DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agunescu

agunescu (a-gu-nés-cu) vb IV agunii (a-gu-níĭ), aguneam (a-gu-neámŭ), agunitã (a-gu-ní-tã), aguniri/agunire (a-gu-ní-ri) – ãlj dzãc a unui (fac un) tra s-fugã di iuva (shi si s-ducã tu-un loc, la lucru, etc., cã va i cã nu va); bag zori a unui s-fugã surghiuni; azgunescu, azunjescu, aznjescu, avin, dipãrtedz, xinumsescu, surghiunip-sescu, xipundisescu; ãlj dau pãrtãljli (palmili, tsãruhili), lj-aspun poarta, etc.; (fig: fac pri cariva (lj-caftu) s-fugã ma-agonja tra s-facã tsiva; agunjisescu, alag, viisescu)
{ro: goni, alunga, depărta, exila}
{fr: chasser, pourchasser, éloigner, bannir, exiler}
{en: chase, banish, exile}
ex: mi-agunirã di acasã; s-lu-aguneascã (s-lu-avinã, s-lu da nafoarã) ficiorlu din casã; agunea (dutsea) oili tu livadi; neguri yin ca s-ti-aguneascã (avinã); cu chetrili agunea-mi; agunits (alãgats, vdzits agonja) dupã un yeatru

§ agunit (a-gu-nítŭ) adg agunitã (a-gu-ní-tã), agunits (a-gu-nítsĭ), aguniti/agunite (a-gu-ní-ti) – tsi-lj si dzãtsi tra s-fugã di iuva; azgunit, azunjit, aznjit, avinat, dipãrtat, xinumsit, surghiunipsit, xipundisit
{ro: gonit, alungat, depărtat, exilat}
{fr: chassé, pourchassé, éloigné, banni, exilé}
{en: chased, banished, exiled}

§ aguniri/agunire (a-gu-ní-ri) sf aguniri (a-gu-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-agun-eashti cariva; azguniri, azunjiri, aznjiri, avinari, dipãrtari, xinumsiri, surghiunipsiri, xipundisiri
{ro: acţiunea de a goni, de a alunga, de a depărta, de a exila; gonire, alungare, depărtare}
{fr: action de chasser, de pourchasser, d’éloigner, de bannir, d’exiler}
{en: action of chasing, of banishing, of exiling}
ex: u-azguni di la pãlati

§ agunitã (a-gu-ní-tã) sf fãrã pl – avinari
{ro: goană}
{fr: chasse}
{en: chase}

§ azgunescu (az-gu-nés-cu) vb IV azgunii (az-gu-níĭ), azguneam (az-gu-neámŭ), azgunitã (az-gu-ní-tã), azguniri/azgunire (az-gu-ní-ri) – (unã cu agunescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

avin

avin (a-vínŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – alag dupã agru-prãvdzã i agru-pulj tra s-lj-acats tu pãyidã (batsã, lats, princã, etc.) i s-lji vatãm cu tufechea (cu arcul, cu duxarlu); mi duc s-fac chiniyi; alag dupã cariva shi voi s-lu-acats; alag dupã cariva tra s-ved tsi fatsi, lu spiunedz; lu-agunescu (l-surghiunipsescu) pri cariva tra s-fugã dit un loc; lj-pingu (lj-anãngãsãescu) caljlji s-alagã ma-agonja; vinedz, anãngãsãescu, anãngãsescu, pingu, agunescu, azgunescu, aznjescu, agunjisescu, surghiunipsescu, etc.;
(expr:
1: nj-avin lucrul, huzmetea = (i) nj-ved di lucrul a meu, nu mi-ameastic tu lucruli-a altor; (ii) nj-mutrescu ghini lucrul tra s-fac hãiri, s-fac prucuchii;
2: mi-avinã sãndzili = voi s-mi-arãzgãnsescu; voi s-nji scot ahtea pri cariva; voi s-lj-u plãtescu ti-arãulu tsi-nj featsi)
{ro: vâna, goni, alerga după, urmări}
{fr: chasser, pourchasser, courir après, poursuivre}
{en: hunt, run after, chase}
ex: tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpãltiri); el avinã ljepuri; lu-avinai (lu-agunii) dit loclu-a nostru; lu-avinai (mi tsãnui, imnai dupã el) doauã ori di chiro; trei stãmãnj axiti avinam tu curii; adusirã ascherea s-avinã (s-aguneascã, s-lj-acatsã, s-lji vatãmã) furlji; lu-avinarã (alãgarã dupã el) trei mesh noapti sh-dzuã shi nu puturã s-lu-acatsã; ea avinã-l (du-ti dupã el, shpiuneadzã-l) shi vedz tsi fatsi; luplu nu s-avinã lishor; lu-avinã (alagã s-lu-acatsã) furlji; chiragilu avinã (lj-agunjiseashti, lj-anãngãsãeashti) caljlji; s-avinã (s-agunjiseascã) cama multu; avinam ma nyii; tsi zori ti-avinã?

§ avinedz (a-vi-nédzŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – (unã cu avin)

§ avinat (a-vi-nátŭ) adg avinatã (a-vi-ná-tã), avinats (a-vi-nátsĭ), avina-ti/avinate (a-vi-ná-ti) – (agru-pravda) tsi easti cãftatã tra s-hibã vãtãmatã tu-unã chiniyi; tsi easti acãtsat i vãtãmat tu chiniyi; atsel dupã cari alagã cariva tra s-lu-acatsã i s-lu shpiuneadzã; tsi easti agunit dit un loc; tsi easti anãngãsãit (pimtu) s-alagã ma-agonja; vinat, anãngãsãit, anãngãsit, pimtu, agunit, azgunit, aznjit, etc.
{ro: vânat, gonit, urmărit}
{fr: chassé, pourchassé, poursuivi}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

du!

du! (dú) inter – zbor cu cari s-aurlã cariva (cu cari-lj s-aspuni a unui) tra sã-lj hibã arshini (di-atseali tsi fatsi); zbor cu cari easti agunit cariva (trã urutetsli tsi fatsi); dua!, du-du!, hu-du-du!
{ro: hu!; cuvânt de huiduire}
{fr: (crier) haro! (sur quelqu’un)}
{en: hue and cry (against someone)}
ex: du!, du!, arshini s-vã hibã!

§ dua! (dú-a) inter – (unã cu du!)
ex: dua, lupe!, dua, lupe!

§ du-du! (du-dú) inter – (unã cu du!)

§ hu-du-du! (hú-du-dú) inter – (unã cu du!)
ex: ficiorlji lu-avea loatã cu hu-du-du!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fug

fug (fugŭ) vb IV, II shi I fudzii (fu-dzíĭ) shi vdzii (vdzíĭ) shi fugai (fu-gáĭ) shi vgai (vgáĭ); fudzeam (fu-dzeámŭ) shi vdzeam (vdzeámŭ); fudzitã (fu-dzí-tã) shi vdzitã (vdzí-tã) shi fugatã (fu-gá-tã) shi vgatã (vgá-tã); fudziri/fudzire (fu-dzí-ri) shi vdziri/vdzire (vdzí-ri) shi fudzeari/fudzeare (fu-dzeá-ri) shi vdzeari/vdzeare (vdzeá-ri) shi fugari/fugare (fu-gá-ri) shi vgari/vgare (vgá-ri) – mi duc di-aoa tu-un altu loc; afug, nchi-sescu, alag, apãrãtsescu, alas, avin, agunescu, am dyeafurauã, etc.;
(expr:
1: nj-fudzi mintea = nj-cher mintea, nu shtiu tsi fac, cicãrdisescu (di minti), nj-yini cãciula deavãrliga, li cher cãprili, etc.);
2: fug sh-ninga fug; fug di mãc loclu; fug di beau niorlji; fug di vrea-nj scot ocljilj; fug di nu mi ved (di mi frãngu, ca-ascãpat dit heari) = fug multu agonja, di nu poati vãr s-mi-agiungã; fug sh-nu-astãmãtsescu;
3: om, s-dai shi s-fudz di el = om multu arãu;
4: s-lã ljai caplu shi s-fudz! = suntu mushati, multu mushati, di nu pots s-aflji alti cama mushati)
{ro: se duce, pleca; fugi, alerga; văna; elimina; etc.}
{fr: partir; courir; fuir, s’enfuir; chasser; éliminer, etc.}
{en: leave; run; flee; hunt; eliminate; etc.}
ex: tuts armãnjlji fug (nchisescu) cu oili, fug (s-duc) diparti ca s-irneadzã; elj tut fug (s-duc) nã sãptãmãnã; fudz, s-nã fudzim; li lo shi fudzi, s-fudzim pãnã nu nã loarã di hãbari; lj-intrã frica sh-fudzi di nu s-vidzu
(expr: alãga multu agonja); fudz (du-ti, alagã) cama ntroarã, s-nu ti-acatsã; lu-au fugatã (avinatã; au alãgatã dupã el) dauã sãptãmãnj; cum ãl videa, fudzea di s-frãndzea
(expr: alãga multu agonja); giurash ascumta si-ts fudz (s-ti dipãrtedz peascumta) di-acasã; fudz eu, fudz nãs; fudzits-lji (avinats-lji, agunits-lji) dit hoarã; fudzi multu unã di-alantã (s-dipãrteadzã, au dyeafurauã); sh-fudzirã, fudzirã, di ninga fug
(expr: fudzirã sh-nu-astãmãtsirã iuva); fuga-i arushnoasã, ma-i sãnãtoasã

§ fudzit (fu-dzítŭ) adg fudzitã (fu-dzí-tã), fudzits (fu-dzítsĭ), fudziti/fudzite (fu-dzí-ti) – tsi ari fudzitã, nchisit, alãgat, alãsat, avinat, agunit, etc.
{ro: plecat, fugit, alergat, dus, vănat, eliminat, etc.}
{fr: parti, couru, fui, enfui, chassé, éliminé, etc.}
{en: left, run, fled, hunted, eliminated, etc.}
ex: sã-nj plãngu fudzitlu (atsel tsi ari fudzitã) di-acasã; easti fudzit di dauã dzãli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ixurii/ixurie

ixurii/ixurie (ic-su-rí-i) sf ixurii (ic-su-ríĭ) – agunirea-a unui om dit locurli iu s-ari faptã sh-iu bãneadzã di-aradã; loclu iu s-dutsi di bãneadzã omlu tsi easti agunit dit locurli-a lui; catastisea tu cari s-aflã omlu tsi easti agunit dit locurli-a lui; fudzirea tsi sh-u fatsi omlu singur dit locurli-a lui tra si s-ducã s-bãneadzã ma ghini tu alti locuri (xeani); exurii, suryiuni, surghiuni, nsurghiuni, surguni, surgumi, siurghiuni
{ro: surghiun, exil}
{fr: exil}
{en: exile}
ex: l-pitricurã tu ixurii (suryiuni)

§ exurii/exurie (ec-su-rí-i) sf exurii (ec-su-ríĭ) – (unã cu ixurii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ngãrmisescu

ngãrmisescu (ngãr-mi-sés-cu) vb IV ngãrmisii (ngãr-mi-síĭ), ngãrmiseam (ngãr-mi-seámŭ), ngãrmisitã (ngãr-mi-sí-tã), ngãr-misiri/ngãrmisire (ngãr-mi-sí-ri) – mi-arucutescu (mi surpu) cãtrã nghios; lu-agunescu, lj-dzãc (l-fac) s-ducã (s-fugã) la drats; l-fac afan (lu-afãnsescu); l-fac si s-chearã (s-ducã la drats); aruvuescu, surpu, arucutescu, agunescu, avin, aspargu, arãspãndescu, arãescu, etc.; pãtãxescu
{ro: prăvăli; da dracului}
{fr: rouler en bas, écrouler; envoyer quelqu’un au diable}
{en: send (go) to hell; go to blazes!}
ex: tu cati zbor lu ngãrmisea (lj-dzãtsea s-ducã la drats, lj-dzãtsea s-lu lja neclu); lji ngãrmisi (lj-mãcã, lj-asparsi, lj-afãnsi) tuts ngãrmarlji tsi lj-avea lãsatã tatã-su; tuts si ngãrmisirã (fudzirã, s-chirurã, dusirã la drats) cai ncoa, cai nclo; ngãrmisea-ti (arucã-ti; yinu la drats) ncoa

§ ngãrmisit (ngãr-mi-sítŭ) adg ngãrmisitã (ngãr-mi-sí-tã), ngãrmisits (ngãr-mi-sítsĭ), ngãrmisi-ti/ngãrmisite (ngãr-mi-sí-ti) – tsi s-ari dusã la drats; tsi s-featsi afan; aruvuit, surpat, arucutit, agunit, avinat, aspartu, arãspãndit, arãit, etc.
{ro: dat dracului}
{fr: envoyé au diable}
{en: gone to blazes!}

§ ngãrmisiri/ngãrmisire (ngãr-mi-sí-ri) sf ngãrmisiri (ngãr-mi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dutsi la drats; atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-fatsi afan; aruvuiri, surpari, arucutiri, aguniri, avinari, aspãrdzeari, arãspãndiri, arãiri, etc.
{ro: acţiunea de a da dracului}
{fr: action d’envoyer quelqu’un au diable}
{en: action of going to blazes!}

§ gãrmisescu (gãr-mi-sés-cu) vb IV gãrmisii (gãr-mi-síĭ), gãrmiseam (gãr-mi-seámŭ), gãrmisitã (gãr-mi-sí-tã), gãrmisiri/gãrmisire (gãr-mi-sí-ri) – (unã cu ngãrmisescu)
ex: li gãrmisi (li surpã, li-arucuti) dit munti nghios; s-gãrmisirã (fudzirã, dusirã la drats) un cu-alantu nghios; gãrmisea-ti di-aoa (cãrtsãnea-li, du-ti la drats) s-nu ti ved; li gãrmisish (li featsish afani, li chirush) tuti

§ gãrmisit (gãr-mi-sítŭ) adg gãrmisitã (gãr-mi-sí-tã), gãrmisits (gãr-mi-sítsĭ), gãrmisi-ti/gãrmisite (gãr-mi-sí-ti) – (unã cu ngãrmisit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn