|
|
agnusescu
agnusescu (agh-nu-sés-cu) (mi) vb IV – vedz tu agnos
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: agnosaghnusescu
aghnusescu (agh-nu-sés-cu) (mi) vb IV aghnusii (agh-nu-síĭ), aghnuseam (agh-nu-seámŭ), aghnusitã (agh-nu-sí-tã), aghnusi-ri/aghnusire (agh-nu-sí-ri) – unã cu agnusescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: agnusescuagnos
agnos (agh-nósŭ) sn agnosuri (agh-nó-surĭ) – atsea tsi-aducheashti un cãndu mãcã, veadi i avdi tsiva tsi nu lu-arãseashti dip (di-l fatsi s-voamã, sã-lj yinã greatsã); gunos, agunos, agãnos, gnos, greatsã, dizgustu;
(expr: nj-fudzi buriclu di agnos = nj-yini greatsã multã, nj-yini s-versu)
{ro: scârbă, dezgust}
{fr: dégoût, répugnance}
{en: disgust}
ex: nj-easti agnos (ãnj yini s-vom); cari ãl vidzurã tr-agnos
§ agunos (a-ghu-nósŭ) sn agunosuri (a-ghu-nó-surĭ) – (unã cu agnos)
§ agãnos (a-ghã-nósŭ) sn agãnosuri (a-ghã-nó-surĭ) – (unã cu agnos)
ex: nj-yini agãnos di ghela tsi mãcai; nji sã featsi agãnos; nj-easti agãnos di zboarãli-a tali
§ gunos (gu-nósŭ) sn gunoasi/gunoase (gu-nŭá-si) – (unã cu agnos)
ex: nj-u gunos s-lji intru n casã; tuti gunoasili la nãs li-adunã; nj-u gunos di cãti fatsi sh-di cãti greashti; lj-fudzi buriclu di gunos
(expr: lj-yini s-vearsã)
§ gnos (ghnósŭ) sm fãrã pl – (unã cu agnos)
ex: lj-u gnos di-ahtãri timbelj
§ yiunos (yĭu-nósŭ) sm fãrã pl – (unã cu agnos)
§ agnusescu (agh-nu-sés-cu) (mi) vb IV agnusii (agh-nu-síĭ), agnuseam (agh-nu-seámŭ), agnusitã (agh-nu-sí-tã), agnusiri/agnusire (agh-nu-sí-ri) – ãl fac pri cariva ta sã-lj yinã agnos; ãnj yini agnos (greatsã); agnusedz, dizgustu
{ro: (se) scârbi, dezgusta}
{fr: dégoûter}
{en: disgust}
§ agnusit (agh-nu-sítŭ) adg agnusitã (agh-nu-sí-tã), agnusits (agh-nu-sítsĭ), agnusiti/agnusite (agh-nu-sí-ti) – tsi-lj yini agnos (greatsã); agnusat, dizgustat
{ro: scârbit, dezgustat}
{fr: dégoûté}
{en: disgusted}
§ agnusi-ri/agnusire (agh-nu-sí-ri) sf agnusiri (agh-nu-sírĭ) – atsea tsi-aducheashti omlu cãndu-lj yini agnos; agnusari, dizgustari
anustu
anustu (á-nus-tu) adg anustã (á-nus-tã), anushtsã (á-nush-tsã), anusti/anuste (á-nus-ti) – tsi nu-ari gustu; tsi easti fãrã nustimadã; tsi ari nustimadã nibunã; tsi da greatsã; tsi fatsi omlu s-voamã; agnusos, gritsos
{ro: fad, fără gust, anost}
{fr: fade, fastidieux}
{en: insipid, tasteless, dull}
ex: om anustu (fãrã nustimadã, tsi tsã da agnos); feata easti mushatã ma anustã (fãrã gustu); carnea di buvulitsã easti anustã (cu gustu nibun, tsi tsã da greatsã); yitria tsi loai easti anustã (fãrã gustu, nj-da greatsã)
§ anusteatsã (a-nus-teá-tsã) sf anustets (a-nus-tétsĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã anustu; atsea tsi-aducheashti omlu cãndu tsiva nu-ari gustu i nustimadã; atsea tsi ari omlu tsi-lj yini s-voamã; anustii, greatsã, agnos; (fig: anusteatsã = glãrimi)
{ro: lipsă de gust, dezgust}
{fr: dégoût}
{en: disgust, distaste, dislike}
§ anustii/anustie (a-nus-tí-i) sf anustii (a-nus-tíĭ) – (unã cu anusteatsã)
ex: zburãm un stog di anustii (fig: glãrinj)
§ anustescu (a-nus-tés-cu) (mi) vb IV anustii (a-nus-tíĭ), anusteam (a-nus-teámŭ), anustitã (a-nus-tí-tã), anustiri/anustire (a-nus-tí-ri) – mi fatsi s-cher gustul i mirachea trã tsiva, trã un lucru; nj-si lja di pristi inimã; nj-adutsi ca greatsã tu inimã; nj-da greatsã; mi fatsi s-vom; anustsãscu, agnusescu, agnusedz
{ro: (se) dezgusta, anosti}
{fr: affadir, (se) dégoûter}
{en: disgust}
ex: s-anusti (lj-vinji greatsã); nji si anusti (nj-deadi greatsã) ca carnea di cal; nji s-anustirã pãreasinjli (nj-si featsirã fãrã gustu; nj-si loarã di pristi inimã); mi anustii di tini (nj-ti loash di pristi inimã, mi sãturai di tini)
§ anustit (a-nus-títŭ) adg anustitã (a-nus-tí-tã), anustits (a-nus-títsĭ), anustiti/anustite (a-nus-tí-ti) – tsi ari chirutã gustul i mirachea s-facã un lucru; tsi-lj s-ari loatã di pristi inimã; tsi-lj yini greatsã; anustsãt, agnusit, agnusat
{ro: dezgustat, anostit}
{fr: affadi, dégoûté}
{en: disgusted of, sick of}
anvãlescu
anvãlescu (an-vã-lés-cu) (mi) vb IV anvãlii (an-vã-líĭ), anvãleam (an-vã-leámŭ), anvãlitã (an-vã-lí-tã), anvãliri/anvãlire (an-vã-lí-ri) – acoapir tsiva cu-un lucru; lu-anvãrtescu un lucru cu tsiva (unã carti, vilendzã, etc.); anvãrlighedz (ntsircljedz) unã hoarã (pulitii, ascheri, etc.); anvilescu, nvãlescu, nvilescu, anvãrtescu, nvãrtescu, acoapir; (fig:
1: anvãlescu = fur, spãstrescu, ahulescu, nciulescu, agudescu, sec, bag tu tastru, etc.; expr:
2: anvãlescu casa = acoapir casa cu-unã citii; lj-bag citia-a unei casã;
3: cãrbuni anvãlit = om ipucrit, ascumtu, acupirit, cari dzãtsi unã sh-fatsi altã)
{ro: înveli, acoperi, încercui}
{fr: couvrir, envelopper, cerner}
{en: cover, wrap up, surround}
ex: lu-anvãli (lu-acupiri) cu poala-lj; moartea-nj mi-anvãleashti (mi-acoapirã, mi-anvãrteashti, mi nfashi tu tsiva); anvãlea-mi (acoapirã-mi) ghini; anvãlea (anvãrtea-li, acoapirã-li cu tsiva, cãpãchili di la) aestã carti; u-anvãlit
(expr: u-acupirit cu citii) casa?; lu-anvãlim
(expr: l-furãm) di la hani
§ anvãlit (an-vã-lítŭ) adg anvãlitã (an-vã-lí-tã), anvãlits (an-vã-lítsĭ), anvãliti/anvãlite (an-vã-lí-ti) – tsi easti acupirit di tsiva i anvãrtit tu tsiva; anvilit, nvãlit, nvilit, anvãrtit, nvãrtit, acupirit
{ro: învelit, acoperit, încercuit}
{fr: couvert, enveloppé, cerné}
{en: covered, wrapped up, surrounded}
ex: easti cãrbuni-anvãlit
(expr: easti om ascumtu, ipucrit)
§ anvãliri/anvãlire (an-vã-lí-ri) sf anvãliri (an-vã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si-anvãleashti tsiva; anvãliturã, anviliri, nvãliri, nviliri, anvãrtiri, nvãrtiri, acupiriri
{ro: acţiunea de a înveli, de a acoperi, de a încercui; învelire, acoperire, încercuire}
{fr: action de couvrir, d’envelopper, de cerner}
{en: action of covering, of wrapping up, of surrounding}
ex: cu anvãlirea (ntsircljarea) tsi lã featsirã
§ anvilescu (an-vi-lés-cu) (mi) vb IV anvilii (an-vi-líĭ), anvileam (an-vi-leámŭ), anvilitã (an-vi-lí-tã), anviliri/anvilire (an-vi-lí-ri) – (unã cu anvãlescu)
buhtiri/buhtire
buhtiri/buhtire (buh-tí-ri) sf buhtiri (buh-tírĭ) – atsea tsi-aducheashti omlu cãndu avurseashti; brengã, apustusiri, lãvrusiri, avursiri, curmari, armãneari, cãpãiri
{ro: osteneală}
{fr: fatigue, lassitude}
{en: tiredness, weariness}
ex: fãrã buhtiri, fãrã lucrari
§ buhtisescu (buh-ti-sés-cu) vb IV buhtisii (buh-ti-síĭ), buhtiseam (buh-ti-seámŭ), buhtisitã (buh-ti-sí-tã), buhtisiri/buhtisire (buh-ti-sí-ri) – avursescu (agnusescu, mi satur, etc.) di-atseali tsi fac; nu shtiu tsi s-fac tra sã-nj treacã oara; nji s-aurashti, mi plictisescu, bizirsescu, sãcãldisescu
{ro: obosi; plictisi, sătura, dezgusta}
{fr: se lasser; s’ennuyer, s’embêter, se rassasier, se dégoûter}
{en: tire; be bored, be annoyed, have enough, be disgusted}
ex: buhtisii (avursii, bizirsii, mi sãturai, nji s-aurã) lucrãndalui
§ buhtisit (buh-ti-sítŭ) adg buhtisitã (buh-ti-sí-tã), buhtisits (buh-ti-sítsĭ), buhtisiti/buhtisite (buh-ti-sí-ti) – tsi easti avursit (agnusit, sãturat, etc.) di-atseali tsi fatsi; tsi-lj s-aurashti; plictisit, bizirsit, sãcãldisit
{ro: obosit; plictisit, săturat, dezgustat}
{fr: lassé, ennuyé, embêté, rassasié, dégoûté}
{en: tired, bored, annoyed, disgusted, tired}
§ buhtisiri/buhtisire (buh-ti-sí-ri) sf buhtisiri (buh-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva buhtiseashti; plictisiri, bizirsiri, sãcãldisiri
{ro: acţiunea de a se plictisi, de a se sătura, de a fi dezgustat; oboseală; plictisire}
{fr: action de se lasser; de s’ennuyer, de s’embêter, d’être dégoûté; lassitude, rassasiement}
{en: action of tiring; of being bored, of being annoyed, of having enough, of being disgusted; tiredness}
cãbili/cãbile
cãbili/cãbile (cã-bí-li) sf fãrã pl (multi ori ufilisit ca adv) – catastasea tu cari s-aflã tsiva i cariva; faptul cã un lucru poati si s-facã (tora i trãninti); gabili, catastasi, catandisi, halã, stari
{ro: stare, situaţie, posibil}
{fr: (en) état, situation, possibilité}
{en: possibility, (in a) state (of)}
ex: cu cãbilea (cu starea) shi cu di fãrã-calea a lor; easti di cãbile (easti n stari) ma ghini s-moarã; eara di cãbili (putea, eara n stari) s-lu-adunã; tatã-su ljirtatlu eara multu giumertu, eara di cãbili (poati, n stari) si sh-da suflitlu; omlu vãdãnja nu lu-axeashti, lu axeashti cãbilea (catastasea) shi ndriptatica
§ dicãbili/dicãbile (di-cã-bí-li) adv – [scriat shi “di cãbili“, ca ma nsus] (lucru) tsi poati si s-facã; tsi lu-ari omlu tu puteari s-lu facã; tsi ari izini s-lu facã; avoleto
{ro: posibil}
{fr: possible}
{en: possible}
ex: nu fu dicãbili (nu fu avoleto, nu s-putu) s-lu mutã dit loc
§ gabili/gabile (ga-bí-li) sf invar – di cãili; (lucru tsi) poati si s-facã; (lucru) tsi-l dixescu; cãbili
{ro: în stare, posibil, acceptabil}
{fr: en état, possible, acceptable}
{en: in a state of, possible, acceptable}
ex: poati shi easti gabili tunusirea tsi (poati cã shi easti tunusirea atsea cari s-poatã) s-ti axeascã
§ cãbuli/cãbule (cã-bú-li) sf fãrã pl (multi ori ufilisit ca adv) – (lucru) tsi easti lugursit bun (shi vrei s-lu-aprochi); (lucru) tsi easti dupã cum ãl va i lu-ariseashti cariva; aduchiri, sinfunipsiri, dixiri, cãtãdixiri;
(expr: nu-l fac di cãbuli = nu voi s-lu ved ãn fatsã-nj, nu-l voi dip)
{ro: convenire, complacere, acord}
{fr: convenance; action de juger, de trouver bon; consentement}
{en: suitability, fitness; agreement}
ex: nu s-fatsi cãbuli (nu aproachi, nu-i sinfuni, nu dixeashti, nu cãtãdixeashti), cã-i arushini; yea-tsãrlji u fac di cãbuli (suntu sinfuni); mini nu pot s-fac di cãbuli aestã lugurii; nu fatsi di cãbuli (nu cãtãdixeashti) s-yinã la noi; nu mi fatsi di cãbuli dip (fig: nu mi va dip, nu va s-mi veadã, lu-agnusescu)
gustu1
gustu1 (gús-tu) sn gusturi (gús-turĭ) – atsea tsi-aducheashti omlu (cu limba) cãndu bagã tsiva n gurã (cã easti dultsi, nsãrat, acru, etc.); nustimadã, lizeti
{ro: gust}
{fr: goût}
{en: taste}
ex: s-veadã tsi gustu (nustimadã) ari inima di stihiu; nitsi gustul nu-lj cunushteam; mãcari fãrã sari, gustu (nustimadã) nu-ari
§ gustu2 (gús-tu) vb I gustai (gus-táĭ), gustam (gus-támŭ), gustatã (gus-tá-tã), gustari/gustare (gus-tá-ri) – bag ãn gurã niheamã mãcari (i ndauã chicuti di biuturã) tra s-aduchescu tsi nustimadã ari; ngustu, angustu, ngustedz; (fig: gustu = mãc (ma multu trã tahina) tra sã-nj treacã foamea)
{ro: gusta}
{fr: goûter}
{en: taste}
ex: cãndu gustã mayirlu… fãrmac!; tsi si-lj dãm? tsi s-gustãm?; gustai sh-mini di ghelili-a lor; cara vinjish, stãi s-gustãm (fig: s-mãcãm) doilji
§ gustat (gus-tátŭ) adg gustatã (gus-tá-tã), gustats (gus-tátsĭ), gusta-ti/gustate (gus-tá-ti) – (mãcarea i biutura) tsi fu bãgatã n gurã di-lj s-ari aflatã gustul; ngustat, angustat
{ro: gustat}
{fr: goûté}
{en: tasted}
§ gustari/gustare (gus-tá-ri) sf gustãri (gus-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gustã tsiva (mãcari i biuturã); (fig: gustari = mãcarea (ma multu tahina) tsi u fatsi cariva tra s-lji treacã foamea; prãndzu, tsinã, mirindi); ngustari, angustari
{ro: acţiunea de a gusta; gustare}
{fr: action de goûter; dejeuner}
{en: action of tasting; breakfast}
ex: lu-avum cu noi ti gustari (fig: measa di tahina)
§ gustu3 (gús-tu) sn gusturi (gús-turĭ) – starea sufliteascã (bunã ma multu) tu cari s-aflã omlu; cum s-aducheashti omlu cãndu easti tu bunili; atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit cãndu-lj si fatsi chefea; buni, cheifã, chefi;
(expr:
1: nj-mutrescu gustul = fac cum voi mini, cum ãnj va chefea;
2: om cu gustu = gustos, om nustimac, tsi fatsi muabeti bunã, tsi fatsi shicadz, etc.)
{ro: bună dispoziţie, chef, plăcere}
{fr: bonne disposition, bonne humeur, plaisir}
inimã
inimã (í-ni-mã) sf inimi/inime (í-ni-mi) shi ininj (í-ninjĭ) – mãdular dit cheptul a omlui cari fatsi sãndzili (cu mpindzearea) s-urdinã prit vini; (fig:
1: inimã = (i) suflit; haractir; hiri; (ii) njedz; usii; vahti, yii, mburitã; (iii) curai, thar, gãireti; (iv) vreari, agapi, mirachi, sivdã; (v) stumahi, pãnticã; (vi) chefi, plãtseari; etc.; expr: [zborlu cari s-bagã nãinti icã dupã “inimã” aspuni noima-a zburãriljei]
2: escu cu inimã mari, cu inimã hãrai = hiu bun, pot s-aravdu multi cãtigursiri, zboari-arali, lãets tsi-nj si fac, etc.; oaminjlji pot sã-nj facã multi arali shi nu va lã u voi, va-lj ljertu;
3: cu inimã di-amalamã (bunã) = (om) multu bun;
4: cu inimã ndreaptã = (om) cu eryi, bun, tinjisit, ndreptu;
5: cu inima curatã = suflit bun, nistipsit, tinjisit, tsi nu dzãtsi minciunj, tsi nu shtii drãcurii, tsi nu-ari muzavirlãchi;
6: cu inima dishcljisã = cu vreari, cu harauã, cu vãsãlii, cu hãrãcupilji, cu tinjii, etc.;
7: cu inima ncljisã = nvirinat, fãrã harauã;
8: cu inima ngljitsatã (di fricã) = lãhtãrsit multu;
9: cu inimã di cãni; cu inimã lai = multu-arãu;
10: (cu) inimã di cheatrã; cu inimã-aratsi; tsi nu-ari inimã = tsi nu-ari njilã, tsi nu-l mealã, tsi nu-l doari dip cãndu fatsi urutsets la lumi;
11: (cu) inimã di ljundar; cu trei ininj = multu inimos, curagios, gioni;
12: cu inimã di ljepuri = tsi s-aspari lishor, tsi easti fricos, tsi nu-ari curai;
13: cu tutã inima = cu multã vreari, harauã, plãtseari;
14: (am) inima greauã, un foc tu inimã = hiu nvirinat, am multi cripãri;
15: (fac un lucru) cu inima greauã = (l-fac lucrul) cu tuti cã-nj yini greu, cã nu para voi s-lu fac;
16: (am) inima lishoarã = nu-am vrundidz, cripãri, gaileadz;
17: (fac un lucru) cu inima lishoarã = (l-fac lucrul) cã mi-arãseashti;
18: moari di inimã = moari di-unã lãngoari tsi u fatsi inima s-astãmãtseascã di bãteari;
19: ãnj dzãtsi inima (cã va s-facã tsiva) = aduchescu (pruved) cã va s-facã tsiva;
20: nj-aspardzi inima = mi nvirineadzã, nj-fatsi-arãu;
21: nj-mãc inima; mi-aroadi la inimã, mi mãcã inima = mi siclitsescu, mi nvirinedz, ãnj fac gaileadz; nj-fac sãndzi-arãu; crep di-amãrãciuni;
22: bag tsiva la inimã = easti tsiva tsi mi cãrteashti, shi nu pot s-u-agãrshescu; ãnj pari arãu, chicusescu;
23: nj-lu scosh dit inimã = nu-l mata voi;
24: nj-calcu tu inimã = nu-l fac un lucru cu vreari (cu tutã inima); l-fac un lucru tsi-nj si caftã (tsi lipseashti s-lu fac) cu tuti cã nu mi-arãseashti;
25: am (nj-sta) tsiva pri inimã = am tsiva tu minti tsi mi nvirineadzã icã un mistico tsi nu voi s-lu spun la lumi;
26: nj-u ljishurai (nj-u-avrai) inima = ljishurai (mi isihãsii) cã dzãsh atseali tsi-aveam pri inimã;
27: ãnj caftã (nj-u va, mi tradzi) inima; mi gãdilicã la inimã = voi s-am (sã-nj si da) tsiva, mi-arãseashti (sh-voi s-lu am) un lucru, unã mãcari, etc.;