|
|
agiurat
agiurat (a-gĭu-rátŭ) adg – vedz tu giur
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: giuralavar2
alavar2 (a-la-várŭ) sn pl(?) – giurat
{ro: jurământ}
{fr: serment}
{en: oath}
ex: va-ts bag alavar (agiurat)
giur
giur (gĭúrŭ) (mi) vb I giurai (gĭu-ráĭ), giuram (gĭu-rámŭ), giuratã (gĭu-rá-tã), giurari/giurare (gĭu-rá-ri) – dzãc dinintea-al Dumnidzã (cu zborlu “giur”) cã atsea tsi spun easti dealihea, cã atsea tsi-lj tãxescu va s-u fac, etc.; fac giurat; dau giurat, ljau giurat, agiur, sprigiur, spigiur, prigiur, urchisescu
{ro: jura}
{fr: jurer, prêter ser-ment}
{en: swear (on the Bible), take an oath}
ex: si zburashti cã giurash (cã ai datã giurat); giurai cã va yin; nu ti giurã ashi cã mini ti pistipsescu; pi tsi vrei s-giur?; cari giurã, angiurã!; furlu, sh-furã sh-giurã
§ giurat1 (gĭu-rátŭ) adg giuratã (gĭu-rá-tã), giurats (gĭu-rátsĭ), giurati/giurate (gĭu-rá-ti) – datã giurat, loatã giurat, agiu-rat, sprigiurat, spigiurat, prigiurat, urchisit
{ro: jurat}
{fr: juré, qui a prêté serment}
{en: who has taken an oath}
§ giurari/giurare (gĭu-rá-ri) sf giurãri (gĭu-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu da i lja giurat; agiurari, sprigiurari, spigiurari, prigiurari, urchisiri
{ro: acţiunea de a jura; jurare}
{fr: action de jurer, de prêter serment}
{en: action of taking an oath}
ex: giurarea pi nidriptatica, cama troarã, cama deapoea va s-aducã zãrari
§ giurat2 (gĭu-rátŭ) sn giuraturi (gĭu-rá-turĭ) – zborlu dat cãndu cariva giurã cã va s-facã tsiva icã giurã cã nu dzãtsi minciunj; giuratic, sprigiurat, spigiurat, prigiurat, giurãmintu, orcu;
(expr:
1: giuratlu-a porcului = s-dzãtsi trã un tsi giurã cã va facã tsiva cu tuti cã shtii ghini cã nu va u facã (nu va sh-tsãnã giuratlu);
2: mi leg cu giurat = am datã zbor cu giurat cã va s-fac tsiva, cã nu va spun tsiva, etc.;
3: nj-leg limba cu giurat = giur cã un lucru tsi-l shtiu va-l tsãn ncljis tu cheptu sh-cã nu va-l spun a vãrnui;
4: trã giurat! = dip, ca trã ciudii!)
{ro: jurământ}
{fr: serment}
{en: oath}
ex: tsi nod cu mãna s-noadã shi cu mãnjli nu s-diznoadã? (angucitoari: giuratlu); nodlu tsi cu gura s-noadã cu mãna nu s-diznoadã (angucitoari: giuratlu); limba nj-eara ligatã cu giurat; nu hiu ligat cu giurat (pot si zburãscu); giuratlu i giurat; calea tutã nu scoasirã cipit, trã giurat (dip, ca trã ciudii), din gurã; giuratlu eara pãnã dzua atsea; giuratlu a ljepurlui; el giuratlu nu-agãrshi; lji si dizligã limba di giurat (putea tora si zburascã, si spunã tsi s-avea faptã)
orcu
orcu (ór-cu) sn orcuri (ór-curĭ) – zborlu dat cãndu cariva giurã cã nu dzãtsi minciunj; giurat, giuratic, sprigiurat, prigiurat
{ro: jurământ}
{fr: serment}
{en: oath}
§ urchisescu (ur-chi-sés-cu) (mi) vb IV urchisii (ur-chi-síĭ), urchiseam (ur-chi-seámŭ), urchisitã (ur-chi-sí-tã), urchisiri/urchisire (ur-chi-sí-ri) – dzãc cu giurat (orcu) cã atsea tsi spun nu easti minciunã; dau giurat, ljau giurat, agiur, giur, sprigiur, prigiur
{ro: jura}
{fr: jurer, prêter serment}
{en: swear (on the Bible)}
§ urchisit (ur-chi-sítŭ) adg urchisitã (ur-chi-sí-tã), urchisits (ur-chi-sítsĭ), urchisiti/urchisite (ur-chi-sí-ti) – datã giurat, loatã giurat, agiurat, giurat, sprigiurat, prigiurat
{ro: jurat}
{fr: juré, qui a prêté serment}
{en: sworn (on the Bible)}
§ urchisiri/urchisire (ur-chi-sí-ri) sf urchisiri (ur-chi-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu da i lja giurat; agiurari, giurari, sprigiurari, prigiurari
{ro: acţiunea de a jura; jurare}
{fr: action de jurer, de prêter serment}
{en: action of swearing (on the Bible)}
strãmbu1
strãmbu1 (strắm-bu) adg (shi sm, sf, adv) strãmbã (strắm-bã), strãnghi (strắn-ghi), strãmbi/strãmbe (strắm-bi) – tsi nu easti ndreptu; tsi easti nduplicat, turnat, shutsãt di-unã parti i di altã; tsi s-apleacã, sã ncljinã shi nu sta ndreptu; shutsãt, nduplicat; (ca adv) anapuda;
(expr:
1: (om) strãmbu = (i) (om) anapud, nindreptu; (ii) (om) ncusurat, adunat, gribuit; (iii) (om) tsi shcljoapicã;
2: giurat strãmbu = giurat minciunos;
3: u bag (cãciula) strãmbã = nu mi mealã dip di tsi va si s-facã, nu-am dip ananghi, nu-lj trag gailelu;
4: lemnul atsel strãmbul, tãporlu lu ndreadzi; lemnul atsel strãmbul, foclu mash lu ndreadzi = mintea-a omlui anapud nu s-alãxeashti lishor, va multu lucru, va s-lji badz multã zori a omlui)
{ro: strâmb}
{fr: tordu, qui n’est pas droit}
{en: not straight, twisted, crooked}
ex: leamnili aesti suntu strãmbi (nu suntu ndreapti) sh-nu suntu buni trã duretsi; caprã cu coarni strãmbi (shutsãti); calea pri cari va imnãm easti strãmbã (shutsãtã); shedz strãmbu shi grea ndreptu; sh-cari agiucai pri ndriptati, nu pri strãmbu (nindriptati); easti un om strãmbu
(expr: anapud, nindreptu); strãnghilj
(expr: nindreptsãlj, tsi nu lj-arãseashti ndriptatea) va s-hibã pidipsits; omlu strãmbu
(expr: anapud) easti ca lemnul strãmbu (tsi nu easti ndreptu, easti shutsãt); fui giudicat cu agiurat strãmbu
(expr: minciunos); nu ti-aspari, bagã-u strãmbã
(expr: s-nu-ai dip ananghi, nu va s-pats tsiva); giudicã strãmbu (ca adv: nindreptu, fãrã s-aibã ndriptati) shi-nj loarã tutã tutiputa; acãtsã sã-lj si ducã strãmbu (ca adv: anapuda); cãlcash strãmbu (anapuda)
§ strãmbu2 (strắm-bu) (mi) vb I strãmbai (strãm-báĭ), strãmbam (strãm-bámŭ), strãmbatã (strãm-bá-tã), strãmbari/strãmbare (strãm-bá-ri) –
1: l-fac un lucru (lu nduplic, l-shuts, etc.) tra s-nu mata hibã ndreptu; min narea (budzãli, caplu) tra s-fac seamni cu fatsa cã tsiva nu mi-arãseashti; nduplic, shuts;
2: nu mi-arãseashti tsiva shi nu voi ta si s-facã; escu contra, cãrshilãtescu, mi ncustedz;
3: alãxescu calea sh-nu mi duc pi-atsea di-aradã; mi abat, pãrmãsescu, pãrmãrãsescu (di cali);
4: lj-fac a unui unã nindriptati;
(expr: strãmbu narea (budzãli) = (i) nu mi-arãseashti tsi ved i tsi avdu, mi cãrteashti; (ii) stau ca pi ndauã cã nu shtiu tsi s-fac; fac nãji, shuvãescu, frãngu coasti)