DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adun

adun (a-dúnŭ) (mi) vb I adunai (a-du-náĭ) shi anai (a-náĭ), adunam (a-du-námŭ) shi anam (a-námŭ), adunatã (a-du-ná-tã) shi anatã (a-ná-tã), adunari/adunare (a-du-ná-ri) shi anari/anare (a-ná-ri) – aduc (tra si s-aflã deadun tu idyiul loc) lucri tsi au idyea hari ma s-aflã arãspãnditi; culeg poami di pri ponj (di-aradã, cãndu suntu-asiti); bag di-unã parti lucri (tra s-li am tri ma nãpoi); lixescu, silixescu, culeg, pitrec, fac sutsatã, andãmusescu, astalj, stãvru-sescu, aprochi, ljau, shcurtedz, etc.;
(expr:
1: u-adun = mi bati cariva, mãc shcop;
2: u-adun (coada) = fug;
3: u-adun mintea = isihãsescu;
4: nj-adun suflitlu = uhtedz multu, suschir amar, isihãsescu cu suschirlu tsi-l fac;
5: nj-adun oasili = mor, lji ncljid ocljilj;
6: nj-adun pãltãrli = fac cusor, mi ncusuredz;
7: nj-adun mãnitsli = mi scumbusescu;
8: nj-adunã = fatsi pronj;
9: lu-adun ãn cali = lu-astalj, lu-andãmusescu;
10: u-adun fustanea; li-adun mãnitsli = u fac ma shcurtã fustanea; li fac mãnitsli ma shcurti;
11: u-adun tu fuljinã = bag tu stumahi, mãc, ascapit)
{ro: aduna, acompania, întâlni, reuni, culege, primi}
{fr: amasser, assembler, accompagner, rencontrer, reunir, recevoir}
{en: gather, assemble, accompany, meet, unite, receive, collect}
ex: adunã cãndu hii tinir, s-ai cãndu-ausheshti; adunai (adush, feci s-hibã deadun) patru suti di inshi; mãni va s-adunãm (bãgãm tu-un loc) stranjili; li-adunãm tuti tu-un loc unã pristi-alantã; Andrushlu sh-adunã cioaritslji; lj-adunã (arupsi sh-lj-adusi) lãludz; sh-mea nu shtiu ti tsi s-adunã (cãtse s-andãmusescu); munti cu munti nu s-adunã, ma om cu om s-adunã; s-adunarã aushaticlu tra s-arucã (sã mpartã) hãrgili; featili seara aestã s-adunã la voi; cu luchilji s-adunã (fatsi sutsatã), ca nãsh vai aurlã; sã s-adunã (si s-andãmu-seascã) cu sora; iu va n-adunãm (va n-aflãm, va n-andãmusim) astarã?; mi adunai (mi-andãmusii, mi-astãljai) cu el ãn cali; ahiursi s-adunã (culeagã) auã; dusirã s-adunã ayinja; cu anjlji, cioara-a omlui s-adunã (sã shcurteadzã); gãrnutslu nj-adunã
(expr: ãnj coatsi, fatsi pronj); mi ntsãpai cu un schin shi tora nj-adunã
(expr: nj-acãtsã pronj) mãna; u-adunarã coada
(expr: fudzirã) cãnili cu cãtusha; adunã-li
(expr: fudz) di-aoa; s-u-adun
(expr: sã nchisescu, s-fug) trã la vuloagã; si ncaci caljlji, li-adunã
(expr: suntu agudits; l-mãcã shcoplu) gumarlji; pãnã s-nu li-adunj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

afoarã2

afoarã2 (a-fŭá-rã) sf fãrã pl – unã soi di tif (lãngoari); tif, njatsã buitsã
{ro: un fel de tifos}
{fr: une sorte de typhus}
{en: a variety of typhus}
ex: easti agudit di afoarã (fig: tifus, njatsã, buitsã)

§ nafoarã2 (na-fŭá-rã) sf fãrã pl – (unã cu afoarã2)
ex: cãdzu di nafoarã (lãndzidzã di tif)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

afurnjisescu

afurnjisescu (a-fur-nji-sés-cu) (mi) vb IV afurnjisii (a-fur-nji-síĭ), afurnjiseam (a-fur-nji-seámŭ), afurnjisitã (a-fur-nji-sí-tã), afurnji-siri/afurnjisire (a-fur-nji-sí-ri) – mi-acatsã niheamã ca inati; nj-easi tsiva pi cheali (pri nari, dit oclji, etc.) icã nj-arushashti chealea (nj-adunã, s-fatsi vinitã, scoati ndauã ca gãrnutsã, etc.) cãndu easti aguditã di tsiva (s-ari zgrãmatã, easti arsã di soari i pirã, easti lãndzitã, etc.); asplinsescu
{ro: irita}
{fr: irriter}
{en: irritate}
ex: narea s-afurnjiseashti (arushashti); ocljilj s-afurnjisescu (arushescu, lãcrimeadzã); aesti cuprii afurnjisescu (nj-arushirã, asparsirã, asplinsirã) chealea

§ afurnjisit (a-fur-nji-sítŭ) adg afurnjisitã (a-fur-nji-sí-tã), afurnjisits (a-fur-nji-sítsĭ), afurnjisiti/afurnjisite (a-fur-nji-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã niheamã inatea; (ocljilj, chealea, narea, etc.) tsi s-ari arushitã (faptã ca vinitã, adunatã, etc.); asplinsit
{ro: iritat}
{fr: irrité}
{en: irritated}

§ afurnjisiri/afurnjisire (a-fur-nji-sí-ri) sf afurnjisiri (a-fur-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-afurnjiseashti tsiva; asplinsiri
{ro: acţiunea de a irita; iritare}
{fr: action d’irriter}
{en: action of irritating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

agudescu

agudescu (a-gu-dés-cu) (mi) vb IV shi II agudii (a-gu-díĭ), agu-deam (a-gu-deámŭ), aguditã (a-gu-dí-tã), agudiri/agudire (a-gu-dí-ri) shi agudeari/agudeare (a-gu-deá-ri) – dau cu puteari (mãna, lemnul, cioclu, etc.) di tsiva; ãlj dau unã; luvescu, lãvuescu, mprã-njescu, cruescu, pãlescu, ciucutescu, pliguescu;
(expr: u-agudescu = (i) amintu; (ii) u tihisescu ghini; tihisescu s-mi aflu (s-hiu) iuva; (iii) fur, ljau; (iv) bat (flueara, avyiulia, etc.); (v) u uidisescu; (vi) vatãm; etc.;
2: lj-agudeashti mãna = lu-ariseashti (ari adetea) s-furã; ari mãna lungã)
{ro: lovi, atinge; răni}
{fr: frapper, atteindre, toucher; blesser}
{en: hit; strike; wound}
ex: cari s-lu-agudea (s-lji plãscãnea) ninga unã; lu-agudish sãnãtos cu cãrliglu; lu-agudirã pi frãmti; prindi s-agudim tu semnu; lu-agudi (l-cãrti) cu zboarãli; lu-agudeashti iu-l doari; eu ti-agudii (pliguii, lãvuii)?; mi-agudii aclo (tihisii s-hiu aclo); si s-agudiri (si s-tihisiri) s-lu aflu va s-lu cljem; tra s-agudim
(expr: amintãm) amirãrilja din tser; nu putea s-agu-deascã
(expr: s-amintã) vãrã pindarã; un picurar agudi
(expr: furã) tu munti nã oai; di iu lu-agudish
(expr: lu-aflash, l-loash, lu-acumpãrash, l-furash, etc.) ahtari cal?; sh-u au tu minti s-nã lj-agudeascã
(expr: s-nã-lj furã) lucanitslji?; multu lj-agudea mãna
(expr: avea mãna lungã, fura multu); cum s-agudi
(expr: s-tihisi) si s-aflã aclo; mi-agudii
(expr: tihisii s-mi aflu) aclo; s-li agudeascã
(expr: uidiseascã, tihiseascã ghini) tu sari; shtii s-agudeshti
(expr: s-bats) cu flueara?; agudii
(expr: pliguii, vãtãmai) un tserbu

§ agudit (a-gu-dítŭ) adg aguditã (a-gu-dí-tã), agudits (a-gu-dítsĭ), aguditi/agudite (a-gu-dí-ti) – ashi cum easti atsel tsi fu agudit; luvit, mprãnjit, cruit, pãlit, ciucutit, lãvuit, pliguit
{ro: lovit, atins, rănit}
{fr: atteint, touché, frappé, blessé}
{en: hit, stricken, wounded}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

albu

albu (ál-bu) adg albã (ál-bã), alghi (ál-ghi), albi/albe (ál-bi) – unã hromã tsi sh-u-adutsi multu cu-atsea a laptilui (a neauãljei, a azvestiljei, etc.); albat, cil; (fig:
1: albu = (i) tsi easti curat (cu truplu shi cu suflitlu) fãrã nitsiunã murdãrii icã lãeatsã tu inimã; cari nu-ari stepsu; (ii) tsi easti hãrios, caluziric; expr:
2: alghi (ál-ghi) sm pl = paradz (di-asimi);
3: albi/albe (ál-bi) sf pl = (i) stranji albi (ii) hiintsi scoasi dit mintea-a omlui tsi s-aspun tu fandazmili shi pãrmitili dit lao, multi ori ca feati multu mushati (dzãni) sh-alti ori ca muljeri arali, cari au puteri tsi es dit nomurli di-aradã a fisiljei; argheandi, dzãni, zãni, mushati, dultsi;
4: stãmãna albã = stãmãnã dit preasinjli mãri cãndu s-mãcã oauã sh-lãpturi;
5: nji scoati peri alghi = mi-aushashti cu-atseali tsi-nj featsi; mi tirinseashti; nj-scoati suflitlu; nj-fatsi multi urãtets, nj-adutsi multi cripãri;
6: lu scot cu fatsa albã = lu scot curat, fãrã stepsu, nu-l dau di-arshini;
7: trec ca dzua-atsea alba = trec unã banã mplinã di ghinets shi iftihii;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã;
9: ma s-nu hibã albã, va hibã lai = lipseashti s-hibã un di dauã lucri; ma s-nu hibã unã, va s-hibã-alantã)
{ro: alb; bani (de argint); straie albe, iele}
{fr: blanc; monnaie (d’argent); habits blancs, fées, génies malfaisants}
{en: white; silver coins; white clothes, fairies; evil genies}
ex: pri-un cal albu (cil) nãs cãvalã; ma alb di albul cair; albã-i sh-neaua, ma u chishi cãnjlji; alghi
(expr: paradz) tu pundzã, shi peshti tu muntsã; alghilj
(expr: paradzlji) bitisescu lucrul; tu albi
(expr: strani albi) gionjlji tuts intrarã; lai mash albili
(expr: stranjili albi); vinjirã albili
(expr: dzãnili) trei; agiumsi ca s-nu sh-veadã per albu (s-nu s-veadã aush); feate, vrets s-amintats fumealji albã (fig: hãrioasã)?; s-hii albã (fig: hãrioasã, caluziricã) feata-a mea; albã (fig: hãrioasã) sã-nj ti ved; bets dit misuri albi; cãt veadi albul (fig: curatlu, nistipsitlu) soari; easti cu fatsa albã
(expr: nistipsitã), nu-ari faptã tsiva; lu scoasi cu fatsa albã
(expr: nu-l featsi di-arshini); vrea s-easã cu fatsa albã
(expr: s-nu s-facã di-arshini); vinjirã albili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ambuir

ambuir (am-bú-irŭ) (mi) vb I ambuirai (am-bu-i-ráĭ), ambuiram (am-bu-i-rámŭ), ambuiratã (am-bu-i-rá-tã), ambuirari/ambuirare (am-bu-i-rá-ri) – (pravda) intrã (s-arucã, s-hiumuseashti, agudeashti, ntsapã) cu coarnili pri cariva; mbuir, ambuts, mbuts, mbut, ampar
{ro: împunge cu coarnele}
{fr: encorner, frapper avec les cornes; donner un coup de pointe}
{en: gore, stab (with horns)}
ex: boulu ti ambuirã (ti ntsãpã, ti pimsi, ti-agudi cu coarnili); va ti-ambuirã vaca

§ ambuirat (am-bu-i-rátŭ) adg ambuiratã (am-bu-i-rá-tã), ambuirats (am-bu-i-rátsĭ), ambuirati/ambuirate (am-bu-i-rá-ti) – cari fu agudit (ntsãpat) cu coarnili di-unã pravdã; mbuirat, ambutsãt, ambutsat, mbutsãt, mbutsat, mbutat, ampãrat
{ro: împuns cu coarnele}
{fr: encorné, frappé avec les cornes; qui a reçu un coup de pointe}
{en: gored, stabed (with horns)}

§ ambuirari/ambuirare (am-bu-i-rá-ri) sf ambuirãri (am-bu-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-unã pravdã ambuirã tsiva; mbuirari, ambutsãri, ambutsari, mbutsãri, mbutsari, mbutari, ampãrari
{ro: acţiunea de a împunge cu coarnele; împungere}
{fr: action d’encorner, de frapper avec les cornes; de donner un coup de pointe}
{en: action of goring, of stabbing (with horns)}

§ mbuir (mbú-irŭ) (mi) vb I mbuirai (mbu-i-ráĭ), mbuiram (mbu-i-rámŭ), mbuiratã (mbu-i-rá-tã), mbuirari/mbuirare (mbu-i-rá-ri) – (unã cu ambuir)
ex: birbeclu mi mbuirã sh-mi deadi di padi; lj-ishirã coarnili, cã tsã si pãrea, cã va s-ti mbuirã (s-ti ntsapã cu coarnili)

§ mbuirat (mbu-i-rátŭ) adg mbuiratã (mbu-i-rá-tã), mbuirats (mbu-i-rátsĭ), mbuirati/mbuirate (mbu-i-rá-ti) – (unã cu ambuirat)

§ mbuirari/mbuirare (mbu-i-rá-ri) sf mbuirãri (mbu-i-rắrĭ) – (unã cu ambuirari)

§ ampar2 (am-párŭ) vb I ampãrai (am-pã-ráĭ), ampãram (am-pã-rámŭ), ampãratã (am-pã-rá-tã), ampãrari/ampãrare (am-pã-rá-ri) – (unã cu ambuir)
ex: fudz cã ti amparã (ambuirã) buvulitsa

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

amurgu1

amurgu1 (a-múr-gu) sn(?) amurguri(?) (a-múr-gurĭ) – chirolu di dupã ascãpitarea-a soarilui (cãndu nchiseashti si sã ntunearicã niheamã) sh-pãnã la cãdearea-a noaptiljei (cãndu s-fatsi ghini scutidi); oara di cãtrã la (pri) toacã; murgu, amurgish, murgish, amurdzish, murdzish, amurdzitã, murdzitã, murgheazmã, murghizmã
{ro: amurg}
{fr: brune, crépuscule, chute du jour; moment de la tombée du soir; le jour à son déclin}
{en: dusk, twilight}
ex: amurgul acupiri hoara; amurgul cãndu s-alasã pi golinj

§ murgu1 (múr-gu) sn(?) murguri(?) (múr-gurĭ) –
ex: netsi tru murgu nu cuteadzã s-treacã; cum cãdea murgul; nu ti vidzush pãn tu murgu

§ amurdzish (a-mur-dzíshĭŭ) sn amurdzishuri (a-mur-dzí-shĭurĭ) – (unã cu amurgu1)
ex: tu amurdzish ãnchisii s-mi duc acasã; cãtrã tu amurdzish, s-alinã pi unã dzeanã, sh-anãltsã mãnjli cãtrã tser; cãtrã tu amurdzish agiumsirã tu-unã hoarã

§ murdzish (mur-dzíshĭŭ) sn murdzishuri (mur-dzí-shĭurĭ) – (unã cu amurgu1)
ex: seara, amãnat, tu murdzish; stãtui seara pãnã tu murdzish

§ amurgish (a-mur-gíshĭŭ) sn amurgishuri (a-mur-gí-shĭurĭ) – (unã cu amurgu1)

§ murgish (mur-gíshĭŭ) sn murgishuri (mur-gí-shĭurĭ) – (unã cu amurgu1)

§ amurdzitã (a-mur-dzí-tã) sf amurdziti/amurdzite (a-mur-dzí-ti) – (unã cu amurgu1)
ex: cum eara tu amurdzitã, nitsi cã u vidzu vãrã; lã bãgã s-mãcã shi cãtrã tu-amurdzitã lj-ascumsi; s-turnarã tu-amur-dzitã

§ murdzitã (mur-dzí-tã) sf murdziti/murdzite (mur-dzí-ti) – (unã cu amurgu1)
ex: s-toarnã tu murdzitã

§ murgheazmã (mur-ghĭáz-mã) sf fãrã pl – (unã cu amurgu1)

§ murghizmã (mur-ghíz-mã) sf fãrã pl – (unã cu amurgu1)
ex: murghizma si ngrusha

§ amurgu2 (a-múr-gu) adg amurgã (a-múr-gã), amurdzi (a-múr-dzi), amurdzi/amurdze (a-múr-dzi) – hromã tsi nu easti ni lai ni albã ma s-aflã iuva namisa di eali; hromã tsi sh-u-adutsi cu-atsea a cinushiljei; murgu, griv, psar, siv, sumolcu, bagav, gãbur

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

angiur

angiur (an-gĭúrŭ) vb I angiurai (an-gĭu-ráĭ), angiuram (an-gĭu-rámŭ), angiuratã (an-gĭu-rá-tã), angiurari/angiurare (an-gĭu-rá-ri) – lj-dzãc a unui zboarã arushinoasi (slabi shi uruti) tra s-lu doarã sufliteashti; ngiur, prusvulisescu, prusvulsescu, tãxescu
{ro: înjura, insulta}
{fr: insulter, injurier}
{en: call names, swear, curse, insult}
ex: dupã dzeanã angiur sh-amirãlu; angiurãndalui pri dinãpoi; taha lu-angiurã ficiorlu pri drac; nacã ficiorlu ti-angiurã tsiva?

§ angiurat (an-gĭu-rátŭ) adg angiuratã (an-gĭu-rá-tã), angiurats (an-gĭu-rátsĭ), angiurati/angiurate (an-gĭu-rá-ti) – tsi easti agudit di zboarãli uruti shi slabi tsi-lj s-ari dzãsã; ngiurat, prusvulisit, prusvulsit, tãxit
{ro: înjurat, insultat}
{fr: insulté, injurié}
{en: called names, sworn, cursed, insulted}

§ angiura-ri/angiurare (an-gĭu-rá-ri) sf angiurãri (an-gĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-angiurã; ngiurari, prusvulisiri, prusvulsiri, tãxiri
{ro: acţiunea de a înjura, de a insulta; înjurare, insultare}
{fr: action d’insulter, d’injurier; injure}
{en: action of calling names, of swearing, of cursing, of insulting; insult}
ex: tu coadã-lj trãdzea nã angiurari-a amirãlui

§ ngiur (ngĭúrŭ) vb I ngiurai (ngĭu-ráĭ), ngiuram (ngĭu-rámŭ), ngiuratã (ngĭu-rá-tã), ngiurari/ngiurare (ngĭu-rá-ri) – (unã cu angiur)
ex: totna mi ngiurã; nu-ts fu duri cãti-nj featsish, pali s-mi ngiuri?; ti ngiurã vãr? tsi-ts lipseashti?; si ngiurarã ca lãilji, eara si sh-aspargã capitili

§ ngiurat (ngĭu-rátŭ) adg ngiuratã (ngĭu-rá-tã), ngiurats (ngĭu-rátsĭ), ngiurati/ngiurate (ngĭu-rá-ti) – (unã cu angiurat)

§ ngiurari/ngiurare (ngĭu-rá-ri) sf ngiurãri (ngĭu-rắrĭ) – (unã cu angiurari)

§ angiurãturã (an-gĭu-rã-tú-rã) sf angiurãturi (an-gĭu-rã-túrĭ) – zboarãli arushinoasi, slabi shi uruti cu cari s-angiurã; ngiurãturã, prusvulii
{ro: înjurătură}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn