm cu bãtãcceadz

§ bãtãh-cilãchi (bã-tãh-ci-lắ-chi) sf bãtãhcilãchi (bã-tãh-ci-lắchĭ) – atseali tsi fatsi un bãtãhci tra s-arãdã lumea; furlichi
{ro: escrocherie}
{fr: filouterie, tromperie}
{en: fraud, swindle}
ex: cu bãtãhcilãchi bãtãhcilu fatsi-aveari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

birbu

birbu (bír-bu) sm birghi (bír-ghi) – (mascur) mushat, bugdan, fudul, pirifan, daitcu, dailean, etc. (fig: birbu = un tsi-arãdi lumea; arãditor, minciunos, calpuzan, bãtãhci, marghiol, etc.)
{ro: mascul mândru}
{fr: beau, fier}
{en: proud male}
ex: oili ambãirarã dupã un birbu (pirifan birbec) calesh; agiumsish birbul a hoarãljei (fig: arãditorlu, bãtãhcilu)

§ birbantu (bir-bán-tu) sm, sf(?), adg [birbantã (bir-bán-tã)?], birbantsã (bir-bán-tsã), [birbanti/birbante (bir-bán-ti)?] – un tsi sh-treatsi bana dupã cum u va el, aspartã sh-pãnghioasã, nu dupã cum u caftã nomurli shi arãdzli tinjisiti a alãntor oaminj; bãrbat tsi lu-arãsescu multu muljerli sh-alagã multu cu eali
{ro: berbant, afemeiat}
{fr: libertin, coureur}
{en: libertine, free-thinker, debauched}

§ birbãntlã-chi/birbãntlãche (bir-bãn-tlắ-chi) sf birbãntlãchi (bir-bãn-tlắchĭ) – purtarea, bana di birbantu; ceapcãnlãchi
{ro: libertinaj, corupţie}
{fr: libertinage}
{en: libertinage}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã