DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

agonja

agonja (a-gó-njĭa) adv – dupã putsãn chiro; tsi s-fatsi unãshunã; gonja, agunja, anghiu, curundu, dalaga
{ro: curând, repede}
{fr: bientôt, vite}
{en: soon, fast}
ex: s-alinã agonja, agonja; agonja dupã avucat

§ gonja (gó-njĭa) adv – (unã cu agonja)

§ agunja (a-gú-njĭa) adv – (unã cu agonja)
ex: s-agiungã ma agunja; cum fudzea nãs agunja

§ agunjisescu (a-ghu-nji-sés-cu) (mi) vb IV agunjisii (a-ghu-nji-síĭ), agunjiseam (a-ghu-nji-seámŭ), agunjisitã (a-ghu-nji-sí-tã), agunjisiri/agunjisire (a-ghu-nji-sí-ri) – caftu (voi, pingu) tsiva tra si s-facã cama agonja; curundedz, (mi) arãchescu, ayiusescu, viisescu, pristinisescu
{ro: grăbi}
{fr: (se) hâter}
{en: hasten, hurry on}
ex: imnai sh-ti-agunjiseai; agunjisea-ti putsãn

§ agunjisit (a-ghu-nji-sítŭ) adg agunjisitã (a-ghu-nji-sí-tã), agunjisits (a-ghu-nji-sítsĭ), agunjisiti/agunjisite (a-ghu-nji-sí-ti) – cari caftã s-lu facã un lucru cãt cama-agonja; cari easti pimtu si s-agunjiseascã; tsi s-ari agunjisitã; arãchit, ayiusit, viisit, pristinisit
{ro: grăbit}
{fr: hâté}
{en: hastened}
ex: tsi eshti ahãt agunjisitã

§ agunjisiri/agunjisire (a-ghu-nji-sí-ri) sf agunjisiri (a-ghu-nji-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cari s-agunjiseashti; arãchiri, ayiusiri, viisiri, pristinisiri
{ro: acţiunea de a se grăbi; grăbire}
{fr: action de (se) hâter}
{en: action of hastening}

§ agunjii/agunjie (a-ghu-njí-i) sf agunjii (a-ghu-njíĭ) – mirachea tsi u ari cariva s-facã tsiva i s-agiungã iuva cãt cama agonja; avrapã, yii, ayiusealã, curundeatsã
{ro: grabă, iuţeală}
{fr: hâte, vitesse, rapidité}
{en: haste, speed, swiftness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arachi

arachi (a-ráchĭŭ) (mi) vb IV, III shi II arãchii (a-rã-chíĭ) shi arapshu (a-dáp-shĭu), arãcheam (a-rã-chĭamŭ) shi arãpeam (a-rã-peámŭ), arãchitã (a-rã-chí-tã) shi araptã (a-ráp-tã) shi arãputã (a-rã-pú-tã), arãchiri/arãchire (a-rã-chí-ri) shi arãcheari/arãcheare (a-rã-chĭa-ri) shi arapiri/arapire (a-rá-pi-ri) shi arãpeari/arãpeare (a-rã-peá-ri) –
1: l-ljau cu zorea pri cariva (fãrã vrearea-a lui); ljau cu zorea un lucru di la cariva (l-fur, lu mprad); fur unã featã ta s-nj-u fac nveastã; mi hiumusescu agonja sh-cu vãrtushami tra s-ljau un lucru;
2: mi-acatsã inatea (cljinlu, dratslji); mi fac foc; mi-aprindu; arãchescu, arichescu, archescu, arap; inãtusescu, nãirescu, yinutãsescu, timusescu, ariciuescu, arcedz, furchisescu, furtsuescu, ngindu, etc.
{ro: răpi, fura, (se) grăbi, înfuria}
{fr: ravir, enlever, emporter (violemment); se presser, se laisser emporté par la colère}
{en: ravish, abduct, kidnap, hurry, get furious}
ex: luplu arãchi (furã, zmulsi) unã oai; mi-arãchii (mi hiumusii, mi-agunjisii) di zburãi; arãchii pãnea (ngljitai lemargu sh-cu agunjii) sh-mi nicai; cama marli arachi (l-lja cu zorea) caplu; lj-arachi (lj-lea, lj-scoati) cãciula din cap; mutrea s-nu ti-arachi (s-nu ti-acatsã inatea); atsel shtiutlu nu si-arapi (s-arceadzã) truoarã

§ arãchescu (a-rã-chĭés-cu) (mi) vb IV shi II arãchii (a-rã-chíĭ), arãcheam (a-rã-chĭamŭ), arãchitã (a-rã-chí-tã), arãchiri/arãchire (a-rã-chí-ri) shi arãcheari/arãcheare (a-rã-chĭa-ri) – (unã cu arachi)
ex: lalã-su arãchi tsupata (s-hiumusi sh-u lo cu agunjii); armãnjlji au adetea, aprindu Dumãnicã la numtsã, s-easã la fãntãnã shi s-arãcheascã (lja) apã

§ arap2 (a-rápŭ) vb IV shi III arãchii (a-rã-chíĭ) shi arapshu (a-ráp-shĭu), arãcheam (a-rã-chĭamŭ) shi arãpeam (a-rã-peámŭ), arãchitã (a-rã-chí-tã) shi araptã (a-ráp-tã) shi arãputã (a-rã-pú-tã), arãchiri/arãchire (a-rã-chí-ri) shi arapi-ri/arapire (a-rá-pi-ri) – (unã cu arachi)
ex: s-nj-arap (s-nji fur) unã armãnã; arãchi (s-hiumusi sh-lo agonja) tu mãnã un poci; el s-arapi (lu-acatsã inatea) unãshunã; lj-u-arãpu (lj-u furã) feata; el s-arapi (s-nãireashti, s-arceadzã) unãshunã; nu ti-arapi (s-nu ti-acatsã inatea, dratslji) mori sor; arapi di-aoa, arapi di-aclo (lja di-aoa, lja di-aclo), cum ãlj yini-ambar; s-u-arapã (s-u-acatsã) di mutsã

§ arãchit1 (a-rã-chítŭ) adg arãchitã (a-rã-chí-tã), arãchits (a-rã-chítsĭ), arãchiti/arãchite (a-rã-chí-ti) –

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ayiu1

ayiu1 (a-yíŭ) adv – tsi li fatsi lucrili agonja; (lucru) tsi s-fatsi unãshunã; cu dealaga; cu agunjii; anyii, ayii, deayii, yii, anghiu, aghiu, agonja, gonja, aghonja, agunja, curundu
{ro: cu grabă, iute, repede, devreme}
{fr: (en) hâte, (en) vitesse, vite, hâtivement, de bonne heurre}
{en: swift, with haste, fast, soon}
ex: ayiu (agonja) feata s-u scutets; ayiu (agonja) va s-nicã tutã hoara; easti ficior ayiu sh-pute nu va s-chearã; deadi alaga ayiu la fãntãnã

§ anghiu (an-ghíŭ) adv – (unã cu ayiu1)

§ anyii/anyie (an-yí-i) adv – (unã cu ayiu1)
ex: fudz anyii (agonja, unãshunã); du-ti cu-anyii, s-ti tornji cu-anyii; yinea anyii, anyii (agonja, agonja)

§ aghiu (a-ghíŭ) adg aghii/aghie (a-ghí-i), aghii (a-ghíĭ), aghii/aghie (a-ghíĭ) – sertu, sarpit, ayiu
{ro: ager, agil}
{fr: vif, agile}
{en: agile}

§ ayii2/ayie (a-yí-i) adv – (unã cu ayiu1)

§ deayii/deayie (dĭa-yí-i) adv – (unã cu ayiu1)
ex: cu deayii (mizi) ascãpã

§ nghii/nghie (nghí-i) adv – (unã cu ayiu1)

§ nyii/nyie (nyí-i) adv – (unã cu ayiu1)
ex: nyii (cu-agunjii) s-njerdzi; furlu avdzã shi vinji nyii (cu-agunjii, avrapa); tra s-imnã nyii (agonja); fudz nyii (agonja, unãshunã) di-aoa!; cari alagã, nyii s-curmã

§ yii2/yie (yí-i) adv – (unã cu ayiu1)
ex: nãsã, yii-yii (cu-agunjii, avrapa-avrapa) yini-acasã; lucrul cu yii (cu-agunjii), orbu va lu-adari; du-ti cu yii (du-ti cu dealaga, agunjisea-ti)

§ ayiusescu2 (a-yĭu-sés-cu) (mi) vb IV ayiusii (a-yĭu-síĭ), ayiuseam (a-yĭu-seámŭ), ayiusitã (a-yĭu-sí-tã), ayiusiri/ayiusire (a-yĭu-sí-ri) – caftu (voi) tra si s-facã cama agonja; agunjisescu, curundedz, (mi) arãchescu, viisescu, pristinisescu
{ro: grăbi}
{fr: (se) hâter}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

curundedz

curundedz (cu-run-dédzŭ) vb I curundai (cu-run-dáĭ), curundam (cu-run-dámŭ), curundatã (cu-run-dá-tã), curundari/curundare (cu-run-dá-ri) – caftu (voi) si s-facã cama agonja; agunjisescu, (mi) arãchescu, anãpãdescu, pristinisescu, ayiusescu, viisescu
{ro: grăbi}
{fr: hâter}
{en: hasten, hurry on}

§ curundat (cu-run-dátŭ) adg curundatã (cu-run-dá-tã), curundats (cu-run-dátsĭ), curundati/curundate (cu-run-dá-ti) – tsi s-agunjiseashti; agunjisit, arãchit, ayiusit, viisit, pristinisit
{ro: grăbit}
{fr: hâté}
{en: hastened}

§ curundari/curundare (cu-run-dá-ri) sf curundãri (cu-run-dắrĭ) – atsea tsi fatsi un cari s-agunjiseashti; agunjisiri, arãchiri, ayiusiri, viisiri, pristinisiri
{ro: acţiunea de a grăbi; grăbire}
{fr: action de (se) hâter}
{en: action of hastening}

§ curundeatsã (cu-run-deá-tsã) sf curundets (cu-run-détsĭ) – mirachea avutã tri fãtseari tsiva i agiundzeari iuva cãt cama agonja; agunjii, avrapã, yii, ayiusealã
{ro: grabă, iuţeală}
{fr: hâte, vitesse, rapidité}
{en: haste, speed, swiftness}

§ curundu (cu-rún-du) adv – dupã putsãn chiro; tsi s-fatsi unãshunã; crundu, agonja, gonja, agonja, agunja, prapa, ãnprapã, anghiu
{ro: curînd, repede}
{fr: bientôt, vite}
{en: soon, fast}
ex: du-ti curundu (agonja); ocljilj tsi nu s-ved, curundu (agonja) s-agãrshescu; aleptul lj-aspãrdzea curundu (agonja) pradzlji; fudz cama curundu cã s-nu ti aflã lamnja; curundu va si-l vedz; cu limba scoasã, alãgarã cãt cama curundu; atsel tsi-alagã multu, va si s-curmã curundu; ma curundu hrãneashti nã mumã shapti ficiori, dicãt shapti ficiori nã mumã

§ curund (cu-rúndŭ) adv – (unã cu curundu)

§ crundu (crún-du) adv – (unã cu curundu)
ex: fudzi crundu (agonja) pisti scarã; cama crundu (agonja), cã ti-ashteaptã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pristinisescu2

pristinisescu2 (pris-ti-ni-sés-cu) (mi) vb IV pristinisii (pris-ti-ni-síĭ), pristiniseam (pris-ti-ni-seámŭ), pristinisitã (pris-ti-ni-sí-tã), pristinisiri/pristinisire (pris-ti-ni-sí-ri) – agunjisescu, ayiusescu, viisescu
{ro: grăbi}
{fr: hâter}
{en: hasten}

§ pristinisit2 (pris-ti-ni-sítŭ) adg pristinisitã (pris-ti-ni-sí-tã), pristinisits (pris-ti-ni-sítsĭ), pristinisiti/pristinisite (pris-ti-ni-sí-ti) – agunjisit, ayiusit, viisit
{ro: grăbit}
{fr: hâté}
{en: hastened}

§ pristinisiri2/pris-tinisire (pris-ti-ni-sí-ri) sf pristinisiri (pris-ti-ni-sírĭ) – agunjisiri, ayiusiri, viisiri; agunjii, ayiusealã
{ro: acţiunea de a grăbi; grăbire, grabă}
{fr: action de se hâter, hâte}
{en: action of hastening, haste}
ex: pristinisirea (agunjia) tu itsido lucru easti zulumi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

vãryescu

vãryescu (vãr-yés-cu) (mi) vb IV vãryii (vãr-yíĭ), vãryeam (vãr-yĭámŭ), vãryitã (vãr-yí-tã), vãryiri/vãryire (vãr-yí-ri) – fac muabeti i alãxescu zboarã greali cu cariva (cu unã boatsi sãnã-toasã, apreasã, cã nu n-aduchim trã un lucru); lu-agunjisescu (ncaci, aurlu, anãngãsãescu) pri cariva tra s-facã tsi voi i tsi-lj dzãc mini; vãrghescu, ncaci, ancaci, ãncaci, aurlu, filunichisescu, anãcrescu, ntsertu, tãcãnsescu, hulescu, huledz; agunjisescu, pin-gu, anãngãsãescu, avin
{ro: certa, îndemna}
{fr: gronder, réprimander; hâter, presser, pousser}
{en: scold, quarrel with, reprove; urge, press}
ex: nu mi vãryea (ncaci); vãryea-mi (ncaci-mi), mamã, blastimã; dupã tsi vãryi (aurlã, dipãrtã) cãnjlji s-nu-alatrã; vãryea-lj (aurlã-lj s-fugã, dipãrteadzã-lj) di-aoa; muljerli vãryea caljlji (lj-agunjisea, lj-pindzea, anãngãsãea); tsi stai di vãryeshti (fats muabeti); li-avdzam cã vãryea (cã fãtsea muabeti); va s-mi vãryeascã (va s-mi ncaci) dada; si sculã cu noaptea n cap sh-acãtsã s-vãryeascã; ntreabã, vãryeashti, da cicioarili, tsiva!; acãtsã s-u ncaci shi s-u vãryeascã; aurlã moasha, vãryi, blãstimã, ma cari s-u-avdã?; mã-sa, gri, vãryi, ma-a ficiorlui nu-lj shi shutsa mintea

§ vãryit (vãr-yítŭ) adg vãryitã (vãr-yí-tã), vãryits (vãr-yítsĭ), vãryiti/vãryite (vãr-yí-ti) – tsi-lj si zburashti cu zboarã greali; vãrghit, ncãceat, ancãceat, ãncãceat, aurlat, filunichisit, anã-crit, ntsirtat, tãcãnsit, hulit, hulidzat; agunjisit, pimtu, anãngãsãit, avinat
{ro: certat, îndemnat}
{fr: grondé, réprimandé; hâté, pressé, poussé}
{en: scolded, quarrelled with, reproved; urged, pressed}
ex: ficiorlu plãndzi cã-i vãryit (ancãceat)

§ vãryiri/vãryire (vãr-yí-ri) sf vãryiri (vãr-yírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãxescu zboarã greali icã atumtsea cãndu cariva easti ncãceat; vãrghiri, ncãceari, ancãceari, ãncãceari, aurlari, filunichisiri, anãcriri, ntsirtari, tãcãnsiri, huliri, hulidzari; agunjisiri, pindzeari, anãngãsãiri, avinari
{ro: acţiunea de a certa, de a îndemna; certare, îndemnare}
{fr: action de gronder (de réprimander; de hâter, de presser, de pousser)}
{en: action of scolding, of quarrelling with, of reproving; of urging, of pressing}
ex: cu tutã vãryirea shi plãngul a mãratãljei di mumã; amirãlu muta loclu di-aurlari sh-di vãryiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn