|
|
agrimi/agrime
agrimi/agrime (a-grí-mi) sf – vedz tu agru1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: agru1aghrimi/aghrime
aghrimi/aghrime (a-ghrí-mi) sf aghrinj (a-grínjĭ) – unã cu agrimi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: agrimiagru1
agru1 (á-ghru) adg agrã (á-ghrã), agri (á-ghri), agri/agre (á-ghri) – (pravdã i plantã) tsi nu easti imirã; tsi yini dit pãduri; niimir, pãdurish; (fig:
1: om agru = om ascur, varvar, fucos, sertu; expr:
2: (mutrescu) cu agrili = cu mutrirea agrã, fucoasã)
{ro: sălbatic}
{fr: sauvage, farouche}
{en: wild, savage}
ex: mearili agri nu suntu buni trã mãcari; cãstãnjili agri suntu arali; ficiorlu aestu easti agru (fig: ascur, varvar); patru calj agri (fig: ca dit pãduri, sertsã); agri (fig: ascuri) capiti bãrboasi; acãtsã s-ti mutreascã cu agrili (fig: mutrirea agrã, fucoasã); vinjirã agrilj sã scoatã bunjlji; mi mutreashti cu agrili (cu ocljilj agri)
§ agru2 (á-ghru) adv – ascur, varvar, ca un dit pãduri
{ro: sălbatic}
{fr: sauvagement, farouche-ment}
{en: wildly, savagely}
ex: zburashti agru
§ agrimi/agrime (a-grí-mi) sf agrinj (a-grínjĭ) – aghru-pravdã dit pãduri; zulapi, zlapi, prici; (fig: agrimi = om agru, varvar)
{ro: fiară, bestie}
{fr: bête sauvage}
{en: beast}
ex: las s-mi mãcã agrinjli (zulãchili); agrinjli yin dipriunã
§ agredz (a-ghrédzŭ) (mi) vb I agrai (a-ghráĭ), agram (a-ghrámŭ), agratã (a-ghrá-tã), agrari/agrare (a-ghrá-ri) – (mi) fac agru, agripsescu, agrãpsescu; (fig: agredz = mi-acatsã yinatea; mi fac foc di yinati; yinãtusescu, inãtusescu, gnãtusescu, arcedz, ariciuescu, timusescu, furtsuescu, ngindu, nãirescu, aprin-du, lisixescu, turbu)
{ro: sălbătici}
{fr: devenir sauvage}
{en: become wild}
ex: nu s-agreadzã (fig: nu lu-acatsã inatea lishor)
§ agrat (a-ghrátŭ) adg agratã (a-ghrá-tã), agrats (a-ghrátsĭ), agra-ti/agrate (a-ghrá-ti) – faptu agru; tsi easti agru; agripsit, agrãpsit
{ro: sălbăticit}
{fr: devenu sauvage}
{en: made wild}
§ agra-ri/agrare (a-ghrá-ri) sf agrãri (a-ghrắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu cariva s-agreadzã; agripsiri, agrãpsiri
hearã
hearã (hĭá-rã) sf heri (hĭérĭ) – agru-pravdã dit pãduri; agru-prici; zulapi, zlapi, agrimi, jujul
{ro: fiară}
{fr: fauve, bête sauvage}
{en: wild animal, beast}
ex: cai shtii tu tsi pãduri lu-au mãcatã hearili
jujul
jujul (jĭú-jĭulŭ) sm jujulj (jĭú-jĭuljĭ) – agru-pravdã di pãduri; zulapi, zlapi, agrimi, prici, beau (fig: jujul = un mostru multu fricos dit pãrmiti, tsi lãhtãrseashti njitslji)
{ro: jiganie, bestie, monstru}
{fr: animal, bête, monstre}
{en: animal, beast, monster}
ex: tsi jujul (agrimi, zlapi) yini di lã ansarã mãcarea?
mostru
mostru (mós-tru) sm, sf, adg mostrã (mós-trã), moshtri (mósh-tri), mostri/mostre (mós-tri) –
1: hiintsã dit pãrmiti (tu pãrmitili xeani unã nãpãrticã) ghigantã sh-arauã, tsi easti di-aradã azvimtã di-un gioni aleptu;
2: hiintsã dit pirmiti tsi s-amintã cu un trup adrat dit pãrtsã di om amisticati cu pãrtsã di prãvdzã; lamnji, lami, stihiu, zmeu; (fig: mostru = om slut, tsi s-ari amintatã cu multi cusururi trupeshti shi sufliteshti)
{ro: zmeu, balaur, monstru}
{fr: dragon, monstre}
{en: dragon, monster}
ex: mostrul (lamnja, stihiulu) cu 12 di guri; easti unã mostrã (slutã) trã nivideari; ma ghini featã mãrtatã cu Mostrul (hiintsa urutã dit pãrmiti, parti om, parti agrimi), macã ashi-lj fu ursitã s-hibã; sh-nãsã mostra (murdara, uruta), agãrshi cãti feci mini trã nãsã; el mostrul (urutlu) s-nji dzãcã a njia ahtãri mãscãrlichi
prici/price
prici/price (prí-ci) sf prici (prícĭ) shi priciuri (prí-cĭurĭ) – yeatsã; pravdã di pãduri, agrimi, zulapi, zlapi; (fig: prici = soi, dãmarã)
{ro: animal, fiinţă, fiară, jivină}
{fr: animal, être, bête sauvage}
{en: animal, being, beast}
ex: pricea easti moartã, ma vinili-lj tut bat (angucitoari: casa cu oaminjlji); di tsi prici (pravdã) easti chealea aestã?; avdzã un imnat di prici (zulapi); codri lãi cu prici (agrinj); s-avinã tserghi, zãrcãdz icã itsi altã prici afla; eara nã irnjii, tsi vãrnu pulj, ni vãrã prici nu cãlca; nu-ari prici tu-aestã pãduri; priciurli di-nj ti mãcarã; tsi prici (fig: soi, dãmarã) di om easti aestu?; tsi yeatsã, tsi prici di om, tsi jujul yini; ashteaptã s-veadã vãrnã om, vãrã prici, vãrã pulj cã yini, tsiva!; ne cipit di om i di prici nu s-vidzu
zulapi/zulape
zulapi/zulape (zu-lá-pi) sf zulãchi (zu-lắchĭ) – agru-pravdã dit pãduri; zlapi, agrimi, jujul, hearã, agru-prici
{ro: fiară, bestie}
{fr: bête sauvage}
{en: beast}
ex: sta agrã ca zulapi (agru-prici); macã pãnã tora nu s-vidzu zulapea, nitsi di-aoa shi nclo, nu va yinã; tu muntsã suntu zulãchi; zulapea tsi vidzum easti nã ursã; giumitati di oi psusirã di zulapi; nu-lj pãru ca s-li aibã acãtsatã zulapea, cum lji spunea picurarlu; na-li zulãchili iu-sh yin tu-unã fugã cu limba scoasã; s-avets hartã a zulãchilor, cã nãsã vrea vãsilipseascã aoatsi!; lu-alãsarã n pãduri, tra s-lu mãcã zulãchili; sh-anganã zulãchili sh-ai sã s-ducã sh-nãs
§ zlapi/zlape (zlá-pi) sf zlãchi (zlắchĭ) – (unã cu zulapi)
ex: vidzui nã zlapi tu pãduri; s-alinã pri un arburi, di fricã s-nu u mãcã vãrã zlapi (agru-prici); di zlapi nj-eara fricã