DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agnos

agnos (agh-nósŭ) sn agnosuri (agh-nó-surĭ) – atsea tsi-aducheashti un cãndu mãcã, veadi i avdi tsiva tsi nu lu-arãseashti dip (di-l fatsi s-voamã, sã-lj yinã greatsã); gunos, agunos, agãnos, gnos, greatsã, dizgustu;
(expr: nj-fudzi buriclu di agnos = nj-yini greatsã multã, nj-yini s-versu)
{ro: scârbă, dezgust}
{fr: dégoût, répugnance}
{en: disgust}
ex: nj-easti agnos (ãnj yini s-vom); cari ãl vidzurã tr-agnos

§ agunos (a-ghu-nósŭ) sn agunosuri (a-ghu-nó-surĭ) – (unã cu agnos)

§ agãnos (a-ghã-nósŭ) sn agãnosuri (a-ghã-nó-surĭ) – (unã cu agnos)
ex: nj-yini agãnos di ghela tsi mãcai; nji sã featsi agãnos; nj-easti agãnos di zboarãli-a tali

§ gunos (gu-nósŭ) sn gunoasi/gunoase (gu-nŭá-si) – (unã cu agnos)
ex: nj-u gunos s-lji intru n casã; tuti gunoasili la nãs li-adunã; nj-u gunos di cãti fatsi sh-di cãti greashti; lj-fudzi buriclu di gunos
(expr: lj-yini s-vearsã)

§ gnos (ghnósŭ) sm fãrã pl – (unã cu agnos)
ex: lj-u gnos di-ahtãri timbelj

§ yiunos (yĭu-nósŭ) sm fãrã pl – (unã cu agnos)

§ agnusescu (agh-nu-sés-cu) (mi) vb IV agnusii (agh-nu-síĭ), agnuseam (agh-nu-seámŭ), agnusitã (agh-nu-sí-tã), agnusiri/agnusire (agh-nu-sí-ri) – ãl fac pri cariva ta sã-lj yinã agnos; ãnj yini agnos (greatsã); agnusedz, dizgustu
{ro: (se) scârbi, dezgusta}
{fr: dégoûter}
{en: disgust}

§ agnusit (agh-nu-sítŭ) adg agnusitã (agh-nu-sí-tã), agnusits (agh-nu-sítsĭ), agnusiti/agnusite (agh-nu-sí-ti) – tsi-lj yini agnos (greatsã); agnusat, dizgustat
{ro: scârbit, dezgustat}
{fr: dégoûté}
{en: disgusted}

§ agnusi-ri/agnusire (agh-nu-sí-ri) sf agnusiri (agh-nu-sírĭ) – atsea tsi-aducheashti omlu cãndu-lj yini agnos; agnusari, dizgustari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anvãlescu

anvãlescu (an-vã-lés-cu) (mi) vb IV anvãlii (an-vã-líĭ), anvãleam (an-vã-leámŭ), anvãlitã (an-vã-lí-tã), anvãliri/anvãlire (an-vã-lí-ri) – acoapir tsiva cu-un lucru; lu-anvãrtescu un lucru cu tsiva (unã carti, vilendzã, etc.); anvãrlighedz (ntsircljedz) unã hoarã (pulitii, ascheri, etc.); anvilescu, nvãlescu, nvilescu, anvãrtescu, nvãrtescu, acoapir; (fig:
1: anvãlescu = fur, spãstrescu, ahulescu, nciulescu, agudescu, sec, bag tu tastru, etc.; expr:
2: anvãlescu casa = acoapir casa cu-unã citii; lj-bag citia-a unei casã;
3: cãrbuni anvãlit = om ipucrit, ascumtu, acupirit, cari dzãtsi unã sh-fatsi altã)
{ro: înveli, acoperi, încercui}
{fr: couvrir, envelopper, cerner}
{en: cover, wrap up, surround}
ex: lu-anvãli (lu-acupiri) cu poala-lj; moartea-nj mi-anvãleashti (mi-acoapirã, mi-anvãrteashti, mi nfashi tu tsiva); anvãlea-mi (acoapirã-mi) ghini; anvãlea (anvãrtea-li, acoapirã-li cu tsiva, cãpãchili di la) aestã carti; u-anvãlit
(expr: u-acupirit cu citii) casa?; lu-anvãlim
(expr: l-furãm) di la hani

§ anvãlit (an-vã-lítŭ) adg anvãlitã (an-vã-lí-tã), anvãlits (an-vã-lítsĭ), anvãliti/anvãlite (an-vã-lí-ti) – tsi easti acupirit di tsiva i anvãrtit tu tsiva; anvilit, nvãlit, nvilit, anvãrtit, nvãrtit, acupirit
{ro: învelit, acoperit, încercuit}
{fr: couvert, enveloppé, cerné}
{en: covered, wrapped up, surrounded}
ex: easti cãrbuni-anvãlit
(expr: easti om ascumtu, ipucrit)

§ anvãliri/anvãlire (an-vã-lí-ri) sf anvãliri (an-vã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si-anvãleashti tsiva; anvãliturã, anviliri, nvãliri, nviliri, anvãrtiri, nvãrtiri, acupiriri
{ro: acţiunea de a înveli, de a acoperi, de a încercui; învelire, acoperire, încercuire}
{fr: action de couvrir, d’envelopper, de cerner}
{en: action of covering, of wrapping up, of surrounding}
ex: cu anvãlirea (ntsircljarea) tsi lã featsirã

§ anvilescu (an-vi-lés-cu) (mi) vb IV anvilii (an-vi-líĭ), anvileam (an-vi-leámŭ), anvilitã (an-vi-lí-tã), anviliri/anvilire (an-vi-lí-ri) – (unã cu anvãlescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

daboga

daboga (da-bó-ga) invar – soea di-agunos (di greatsã, etc.) tsi u-aducheshti tri cariva, tsi ti fatsi s-nu-l vrei (tsi ti fatsi tra s-vrei ca si s-ducã la drats, tra s-lu lja neclu, tra s-ascachi di el shi s-ti-alasã isih); atsea tsi s-adarã cãndu caftsã s-ascachi di cariva tsi tsã da agunos; daboha, agunos, limãreauã;
(expr: dau daboga di cariva = lu-alas sh-fug di cariva tra s-nu-l mata ved; dau limãreaua di cariva)
{ro: acţiunea de a se debarasa de cineva; debarasare, cortorosire}
{fr: action de se dépêtrer, débarras; dégoût, répugnance; on dit de quelqu’un qui en a, ou qui en a eu, par dessus la tête}
{en: action of getting rid of somebody; riddance, disgust; repugnance}
ex: unã hoarã ntreagã deadi daboga
(expr: deadi limãreaua) di nãs

§ daboha (da-bó-ha) invar – (unã cu daboga)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

frec

frec (frécŭ) (mi) vb I fricai (fri-cáĭ), fricam (fri-cámŭ), fricatã (fri-cá-tã), fricari/fricare (fri-cá-ri) – min cu zorea fatsa-a unui lucru pristi fatsa-a unui altu lucru cari da di el (di-aradã di ma multi ori); arod;
(expr:
1: lj-frec truplu = min mãna shi calcu pi truplu-a unui om s-lu ljishuredz di unã dureari tsi u ari;
2: nj-frec ocljilj = nu-nj yini s-pistipsescu, mi ciudusescu di-atseali tsi ved dinintea-a ocljilor;
3: pãnã sã-nj frec ocljilj = unãshunã, pãnã s-ascuchi, ascucheatlu va nj-armãnã ninga niuscat;
4: nj-frec pãntica = hiu agiun (sh-di foami nj-frec pãntica);
5: mi frec di multi = trec prit multi; dau di multi; am multi di cari mi-agudescu tra sã-nj bitisescu lucrul)
{ro: freca}
{fr: frotter}
{en: rub}
ex: nu li freacã ghini vasili cãndu li-aspealã sh-nj-easti agunos tra s-mãc dit eali; sh-freacã mãnjli (sh-da mãnjli unã di-alantã) di arcoari; l-fricai
(expr: ded di truplu-a lui sh-lu cãlcai cu mãnjli) cu camfurã sh-untulemnu; mi fricai di heavrã
(expr: nj-ded di trup shi-nj lu cãlcai cu mãnjli); picurarlji sh-fricarã ocljilj
(expr: s-ciudusirã) cãndu-l vidzurã; cãts ãl videa sh-frica ocljilj (s-ciudisea) di mushuteatsa-a lui; pãnã s-tsã frets ocljilj vinji sh-fudzi
(expr: cãt vinji, unãshunã, fudzi); azi tsi ari, mãcã sh-bea, sh-mãni sh-freacã pãntica
(expr: mãni sta agiun, sh-freacã pãntica di foami)

§ fricat1 (fri-cátŭ) adg fricatã (fri-cá-tã), fricats (fri-cátsĭ), fricati/fricate (fri-cá-ti) – (fatsa-a unui lucru) tsi s-ari minatã cu zorea pristi fatsa-a unui altu lucru cari da di el;
(expr: fricat di multi = tricut prit multi)
{ro: frecat}
{fr: frotté, frictionné}
{en: rubbed}
ex: omlu fricat
(expr: tricut prit multi) shtii multi

§ fricari1/fricare (fri-cá-ri) sf fricãri (fri-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-freacã tsiva
{ro: acţiunea de a freca; frecare}
{fr: action de frotter; frottement, friction}
{en: action of rubbing, friction}
ex: cãmeshli nu vor fricari; la heavrã, truplu va fricari; fricarea va s-lji scoatã arãtseala

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

greatsã2

greatsã2 (greá-tsã) sf grets (grétsĭ) shi gretsuri (gré-tsurĭ) – atsea tsi-aducheashti omlu tu stumahi di-lj yini s-vearsã; atsea tsi-aducheashti omlu cãndu-lj yini agnos (shi-l fatsi, multi ori, s-voamã); agnos, gunos, agunos, gnos; (fig: nj-yini greatsã di tsiva i cariva = (i) canda-nj yini s-vom cãndu-l ved, cãndu avdu di cariva, cãndu mi minduescu la tsiva; (ii) nj-yini s-lishin, s-nji cher aearea)
{ro: greaţă, dezgust}
{fr: affadissement, envie de vomir, dégoût}
{en: nausea, disgust}
ex: nj-yini greatsã (nj-yini s-vom); nã-i greatsã di el (fig: canda nã agnuseashti, nu vrem s-lu videm dininti); nj-u greatsã
(expr: nu mi-arãsescu dip, shi-nj yini s-vom) di minciunili-a lui

§ griatsã2 (gri-ĭá-tsã) sf griets (gri-ĭétsĭ) – (unã cu greatsã2)
ex: nj-u griatsã
(expr: nj-yini s-vom ca) s-ti ved

§ gritsos (gri-tsósŭ) adg gritsoasã (gri-tsŭá-sã), gritsosh (gri-tsóshĭ), gritsoasi/gritsoase (gri-tsŭá-si) – (lucru) tsi da agnos; tsi-l fatsi omlu sã-lj yinã greatsã; tsi-l fatsi omlu s-voamã
{ro: greţos, dezgustător}
{fr: affadisant, écoeurant, dégoûtant}
{en: nauseating, disgusting}
ex: nu voi s-lu ved gritsoslu aestu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gustu1

gustu1 (gús-tu) sn gusturi (gús-turĭ) – atsea tsi-aducheashti omlu (cu limba) cãndu bagã tsiva n gurã (cã easti dultsi, nsãrat, acru, etc.); nustimadã, lizeti
{ro: gust}
{fr: goût}
{en: taste}
ex: s-veadã tsi gustu (nustimadã) ari inima di stihiu; nitsi gustul nu-lj cunushteam; mãcari fãrã sari, gustu (nustimadã) nu-ari

§ gustu2 (gús-tu) vb I gustai (gus-táĭ), gustam (gus-támŭ), gustatã (gus-tá-tã), gustari/gustare (gus-tá-ri) – bag ãn gurã niheamã mãcari (i ndauã chicuti di biuturã) tra s-aduchescu tsi nustimadã ari; ngustu, angustu, ngustedz; (fig: gustu = mãc (ma multu trã tahina) tra sã-nj treacã foamea)
{ro: gusta}
{fr: goûter}
{en: taste}
ex: cãndu gustã mayirlu… fãrmac!; tsi si-lj dãm? tsi s-gustãm?; gustai sh-mini di ghelili-a lor; cara vinjish, stãi s-gustãm (fig: s-mãcãm) doilji

§ gustat (gus-tátŭ) adg gustatã (gus-tá-tã), gustats (gus-tátsĭ), gusta-ti/gustate (gus-tá-ti) – (mãcarea i biutura) tsi fu bãgatã n gurã di-lj s-ari aflatã gustul; ngustat, angustat
{ro: gustat}
{fr: goûté}
{en: tasted}

§ gustari/gustare (gus-tá-ri) sf gustãri (gus-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gustã tsiva (mãcari i biuturã); (fig: gustari = mãcarea (ma multu tahina) tsi u fatsi cariva tra s-lji treacã foamea; prãndzu, tsinã, mirindi); ngustari, angustari
{ro: acţiunea de a gusta; gustare}
{fr: action de goûter; dejeuner}
{en: action of tasting; breakfast}
ex: lu-avum cu noi ti gustari (fig: measa di tahina)

§ gustu3 (gús-tu) sn gusturi (gús-turĭ) – starea sufliteascã (bunã ma multu) tu cari s-aflã omlu; cum s-aducheashti omlu cãndu easti tu bunili; atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit cãndu-lj si fatsi chefea; buni, cheifã, chefi;
(expr:
1: nj-mutrescu gustul = fac cum voi mini, cum ãnj va chefea;
2: om cu gustu = gustos, om nustimac, tsi fatsi muabeti bunã, tsi fatsi shicadz, etc.)
{ro: bună dispoziţie, chef, plăcere}
{fr: bonne disposition, bonne humeur, plaisir}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

inimã

inimã (í-ni-mã) sf inimi/inime (í-ni-mi) shi ininj (í-ninjĭ) – mãdular dit cheptul a omlui cari fatsi sãndzili (cu mpindzearea) s-urdinã prit vini; (fig:
1: inimã = (i) suflit; haractir; hiri; (ii) njedz; usii; vahti, yii, mburitã; (iii) curai, thar, gãireti; (iv) vreari, agapi, mirachi, sivdã; (v) stumahi, pãnticã; (vi) chefi, plãtseari; etc.; expr: [zborlu cari s-bagã nãinti icã dupã “inimã” aspuni noima-a zburãriljei]
2: escu cu inimã mari, cu inimã hãrai = hiu bun, pot s-aravdu multi cãtigursiri, zboari-arali, lãets tsi-nj si fac, etc.; oaminjlji pot sã-nj facã multi arali shi nu va lã u voi, va-lj ljertu;
3: cu inimã di-amalamã (bunã) = (om) multu bun;
4: cu inimã ndreaptã = (om) cu eryi, bun, tinjisit, ndreptu;
5: cu inima curatã = suflit bun, nistipsit, tinjisit, tsi nu dzãtsi minciunj, tsi nu shtii drãcurii, tsi nu-ari muzavirlãchi;
6: cu inima dishcljisã = cu vreari, cu harauã, cu vãsãlii, cu hãrãcupilji, cu tinjii, etc.;
7: cu inima ncljisã = nvirinat, fãrã harauã;
8: cu inima ngljitsatã (di fricã) = lãhtãrsit multu;
9: cu inimã di cãni; cu inimã lai = multu-arãu;
10: (cu) inimã di cheatrã; cu inimã-aratsi; tsi nu-ari inimã = tsi nu-ari njilã, tsi nu-l mealã, tsi nu-l doari dip cãndu fatsi urutsets la lumi;
11: (cu) inimã di ljundar; cu trei ininj = multu inimos, curagios, gioni;
12: cu inimã di ljepuri = tsi s-aspari lishor, tsi easti fricos, tsi nu-ari curai;
13: cu tutã inima = cu multã vreari, harauã, plãtseari;
14: (am) inima greauã, un foc tu inimã = hiu nvirinat, am multi cripãri;
15: (fac un lucru) cu inima greauã = (l-fac lucrul) cu tuti cã-nj yini greu, cã nu para voi s-lu fac;
16: (am) inima lishoarã = nu-am vrundidz, cripãri, gaileadz;
17: (fac un lucru) cu inima lishoarã = (l-fac lucrul) cã mi-arãseashti;
18: moari di inimã = moari di-unã lãngoari tsi u fatsi inima s-astãmãtseascã di bãteari;
19: ãnj dzãtsi inima (cã va s-facã tsiva) = aduchescu (pruved) cã va s-facã tsiva;
20: nj-aspardzi inima = mi nvirineadzã, nj-fatsi-arãu;
21: nj-mãc inima; mi-aroadi la inimã, mi mãcã inima = mi siclitsescu, mi nvirinedz, ãnj fac gaileadz; nj-fac sãndzi-arãu; crep di-amãrãciuni;
22: bag tsiva la inimã = easti tsiva tsi mi cãrteashti, shi nu pot s-u-agãrshescu; ãnj pari arãu, chicusescu;
23: nj-lu scosh dit inimã = nu-l mata voi;
24: nj-calcu tu inimã = nu-l fac un lucru cu vreari (cu tutã inima); l-fac un lucru tsi-nj si caftã (tsi lipseashti s-lu fac) cu tuti cã nu mi-arãseashti;
25: am (nj-sta) tsiva pri inimã = am tsiva tu minti tsi mi nvirineadzã icã un mistico tsi nu voi s-lu spun la lumi;
26: nj-u ljishurai (nj-u-avrai) inima = ljishurai (mi isihãsii) cã dzãsh atseali tsi-aveam pri inimã;
27: ãnj caftã (nj-u va, mi tradzi) inima; mi gãdilicã la inimã = voi s-am (sã-nj si da) tsiva, mi-arãseashti (sh-voi s-lu am) un lucru, unã mãcari, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lai1

lai1 (láĭŭ) adg lai/lae (lá-i), lãi (lắĭ) shi lai (láĭ), lãi (lắĭ) shi lai (láĭ) –
1: tsi easti di bueaua-a cãrbunilui (a corbului, a cãtraniljei, etc.); negru, negur, njagrã; corbu, cãtrani, pisã, chisã;
2: tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, curbisit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.
3: tsi nu easti bun la suflit; arãu, slab, urut, lupudit, cãtrãcearcu, afishcu, tihilai, andihristu, blãstimat, chirãtã, cãtãrgar, chiutandal, murlai, etc.;
(expr:
1: (stranji) lãi; lãili = (i) stranji lãi di jali, cãndu moari cariva; (ii) stranji lãi di mãrtari i nsurari, cã bana di tora va s-hibã ma greauã, ma lai;
2: un lai = un cafe;
3: nu li shtiu lãili = nu li shtiu gramatili, nu shtiu sã dyivãsescu;
4: ãlj bag laea = lu-alas lucrul si s-facã tsi s-va, si s-facã xichi;
5: njel lai = inda mi duc sh-u fac hasha, u fac incheari shi dzãc dipriunã cã atseali ti cari hiu cãtigursit nu li-am faptã;
6: hirlu-atsel lailu; atsea laea, laea = mira, soartea-atsea arauã, mira-atsea laea;
7: ca lailji ali lai = ca ma corghili di corghi, ca-atselj tsi nu-au altsã ma urghisits di elj;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã; lãets cu saclu = cripãri, taxirãts, bilei multi)
{ro: negru; sărman, nefericit, nenorocit; rău, nemernic; doliu}
{fr: noir; pauvre, infortuné, malheureux; misérable, coquin, malin, funeste; deuil}
{en: black; poor, unfortunate; miserable, rascal, wicked, bad; mourning}
ex: purta shimii lai n cap; oili lãi (di hromã lai); mãni va tundem lãili (oili cu lãna lai); va ts-easã ninti un njel lai (cu chealea di hromã lai) sh-un njel albu; earã lãili nu li shtii (fig: lãili = gramatili; expr: nu shtii si dyivãseascã); ded di un om lai (arãu); s-li-adari lucrili ma lai (ma-arãu)?; cama lai (urut, slab) s-ti ved; ficiorlu nu lu-ari bun, lu-ari lai (arãu, tihilai); s-videm tsi n-adushish dit lãili di (aralili) xeani; yin lãilji (arãilji; fig: turtsãlj); cãdzu Noti, lailu (mãratlu) mpadi; di lai, ma lai (di corbu, ninga ma corbu); sh-unã lai sh-alantã cama lai, dzãtsea mãratslji pãrintsã; lailu-nj (mãratlu-nj) di mini, tsi pãtsãi; plãng shi lãilji (mãratslji, corghilj) fãrshirots; s-dirinã lailji (mãratslji) armãnj; tsi s-facã, laea (mãrata), cara-lj cãdzu tu cãtsãn!; lo Budash nã carti lai (corbã, slabã, urutã); nu shi shtea lailu (mãratlu) sh-vãpsitlu, cã nu cu hiljlu vrea s-bashi; videa cã lailu-lj (mãratlu-lj) di tatã, di dzuã-dzuã slãghea; unã arcoari di cari lji ngljatsã a omlui laea-lj (mãrata-lj) nari; mã-sa, laea (mãrata), lj-plãndzea inima shi s-aru-pea di dorlu-a lor; laea (mãrata) di featã s-prifeatsi nã scãntealji; u ncurunarã ca laili ali lai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn