DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agiutor

agiutor (a-gĭu-tórŭ) sn agiutoari/agiutoare (a-gĭu-tŭá-ri) – atsea tsi da (lucrul tsi-l fatsi) atsel cari agiutã pri cariva; indati, intati, ãndatã
{ro: ajutor}
{fr: aide, secour}
{en: aid, help}
ex: iu s-ducã, la cari s-caftã agiutor; cari lu-avdza s-lji da agiutor?; s-ti ncljinj shi s-aprindzã nã tsearã tr-agiutor; acshi ascãpã cu agiutorlu a mintioasãljei featã

§ ashtor (ash-tórŭ) sn ashtoari/ashtoare (ash-tŭá-ri) – (unã cu agiutor)
ex: Dumnidzã ashtor (agiutor)

§ agiut (a-gĭútŭ) (mi) vb I agiutai (a-gĭu-táĭ) shi ashtai (ash-táĭ), agiutam (a-gĭu-támŭ) shi ashtam (ash-támŭ), agiutatã (a-gĭu-tá-tã) shi ashtatã (ash-tá-tã), agiutari/agiutare (a-gĭu-tá-ri) shi ashtari/ashtare (ash-tá-ri) – fac s-u scoatã n cap ma lishor; dau agiutor; dau indati
{ro: ajuta}
{fr: aider}
{en: help}
ex: agiutats-lji si ncarcã; ashtats-lji s-discarcã; agiutã-nj s-nu cad mpadi; nãs singur agiuta casa; cari-agiutã-a atsilor ãndreptsã

§ agiutat (a-gĭu-tátŭ) adg agiutatã (a-gĭu-tá-tã), agiutats (a-gĭu-tátsĭ), agiutati/agiutate (a-gĭu-tá-ti) – tsi-lj s-ari datã agiutor, ashtat
{ro: ajutat}
{fr: aidé}
{en: helped}

§ ashtat (ash-tátŭ) adg ashtatã (ash-tá-tã), ashtats (ash-tátsĭ), ash-tati/ashtate (ash-tá-ti) – (unã cu agiutat)

§ agiutari/agiutare (a-gĭu-tá-ri) sf agiutãri (a-gĭu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva da agiutor; ashtari
{ro: acţiunea de a ajuta; ajutare}
{fr: action d’aider}
{en: action of helping})

§ ashtari/ashtare (ash-tá-ri) sf ashtãri (ash-tắrĭ) – (unã cu agiutari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

escu

escu (ĭés-cu) vb IV (agiutãtor) fui (fúĭ), earam (ĭa-rámŭ) shi iram (i-rámŭ), futã (fú-tã), hiri/hire (hí-ri) – mi aflu tu-aestã lumi; hiu, mi aflu
{ro: fi}
{fr: être}
{en: be}
ex: mini escu, tini eshti, el easti, noi him, voi hits, elj suntu; tsintsi anj, unã zãmani, di cãnd escu (hiu) fur tricurã; njic escu (hiu), minut escu (hiu), tutã lumea u nvescu (angucitoari: aclu); n pãduri faptu fui, sh-tut ãn pãduri criscui; mini cari escu (hiu) njic; nu ari futã (nu s-ari dusã) acasã di anj di dzãli; eara tsi nu sh-eara, cari s-nu eara nu s-aspunea

§ fut2 (fútŭ) adg futã (fú-tã), futs (fútsĭ), futi/fute (fú-ti) – tsi s-aflã iuva
{ro: fost}
{fr: été}
{en: been}

§ hiri/hire (hí-ri) sf hiri (hírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-aflã (yiu) pri lumi
{ro: acţiunea de a fi}
{fr: action d’être}
{en: action of being}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

filotim

filotim (fi-ló-tim) adg filotimã (fi-ló-ti-mã), filotinj (fi-lótinjĭ), filotimi/filotime (fi-ló-ti-mi) – (om) tsi ari vreari s-da shi sã mpartã tsi ari cu altsã; (om) cuvãrdã, cu mãna largã; (om) tsi ari mirachea s-hibã tinjisit; (om) tsi va ca faptili-a lui, s-lj-amintã vrearea sh-tinjia-a oaminjlor; giumertu, cuvurdã, livendu, sãlghit
{ro: filotim, darnic, generos, mărinimos, ambiţios}
{fr: qui a de l’amour propre, qui se pique d’honneur; libéral, généreux; ambitieux}
{en: liberal (towards), generous, magnanimous; ambitious}
ex: suntu oaminj multu filotinj; filotimlu nu va s-lu filipseshti tutdiunã

§ filutimii/filutimie (fi-lu-ti-mí-i) sf filutimii (fi-lu-ti-míĭ) – mirachea shi vrearea tsi u ari un om giumertu tra s-da shi sã mpartã cu altsã atseali tsi ari; mirachea tsi u ari un om filotim ca, cu faptili-a lui, s-amintã vrearea sh-tinjia-a oaminjlor; cuvurdãlãchi, livindeatsã
{ro: filotimie, dărnicie, generozitate, mărinimie}
{fr: amour propre, sentiment d’honneur, généreux}
{en: generosity, magnanimity}

§ filutinjii/filutinjie (fi-lu-ti-njí-i) sf filutinjii (fi-lu-ti-njíĭ) – (unã cu filutimii)

§ filutimisescu (fi-lu-ti-mi-sés-cu) (mi) vb IV filutimisii (fi-lu-ti-mi-síĭ), filutimiseam (fi-lu-ti-mi-seámŭ), filutimisitã (fi-lu-ti-mi-sí-tã), filutimisiri/filutimisire (fi-lu-ti-mi-sí-ri) – l-fac pri cariva s-hibã filotim; mi-aspun filotim cu cariva (cã am inima bunã, cã hiu cuvurdã, cã am mirachea s-mi tinjiseascã lumea, etc.)
{ro: filotimisi}
{fr: mettre son propre amour à...; être jaloux de faire quelque chose; se piquer d’honneur}
{en: by doing something, be or make someone “filotim”}

§ filutimisit (fi-lu-ti-mi-sítŭ) adg filutimisitã (fi-lu-ti-mi-sí-tã), filutimisits (fi-lu-ti-mi-sítsĭ), filutimisiti/filutimisite (fi-lu-ti-mi-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã filotim; tsi fu agiutat di-un om filotim
{ro: filotimisi}
{fr: qui a mis son propre amour à...; qui est jaloux de faire quelque chose; qui se pique d’honneur}
{en: who made someone “filotim”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gumar

gumar (ghu-márŭ) sm, sf gumarã (ghu-má-rã), gumari (ghu-márĭ), gumari/gumare (ghu-má-ri) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu un cal ma njic sh-cari easti sh-cu ureclji mãri; tar, cãci, shonj, uci, tãronj, uricljat, dãngã, dãnglãrã;
(expr:
1: ca gumarlu tu oi = nu hiu ca-alantsã, mi-aleg di alantsã di deavãrliga;
2: ca gumarlu pri punti; bag cur ca gumarlu pri punti = hiu anapud, u tsãn pi-a mea sh-nu-ascultu di vãrnu;
3: (easti) ca gumar zimnjusit = easti nvirinat, trã plãngu;
4: ca gumarlu la numtã = zbor tr-atsel tsi ari agiutatã, ma deapoea sta di-unã parti, nu glindiseashti, nu veadi nitsiunã hãiri cã vinji la numtã;
5: ca gumarlji s-tundi, primuveara = (om) tsi dipriunã amãnã s-facã tsiva; zborlu yini di-aclo cã gumarlji sh-alãxescu perlu primuveara;
6: ca zurlu-gumarlu al Nastradin Hogea = s-dzãtsi, trã pezã, tr-atsel tsi s-alavdã cã nu-ari vãrnã cusuri;
7: tsi nu shtii sã mpartã palji la doi gumari = om lishor la minti, tsi nu easti dishteptu, tsi nu-lj talji caplu dip;
8: gumar ãncãrcat cu hrisafi = (tsi easti) avut ma tivichel;
9: s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui: “cap gros!” = zbor tsi s-dzãtsi cãndu atsel tsi nu para easti dishteptu, lj-dzãtsi a unui cã nu-ari faptã ghini, cã ari faptã unã glãrimi;
10: shcljoapicã gumarlu di ureaclji! = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva arucã furnjia pri un lucru shi s-veadi limpidi cã nu easti dealihea cã furnjia easti altã; zbor s-dzãtsi cãndu easti limpidi cã un lucru nu-ari tsiva s-facã cu-un altu lucru; tsi-ari s-facã unã cu altã!;
11: nu hiu gumar s-mi ncalits pri ureclji = nu hiu om sh-ahãt aplo tra s-mi-alas arãs di caritsido;
12: s-dusi pi cal, vinji pi gumar; di pri cal, pri gumar = di-aclo iu eara ghini, avut, featsi tsi featsi shi s-aflã ma-arãu, ma oarfãn;
13: shi ti gumar ordzu nu lipseashti; shtii gumarlu s-mãcã machi-dunish? = nu lipseashti s-nã purtãm cu tutã dunjaea unã soi; lipseashti s-dãm un lucru mash la-atselj tsi-ahãrzeashti;
14: gumar aspelj, sãpunea-ts cheri = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari agiutã ncot pri cariva (cari nu va s-veadã hãiri di agiutorlu tsi-lj si da), tr-atsel cari fatsi lucri ncot, di cari nu-ari-ananghi, cari sh-aspardzi paradzlji pri lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva;
15: gumarlu la gumar tradzi = omlu s-adunã totna cu oaminj ca el, di-unã soi;
16: shi dispoti s-lu-adari, gumarlu tut gumar armãni = haractirlu-a omlui nu s-alãxeashti cã va-l tinjiseshti ma multu, cã va s-facã ma avut, cã va s-agiungã tu-unã tesi ma analtã, etc.;
17: mash un gumar i mpãzari? = tra s-tsã fats un lucru, nu-ai ananghi mash di cariva maxus, pots s-ts-ul fats sh-cu cariva altu;
18: easti gumar, u-ari chealea di gumar = easti un om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hiu

hiu (híŭ) vb IV (agiutãtor) fui (fúĭ), earam (ĭa-rámŭ) shi iram (i-rámŭ), futã (fú-tã), hiri/hire (hí-ri) – mi aflu tu-aestã lumi; escu, mi aflu
{ro: fi}
{fr: être}
{en: be}
ex: mini hiu, tini hii, el easti (ãĭ, i, u), noi him, voi hits, elj suntu (-s, s-); io hiu (escu) di-aoa, el di iu easti (yini, s-tradzi)?; hii (eshti) amoni, aravdã, hii (eshti) cioc umflã; i-a meu, i-a meu (easti-a meu, easti-a meu); adunatã gljem ãi (easti) tutã; a cui sh-u (sh-easti) irghilia-atsea; nu sh-u (sh-easti) cariva; cum tu lumi nu sh-u (sh-easti) altu; ma-l vidzu cã lj-u (lj-easti) fratili, ãlj dishcljisi; duri-ts-u (tsã easti); hoarã him; iu hits (v-aflats), bre gionj?; s-vã bãneadzã shi s-vã hits; sunt (suntu) golj di turmi muntsãlj; nu-s (nu suntu) dauã ceapi; ca mini nu-s (nu suntu, nu s-aflã altsã); nu vor alti si s-minteascã, cã fu (cã easti) nveastã, cã fu (cã easti) featã; ira (eara) s-ti vindic, fu (easti) lishor; nu fu zori; s-lj-ashtergu rasa, cã-u mutrescu, fu ncãrcatã (easti ncãrcatã); sh-fu yeatru multu bun; seara, cãnd s-mi tornu, si-nj dzãts cum fu ma ghini; bãrbat fu, muljari fu; pãrintsã furã, oaspits furã, nveastã cu bãrbat furã; li-aflã omlu: cã cu bun, cã cu furari; sh-dzãtsi singur: “buni sh-furã, dicãt buni sun shi n gurã”; mãcã ndeasã… furã marsini-i purinti; tsã li moari, cã eara mãri i cã eara njits; ncãldzãrea: fu earna, fu veara, tru udaea di durnjiri lipseashti s-tsãnã; ari futã sh-tat-su-ahtari; tru hãpsani fusesh; fusesh ahãt fãrã di minti; acãtsat cã-sh fusi loclu; di casã hibã-ts njilã; s-furesh om cum lipseashti, nu pitritseai oaminjlji s-mi-arãcheascã; s-fure ficior, hilj sã-nj hii… s-furesh featã, hilji si-nj hii; s-furesh cã-i dadã, s-u fãtsem mumã… s-furesh cã-i sor, s-u fatsim sor… s-furesh cã-i nor, s-u fatsim tut nor; s-furi ndreptu zborlu-a tãu; s-fure mortu, s-fure yiu, voi cu nãs dipriunã s-hiu; s-fure nãs gioni; s-nu fure cu unã; si nu fure, ti mãcãm; s-nu fure mortsã; s-fure cã videm cã tut yinlu s-featsi puscã; furesh cã va s-pot; ai cã ficior, ai cã featã fure; nu aleapsi ghini, fure cã-i bãrbat, fure cã-i muljari; fur-cã-i ashi; s-furi cã-l cunoashti; pri stranji s-videa cã turcu s-eara; s-eara sh-unã ascheri ntreagã; o, lele! s-eara si shteam, pri la cãlivi nu tritseam

§ fut2 (fútŭ) adg futã (fú-tã), futs (fútsĭ), futi/fute (fú-ti) – tsi fu (s-aflã) iuva
{ro: fost}
{fr: été}
{en: been}

§ hiri2/hire (hí-ri) sf hiri (hírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-aflã (yiu) pri lumi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lui2

lui2 (a lúĭ) pr pos a ljei2 (a ljĭéĭ), a lor2 (a lórŭ), a lor2 (a lórŭ) (numinativ shi acuzativ; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti) – zbor tsi (i) tsãni loclu-a numãljei a atsilui trã cari un zburashti cu cariva, sh-cari ari tsiva, un lucru, icã (ii) tsãni loclu-a numãljei a lucrului tsi lu-ari atsel trã cari sã zburashti; zbor tsi aspuni cã un lucru easti a atsilui ti cari si zburashti; su, sa, lj, lã
{ro: lui, al lui, său, sa}
{fr: son, le sien}
{en: his}
ex: aestu easti fuslu-a lui; lucreadzã cu furca-a ljei; vidzurã cu ocljilj a lor tsi s-featsi n hoarã; calu-a lui shcljoapicã; oili-a lor suntu lãndziti

§ su2 (-sú) pr pos sa2 (-sa) (formã shcurtã a pronumãljei posesivã “a lui” tsi s-adavgã tu bitisita-a zborlui) – a lui, a ljei, lj
{ro: lui, al lui, său, su, sa}
{fr: son, le sien, sa, la sienne}
{en: his, her}
ex: aesti pronumi s-aflã ufilisiti cu ma multsãlj (ma nu tuts!) oaminj dit unã fumealji (soi) ca, bunãoarã: bãrbatu-su, cumnatu-su, cumnat-su, cumnatã-sa, cumnat-sa, dzinir-su, dadã-sa, fãrtatu-su, fãrtat-su, hilji-sa, hilj-sa, hilj-su, hilji-su, lalã-su, mai-sa, nipoatã-sa, nipotu-su, nor-sa, nunã-sa, nunu-su, nun-su, papu-su, pap-su, sinfadã-sa, soacrã-sa, socru-su, sor-sa, suratã-sa, tatã-su, tat-su, tetã-sa, etc.; nu lj-avea vidzutã tatã-su (su = a lui, a ljei) shi dadã-sa (sa = a lui, a ljei) di multsã anj; socru-su (su = a lui, a ljei) cu soacrã-sa (sa = a lui, a ljei) bãna n Sãrunã; mai-sa dusi la casa-a cumnatã-sai; loclu a doamnã-sai eara mari; domnu-su a pãputsãljei; domnu-su a eapilor; domnu-su a pricilor; domnu-su a lor, doamnã-sa a lor; a domnu-sui a gãrdinãljei; dzãsh a afendu-sui; a hilji-sai shi a featã-sai, el nu lã deadi s-mãcã tsiva; dzãtsea a muljarã-sai zboarã uruti; dzãsi a nor-sai; a soacãr-sai nu-lj dzãsi tsiva

§ lj4 (-ljĭ) pr pos lã2 (-lắ) (formã shcurtã a pronumãljei posesivã “a lui” shi “a lor” tsi s-adavgã tu bitisita-a zborlui) – a lui, a lor
{ro: lui, al lui, său, su, sa}
{fr: son, le sien, sa, la sienne}
{en: his, her}
ex: intrãm tu casa-lj (lj = a lui, a ljei) mushatã; calu-lj (lj = a lui, a ljei) shcljupica; oaea-lj (lj = a lui, a ljei) eara lãndzitã; caplu-lj (lj = a lui, a ljei) s-avea alghitã; inima-lj (lj = a lui, a ljei) trimbura di lãhtarã; ficiorlji-lj (lj = a lui, a ljei) shi featili-lj (lj = a lui, a ljei) armasirã acasã; dipusirã tu hoara-lã (lã = a lor); di mirã-lã (lã = a lor) agiutats; au casa-lã (lã = a lor) mplinã; pristi tutã-lã (lã = a lor) avearea; eali armãn vedui ntreaga-lã (lã = a lor) banã; tuts mutrescu s-nã lja di partea-lã (lã = a lor); trã ninti-lã (lã = a lor) lucrarea; omlu-lã (lã = a lor) eara om bun; oili-lã (lã = a lor) fitarã; birbetslji-lã (lã = a lor) lãndzidzãrã; tsi eara doi-lã? (doilji elj, un a alãntui, un cu-alantu)?; lã ded (lã pr pirs = a lor) lucrili a lor-lã (lã pr pos = a lor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

njilã

njilã (njí-lã) sf njili/njile (njí-li) – atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit (un ameastic di dureari, jali, mãrazi, caimo, etc.) cãndu veadi cariva cã s-pidipseashti (cã pati tsiva, cã tradzi multi, cã lu-aplucusescu ghiderli sh-cripãrli, etc.); anjilã, isafi;
(expr:
1: njilã greauã = jali mari;
2: mi curmã (mi-arupi, mi lja, nj-si fatsi, mi-aplucuseashti) njila; lj-plãngu (nj-cadi milii) di njilã = am (nj-easti, nj-yini) multu njilã di cariva, ãl njiluescu multu)
{ro: milă, tristeţe}
{fr: pitié, tristesse, compassion}
{en: pity, sadness, compassion}
ex: hartsa, fartsa, fãrã njilã (angucitoari: cheaptinli di lãnã); nu-lj fu njilã di nãsã?; sh-featsi njilã Dumnidzã; Dumnidzã s-nã aibã tu njilã (s-nã njilueascã); njilã, lãcrinj sh-dor; sh-chetrili di mpadi-lj plãndzea njila; canda io pãtsãi bunlu, njila-a mea (fig: vruta-a mea)?; ãl curmã (l-lo) njila hãngilu
(expr: lj-fu multu njilã a hãngilui); aushlu-l curmã njila di
(expr: lu-aplucusi njila ti) mushica-a lui; nj-u njilã sh-trã tini, ma trã mini, buriclu-nj si bagã mpadi

§ anjilã (a-njí-lã) sf anjili/anjile (a-njí-li) – (unã cu njilã)
ex: ti curma anjila (jalea)

§ ninjilã (ni-njí-lã) sf ninjili/ninjile (ni-njí-li) – lipsita di njilã; atsea tsi nu-ari omlu cãndu lipseashti s-aibã njilã
{ro: lipsă de milă}
{fr: manque de pitié}
{en: lack of pity}
ex: mari ninjilã tsã fãtsesh (nu tsã featsish dip njilã)

§ njiluescu (nji-lu-ĭés-cu) (mi) vb IV njiluii (nji-lu-íĭ), njilueam (nji-lu-ĭámŭ), njiluitã (nji-lu-í-tã), njiluiri/njiluire (nji-lu-í-ri) – aduchescu tu suflit un ameastic di jali (dureari, mãrazi, caimo, etc.) cãndu-l ved pri cariva cã s-pidipseashti (cã pati tsiva, cã tradzi multi, cã lu-aplucusescu ghiderli sh-cripãrli, etc.); ãlj plãngu di njilã; mi curmã njila; ãnj si fatsi njilã; nj-easti njilã; lu-am tu njilã; ãnj fac njilã di cariva sh-lu-agiut
{ro: milui}
{fr: avoir pitié de, prendre en pitié}
{en: pity, feel pity for}
ex: ãl njiluirã (lã si featsi njilã) sh-nu-l tãljarã; di mini s-njilui (avu njilã, sh-featsi njilã); a cãpitanlui ãlj si njilui (ãlj si featsi njilã, l-curmã njila); njluea-mi (ai njilã di mini) Dumnidzale!; Doamne, njiluea-nã (fã-ts njilã cu noi); vãrnãoarã avutsilja nu-ari cãdzutã pi mãnj ma buni, el njilueashti urfanja

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

polim

polim (pó-limŭ) sn pulemati/pulemate (pu-lé-ma-ti) – alumta tsi s-fatsi cãndu doauã i ma multi stati (populi, oaminj, partii di oaminj, etc.) sã ncaci shi s-bat, di-aradã multsã anj sh-cu multsã mortsã; alumtã, bãtii, ljuftã, etc. (fig:
1: polim = alumtã (bãteari, ncãceari, etc.) namisa di doi oaminj (di doauã minduiri, di dauã pisti, etc.); expr:
2: trag tu polim = mi duc tu polim;
3: mutã polim; scoalã polim = mutã dunjaea contra-a-atsilor tsi suntu tu caplu-a unui stat; mutã lumea, ximutã lumea, scoalã lumea)
{ro: război}
{fr: guerre}
{en: war}
ex: a amirãlui ãlj vinji sã s-ducã tu polim; tatã-tu dusi tu polim shi mi-alãsã sartsinã tamam la tini; ninti ta s-acatsã polimlu, si ncljinã la Dumnidzã; adunã cama aleptsãlj shi ai tu polim; nveashti nã pãreaclji di stranji, sh-tsindzi armatli sh-isea la polim; atsel orbu tsi lu-avea agiutatã tu polim; mini tora trag tu polim
(expr: mi duc tu polim); featsi numta shi trapsi sh-nãs tu polim
(expr: s-dusi sh-el tu polim)

§ apulimsescu (a-pu-lim-sés-cu) (mi) vb IV apulimsii (a-pu-lim-síĭ), apulimseam (a-pu-lim-seámŭ), apulimsitã (a-pu-lim-sí-tã), apulimsiri/apulimsire (a-pu-lim-sí-ri) – mi-alumtu tu-un polim sh-caftu s-nj-azvingu dushmanlu; alumtu, mi bat, ljuftuescu, etc.
{ro: se război}
{fr: combattre, guerroyer}
{en: war, wage war, fight against}

§ apulimsit (a-pu-lim-sítŭ) adg apulimsitã (a-pu-lim-sí-tã), apu-limsits (a-pu-lim-sítsĭ), apulimsiti/apulimsite (a-pu-lim-sí-ti) – tsi s-ari alumtatã tu-un polim; alumtat, bãtut, ljuftuit, etc.
{ro: războit}
{fr: guerroyé}
{en: who fought in a war}
ex: oaminj apulimsits (tsi s-alumtarã tu polim)

§ apulimsiri/apulimsire (a-pu-lim-sí-ri) sf apulimsiri (a-pu-lim-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-apulimseashti, fatsi polim; alumtari, bãteari, ljuftuiri, etc.
{ro: acţiunea de a se război; războire, luptă}
{fr: action de lutter, de guerroyer; lutte}
{en: action of waging war, of fighting against}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shcljop1

shcljop1 (shcljĭópŭ) adg shcljoapã (shcljŭá-pã), shcljochi (shcljĭóchĭ), shcljoapi/shcljoape (shcljŭá-pi) – cari ari un cicior ma shcurtu di-alantu; cari nu-ari un cicior (i ari un cicior lãndzit) sh-imnã cu-unã pãtãritsã; cari easti lãndzit di-un cicior shi sh-lu tradzi cãndu imnã; sljop, tupal; (fig:
1: shcljop = tsi ari unã i ma multi cusuri; tsi nu easti farsi;
2: expr: shtiu ndauã oarbi shi shcljoapi = nu para shtiu multi, shtiu tsiva, nu multi lucri, putsãni sh-fãrã simasii)
{ro: şchiop}
{fr: boiteux, clopin}
{en: lame, limping}
ex: cumbara slabã, shcljoapã; armasi shcljop di la polim; tsi-l vrei, cã-i shcljop sh-cu-unã peanã, dzãsi un pulj; lj-deadirã sh-a lui nã mulã shcljoapã; u ncãrcã pri nã mulã shcljoapã; ficiorlu atsel shcljoplu, ãlj dzãsi a mã-sai; trapsi shcljoplu tsupã-ta, tsupã-ta! cãtrã la lamnjj; nãsã-lj dzãsi a shcljoplui, si suflã foclu, cã s-astimsi; nãoarã mi featsi mu-mea, dzãsi shcljoplu; nchisi sh-nãs cu mula-atsea shcljoapa pri dinãpoi; shi ncalicã mula shcljoapã, armasã aclo iu lu-alãsarã; shtii sh-nãs ndauã oarbi shi shcljoapi
(expr: nu para shtii multi)

§ sljop (sljĭópŭ) adg sljoapã (slĭŭá-pã), sljochi (sljĭóchĭ), sljoapi/sljoape (sljĭŭá-pi) – (unã cu shcljop1)

§ shcljoapic (shcljĭŭá-picŭ) vb I shcljupicai (shcljĭu-pi-cáĭ), shcljupicam (shcljĭu-pi-cámŭ), shcljupicatã (shcljĭu-pi-cá-tã), shcljupicari/shcljupicare (shcljĭu-pi-cá-ri) – imnu ndrupãt ma multu pi-un cicior shi-l trag niheamã alantu (cã alantu nj-easti ma shcurtu, mi doari, lu-am sãcat, etc.); imnu cu-un cicior mash, agiutat di-unã pãtãritsã (c-alantu-nj lipseashti); shcljoapit, shcljupitedz
{ro: şchiopăta}
{fr: boiter, clopiner}
{en: limp}
ex: shcljupicãnda, shcljupicãnda, agiumsi acasã; vidzãndalui cã feata-a aushlui ca shcljoapicã; mi vidzu mini, cã shcljoapic di cicior; shcljoapicã calu cã lj-ari cãdzutã nã petalã

§ shcljupicat (shcljĭu-pi-cátŭ) adg shcljupicatã (shcljĭu-pi-cá-tã), shcljupicats (shcljĭu-pi-cátsĭ), shcljupicati/shcljupicate (shcljĭu-pi-cá-ti) – tsi ari imnatã ca un om shcljop (andrupãt ma multu pi ciciorlu bun, cu-unã pãtãritsã, etc.); scljupitat
{ro: şchiopătat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn