DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agru1

agru1 (á-ghru) adg agrã (á-ghrã), agri (á-ghri), agri/agre (á-ghri) – (pravdã i plantã) tsi nu easti imirã; tsi yini dit pãduri; niimir, pãdurish; (fig:
1: om agru = om ascur, varvar, fucos, sertu; expr:
2: (mutrescu) cu agrili = cu mutrirea agrã, fucoasã)
{ro: sălbatic}
{fr: sauvage, farouche}
{en: wild, savage}
ex: mearili agri nu suntu buni trã mãcari; cãstãnjili agri suntu arali; ficiorlu aestu easti agru (fig: ascur, varvar); patru calj agri (fig: ca dit pãduri, sertsã); agri (fig: ascuri) capiti bãrboasi; acãtsã s-ti mutreascã cu agrili (fig: mutrirea agrã, fucoasã); vinjirã agrilj sã scoatã bunjlji; mi mutreashti cu agrili (cu ocljilj agri)

§ agru2 (á-ghru) adv – ascur, varvar, ca un dit pãduri
{ro: sălbatic}
{fr: sauvagement, farouche-ment}
{en: wildly, savagely}
ex: zburashti agru

§ agrimi/agrime (a-grí-mi) sf agrinj (a-grínjĭ) – aghru-pravdã dit pãduri; zulapi, zlapi, prici; (fig: agrimi = om agru, varvar)
{ro: fiară, bestie}
{fr: bête sauvage}
{en: beast}
ex: las s-mi mãcã agrinjli (zulãchili); agrinjli yin dipriunã

§ agredz (a-ghrédzŭ) (mi) vb I agrai (a-ghráĭ), agram (a-ghrámŭ), agratã (a-ghrá-tã), agrari/agrare (a-ghrá-ri) – (mi) fac agru, agripsescu, agrãpsescu; (fig: agredz = mi-acatsã yinatea; mi fac foc di yinati; yinãtusescu, inãtusescu, gnãtusescu, arcedz, ariciuescu, timusescu, furtsuescu, ngindu, nãirescu, aprin-du, lisixescu, turbu)
{ro: sălbătici}
{fr: devenir sauvage}
{en: become wild}
ex: nu s-agreadzã (fig: nu lu-acatsã inatea lishor)

§ agrat (a-ghrátŭ) adg agratã (a-ghrá-tã), agrats (a-ghrátsĭ), agra-ti/agrate (a-ghrá-ti) – faptu agru; tsi easti agru; agripsit, agrãpsit
{ro: sălbăticit}
{fr: devenu sauvage}
{en: made wild}

§ agra-ri/agrare (a-ghrá-ri) sf agrãri (a-ghrắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu cariva s-agreadzã; agripsiri, agrãpsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mutrescu

mutrescu (mu-trés-cu) (mi) vb IV mutrii (mu-tríĭ), mutream (mu-treámŭ), mutritã (mu-trí-tã), mutriri/mutrire (mu-trí-ri) –
1: nj-aruc ocljilj pri tsiva i cariva tra s-ved cum aspuni; nj-aruc ocljilj; nj-pascu ocljilj;
2: bag oarã la-atseali tsi am dininti i tsi s-fac deavãrliga di mini; nj-am cãshtigã; escu cu cãshtigã;
3: lj-am frundida (cãshtiga, ngãtanlu) a unui; muntrescu, mbrescu, brescu, bruescu, burescu, cãshtighedz, cãtãndisescu, frundisescu, frundixescu; (fig:
1: mutrescu = fac siryeani, siryinsescu; expr:
2: nj-mutrescu lucrul (huzmetea, urfanja, irnjia); nj-mutrescu calea nãinti = (i) nu-am ananghi, nu mi mealã; (ii) nj-ved di lucrul a meu, nu mi-ameastic tu lucri xeani;
3: nj-mutrescu gustul = fac cum ãnj va chefea;
4: mutrescu ghini, cu cãshtigã, cu patru oclji = nj-am cãshtiga, nj-bag ghini oara, patru lj-fac ocljilj;
5: mi mutrescu la yeatru = mi duc s-mi veadã yeatrul ma s-hiu lãndzit, tra sã-nj da vãrã yitrii;
6: l-mutrescu ca soari = l-tsãn ca un lucru (i) tsi-l voi multu, (ii) di cari am mari ananghi;
7: nj-lu mutrescu suflitlu = am multu-angãtan di bana sh-lucrili-a meali;
8: nj-mutrescu di suflit = tsi fac, u fac trã mini, trã sinferlu a meu;
9: l-mutrescu cu agrili = l-mutrescu urut, agru;
10: mutrescu cãtrã tu Ascãpitatã = nu-ashteptu s-mata bãnedz multu chiro;
11: calu tsi-i pishchesi nu s-mutreashti la dintsã = nu va s-lji aflji cusuri a lucrului tsi tsã si da geaba, pishchesi;
12: mãcash prãndzu, mutrea sh-trã astarã = nu-aspardzi tut tsi ai tora, bagã di-unã parti sh-ti ma nãpoi, ti dzua di mãni)
{ro: privi, observa, îngriji}
{fr: regarder, observer, soigner}
{en: look at, observe, take care of}
ex: mutrea (arucã-ts ocljilj) nsus, mutrea nghios; sh-mutri calea nãinti
(expr: sh-mutri di lucrul a lui, fãrã s-lji da vãrã simasii); cãtse nu mutreats lãndzitlu (nu-aveats frundida-a lãndzitlui)?; mutrea ghini
(expr: s-ts-ai cãshtiga) s-nu ti-alash s-ti bashi; s-nã fudzim shi s-nã mutrim lucrul
(expr: s-nu-avem ananghi); Fulga treamburã sh-mutreashti; mutrea-ti cu yeatrul (du-ti s-ti veadã tsi ai di eshti lãndzit); nu-lj mutrea narea, ma mutrea-lj harea; mutrea-u pravda, s-ti mutreascã; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios
(expr: atsel tsi u-ari pãtsãtã cã nu sh-avea angãtanlu, sh-ari angãtan sh-di-aclo iu nu lipseashti); gãljina, tsi-i gãljinã, bea apã sh-mutreashti la Dumnidzã; mutrea-lj hrana si-lj cunoshti bana

§ mutrit (mu-trítŭ) adg mutritã (mu-trí-tã), mutrits (mu-trítsĭ), mutriti/mutrite (mu-trí-ti) – (atsel, atsea) pri cari sh-arucã ocljul cariva s-lu veadã cum aspuni; tsi easti bãgat oarã; tsi lj-ari cãshtiga (ngãtanlu, frundida) cariva; muntrit, mbrit, brit, bruit, burit, cãtãndisit, frundisit, frundixit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

om

om (ómŭ) sm oaminj (ŭá-minjĭ) – hiintsa (yeatsa mascurã i feaminã) tsi s-aflã tu nai ma-analta scarã a hiintsãlor (cari poati sã zburascã, s-mindueascã, s-facã hãlãts cu cari s-alãxeascã loclu di deavãrliga, etc.); (fig: om = (i) bãrbat; (ii) gioni; (iii) om bun; (iv) om avut; etc.; expr:
2: om cu trei scãnduri; om tsi-lj lipseashti unã scãndurã = glar, tivichel, zurlu, cariva tsi nu mindueashti ca oaminjlji di-aradã, tsi nu para u-ari mintea ntreagã;
3: om cu doauã capiti = alipidat, gioni, fuviros;
4: om, s-dai shi s-fudz di el; om tsi s-nu lu-astalj tu cali = om multu arãu, anapud, arãu, cu cari nu vrei s-ai vãrã huzmeti, etc.;
5: om cu dauã fãts = om ipucrit, ascumtu, tsi mindueashti unã sh-tsã spuni altã; cãrbuni nvilit, jar acupirit;
6: omlu a caliljei = om ndreptu, cu minti, multu bun;
7: om veclju = (i) aush; (ii) om tsi tsãni adetsli sh-huili veclji;
8: omlu fatsi stranjlu, nu stranjlu pi om = nu lipseashti s-lu giudits omlu (cã easti bun, arãu, mari, avut, tinjisit, etc.) dupã stranjlu tsi-l poartã;
9: omlu arãu cornu nu-ari = omlu-arãu nu-ari semnu tra s-lu-aducheshti)
{ro: om}
{fr: homme}
{en: man}
ex: un pom cu lumãchili nghios, sh-ari-arãdãtsina nsus (angucitoari: omlu); cur pi cheatrã, cap pi cur, dzatsi stringu, dauã plãngu (angucitoari: omlu tsi muldzi capra); pricea easti moartã, ma vinili-lj tut bat (angucitoari: casa cu oaminjlji); omlu-i faptu s-imnã, cum i puljlu s-azboairã; omlu cu minti acumpãrã, nu vindi; omlu cu carti, cu patru oclji easti; di omlu din casã, cari oarã s-ti-afireshti?; di tsi s-aspari, nu-ascapã omlu; mãcã, bea cu omlu-a tãu shi fudz di dari-loari; aspuni-ts dorlu la omlu-a tãu, sh-nu ti dã a xenlui; omlu prindi s-mindueascã sh-nãinti sh-nãpoi; omlu cum si nveatsã, ashi bãneadzã; omlu tsi s-tindi, beasi!; omlu linãvos, i va s-tindã, i va s-beasã; nu-ari om fãrã cusuri; mea, tini, om, du-ti la bisearicã; om fãrã arushini, banã di asimi; omlu cu trei scãnduri nu easti ntreg la minti
(expr: easti glar, tivichel, zurlu, tsi nu mindueashti ca oaminjlji di-aradã); cati om shi mintea-lj; cãts oaminj, ahãnti mintsã; hapsea, trã oaminj i adratã; nu easti om (fig: nu easti om bun, tinjisit); tsi tsã easti c-avush tatã domnu, cãndu tini nu eshti om
(expr: om bun; om avut; etc.)!; tatã-tu domnu sh-tini necã om
(expr: necã bun; necã avut; etc.); lj-aflã omlu uidia; iu-i omlu cu doauã capiti
(expr: alipidat, gioni, fuviros); l-feci om!
(expr: l-feci om avut; lj-ded prãxi buni; l-feci om cu carti; etc.); nu suntu oaminj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn