mer1 (mérŭ) sm meri (mérĭ) – pom di grãdinã cu frãndzã mãri, uvali, piroasi, cu lilici albi-trandafilii sh-cu-unã mushatã anju-rizmã, criscut di oaminj tu livãdz, bãhceadz, uboari, trã fructili (mearili) mãri tsi li fatsi, di hromã veardi-aroshi-galbinã, cãrnoasi, arucutoasi shi multu nostimi tu mãcari; (fig:
1: mer = lumachi di brad i cupaci stulsitã cu meari aroshi, unã adeti di la numtãli armãneshtsã; expr:
2: mer di Stã-Mãria-Atsea Marea = mer tsi da meari tsi s-coc cãtã tu mesea-a meslui Avgustu;
3: mer di earnã = mer tsi da meari tsi s-coc toamna amãnat sh-tsãn tutã earna;
4: la merlu avdzãt, nu ti du cu saclu mari = cãndu cariva (tsiva) easti multu alãvdat, s-nu ti-ashteptsã s-li aflji tuti dealihea, ashi cum tsã suntu aspusi; nu li pistipsea tuti cã, di-aradã, lumea ari adetea s-facã un lucru mari di dip tsiva, s-li umflã lucrili, s-li nflureascã, s-lã bagã coadi, s-lã bagã coarni, s-facã di per funi, etc.)
{ro: măr (pom)}
{fr: pommier}
{en: apple tree}
ex: mearili sum mer (pom tsi da meari) cad; siminai un mer tu ubor; tru grãdina-a noastrã, suntu multsã meri; alicirã (anãltsarã) merlu (fig: alumachea di brad stulsitã cu meari) shi flamura pri casã
§ miric (mi-rícŭ) sm mirits (mi-rítsĭ) – mer (pom) njic; mirici
{ro: măr (pom) mic, merişor}
{fr: petit pommier}
{en: small apple tree}
§ mirici (mi-rícĭŭ) sm mirici (mi-rícĭ) – (unã cu miric)
ex: lemnul atsel ãndreptu di cari ãl leagã miricilu easti pãrintili icã dascalu tri ficior
§ mer2 (mérŭ) sn meari/meare (meá-ri) – yimisha faptã di pomlu mer, mari sh-cãrnoasã, cu simintsã tu mesi, cu chealea-aroshi-trandafilii-veardi-galbinã sh-cu-un gustu dultsi-acrishor; muzã, maioshcu; (fig:
1: mer = sin, tsãtsã; expr:
2: mer di fatsã = partea usoasã di pi fatsa-a omlui tsi easi niheamã cãtã nafoarã di-unã parti sh-di-alantã a nariljei; buca-a fatsãljei;
3: mer dit loc = (i) aripani, ripani, repã; (ii) carotã, morcuv;
4: ca merlu-atsel aroshlu = arosh ca merlu, mushat;
5: li gioc mearili cu ea = mi-agioc cu sinili-a ljei; intru tu-ashtirnut cu ea;
6: merlu s-aruts, mpadi nu cadi = s-dzãtsi cãndu laolu adunat easti-ahãntu mari, apitrusit cã un mer arcat tu lao nu poati s-treacã prit lumi shi s-agudeascã loclu;
7: altsã mãcã meari, sh-a altor l-amurtã dintsãlj = zbor tsi s-dzãtsi cãndu un stipseashti (featsi tsiva) sh-un altu va li tragã; cãndu cariva s-pidipseashti, cilãstiseashti s-lu facã un lucru, ma cariva altu va-lj veadã hãirea;
8: merlu (yimisha mer) sum mer (pomlu mer) cadi = hãrli sh-cusurli a omlui di la pãrintsã li ari, li clirunimseashti; pomlu (fructul) sum pom (arburi) va s-cadã; gortsul (yimisha gortsu) sum gortsu (pomlu gortsu) cadi)
{ro: măr (fruct)}
{fr: pomme}
{en: apple}
ex: na aistu mer arosh; muljarea arucã merlu nsus; dã-nj dauã meari; u bãshe pi mearili di fatsã; li giucã mearili
(expr: intrã tu-ashtirnut) cu nãsã; patru meari albi-aroshi ari flambura amush; mer s-arcai, nu cãdea
(expr: avea multã dunjai); merlu putrid aspardzi sh-bunili
§ muzã (mú-zã) sf muzi/muze (mú-zi) – (unã cu mer2)
ex: moi muzã (mer) cuchi
§ mirush (mi-rúshĭŭ) sn mirushi/mirushe (mi-rú-shi) – mer (poama) njic
{ro: măr (fruct) mic}
{fr: petite pomme}
{en: small apple}
§ maioshcu1 (ma-ĭósh-cu) sm maioshtsi (ma-ĭósh-tsi) – soi di mer (pom) tsi fatsi meari acri tsi nu tsãn multu chiro; mer
{ro: măr care face mere acrişoare}
{fr: pommier qui donne de pommes reinettes}
{en: apple-tree making a kind of sourish apples}
§ maioshcu2 (ma-ĭósh-cu) sn maioshti/maioshte (ma-ĭósh-ti) – yimisha datã di pomlu maioshcu, unã soi di mer acru tsi nu tsãni multu chiro
{ro: măr (fruct) acrişor}
{fr: pomme reinette}
{en: sour apple}
§ maioshcu3 (ma-ĭósh-cu) adg maioshcã (ma-ĭósh-cã), maioshtsi (ma-ĭósh-tsi), maioshti/maioshte (ma-ĭósh-ti) – tsi ari un gustu niheamã ca acru; acrishor
{ro: acrişor}
{fr: aigrelet}
{en: sourish, tart}
ex: eara ciorba niheamã maioshcã (ca acrã)
§ agrumer1 (a-ghru-mérŭ) sm agrumeri (a-ghru-mérĭ) (scriat shi agru-mer) – arburi cu boi di mesi, cu frãndzã mãri, uvali sh-piroasi, cu fructi njits (ca meari multu njits), tsi amurtã dintsãlj, cãndu s-mãcã; mer (pomlu) di pãduri; agrombal, gromin, agromin
{ro: măr pădureţ (pom)}
{fr: pommier sauvage}
{en: wild apple-tree}
§ agrombal1 (a-ghróm-balŭ) sm agrombalj (a-ghróm-baljĭ) – (unã cu agrumer1)
§ agromin1 (a-ghró-minŭ) sm agrominj (a-ghró-minjĭ) – (unã cu agrumer1)
§ gromin1 (ghró-minŭ) sm grominj (ghró-minjĭ) – (unã cu agrumer1)
§ agrumer2 (a-ghru-mérŭ) sn agrumeari/agrumeare (a-ghru-meá-ri) (scriat shi agru-mer) – yimishi faptã di (pomlu) mer di pãduri; agrombal, gromin, agromin;
(expr: njitslji mãcã agrumeari (gromini), a mãrlor l-amurtsãscu dintsãlj = zbor tsi s-dzãtsi cãndu un stipseashti shi stepsul s-arucã pi altu)
{ro: măr pădureţ (fruct)}
{fr: pomme sauvage}
{en: wild apple}
§ agrombal2 (a-ghróm-balŭ) sn agrombali/agrombale (a-ghróm-ba-li) – (unã cu agrumer2)
ex: mãcai agrombali (yimishi) di pi un agrombal (pom)
§ agromin2 (a-ghró-minŭ) sn agromini/agromine (a-ghró-mi-ni) – (unã cu agrumer2)
ex: nsurarea easti ca agrominili (agrumearili, mearili agri)
§ gromin2 (ghró-minŭ) sn gromini/gromine (ghró-mi-ni) – (unã cu agrumer2)
