DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agiun1

agiun1 (a-gĭúnŭ) vb I agiunai (a-gĭu-náĭ), agiunam (a-gĭu-námŭ), agiunatã (a-gĭu-ná-tã), agiunari/agiunare (a-gĭu-ná-ri) – stau nimãcat cã u voi (trã preasinj); stau nimãcat cã nu am mãcari cãtã-nj lipseashti; nj-easti foami shi stau nimãcat; tsãn preasinj
{ro: flămânzi, posti}
{fr: être affamé, faire maigre, jeûner}
{en: starve, fast}
ex: earna aestã vai agiunats (nu va s-avets mãcari cãtã va vã lipseascã); moashili agiunã (tsãn preasini); si-lj vedz cã tut agiunã

§ agiunedz (a-gĭu-nédzŭ) vb I agiunai (a-gĭu-náĭ), agiunam (a-gĭu-námŭ), agiunatã (a-gĭu-ná-tã), agiunari/agiunare (a-gĭu-ná-ri) – (unã cu agiun1)
ex: s-lj-alasã s-agiuneadzã (s-nu mãcã, s-armãnã agiunj); pãreasinjli a Pashtilui agiunãm (tsãnem preasinj); agiuneadzã (tsãni preasinj) cati Vinjiri

§ agiunat (a-gĭu-nátŭ) adg agiunatã (a-gĭu-ná-tã), agiunats (a-gĭu-nátsĭ), agiunati/agiunate (a-gĭu-ná-ti) – nimãcat, tsi lj-easti foami, tsi nu mãcã trã preasinj
{ro: flămânzit, postit}
{fr: affamé, qui fait maigre, jeûné}
{en: starved, fasted}

§ agiunari/agiunare (a-gĭu-ná-ri) sf agiunãri (a-gĭu-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu agiunã; nimãcari, aveari foami, tsãneari preasinj
{ro: acţiunea de a flămânzi, de a posti; flămânzire, postire}
{fr: action d’être affamé, de faire maigre, de jeûner}
{en: action of starving, of fasting}

§ agiun2 (a-gĭúnŭ) adg, adv agiunã (a-gĭú-nã), agiunj (a-gĭúnjĭ), agiuni/agiune (a-gĭú-ni) – nimãcat, tsi lj-easti foami, tsi nu-ari mãcatã di multu chiro;
(expr:
1: agiun, suptu di cãtush = multu di multu agiun;
2: inimã agiunã = cari easti nimãcat; nimãcari)
{ro: flămând}
{fr: affamé}
{en: starved}
ex: hiu agiun (nimãcat); di-agiun (cãndu tsã easti multã foami) mãts sh-urdzãts; agiunlu sh-cumãts nyiseadzã; sãtulu nu pistipseashti agiunlu; cum yini seara curmat sh-agiun, cu foami mari, va s-ti mãcã; agiun acasã, mãcã trei cireapuri di pãni; seara-atsea s-culcarã agiunj (nimãcats); cãdzu mpadi di inimã agiunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

foami/foame

foami/foame (fŭá-mi) sf fãrã pl – atsea tsi-aducheashti omlu a curi stumahi-lj caftã s-mãcã; agiunatic, lihudeatsã;
(expr:
1: mor di foami; hiu mortu (lishinat) di foami; nj-alghirã burlidzli di foami; nj-alghescu ocljilj di foami; am unã foami di lup; dau tãmpãrãlu di foami; mi strãndzi foamea; etc. = nj-easti multã foami, escu multu agiun;
2: nj-frãngu foamea = mãc tsiva tra sã-nj treacã niheamã foamea)
{ro: foame}
{fr: faim}
{en: hunger}
ex: lj-u foami, tr-atsea plãndzi njiclu; cari doarmi, nu lj-u foami; cara s-ti lja foamea s-nji spunj; pãnã astarã va vã lja foamea; las sã-nj dzãcã “doamnã mari”, sh-las sã-nj mor laea di foami; di cãndu vinim la tini s-mãcãm, n-alghirã ocljilj di foami
(expr: nã si featsi unã mari foami)

§ foamiti/foamite (fŭá-miti) sf fãrã pl – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea nu ari tsi s-mãcã; lipsa mari di lucri tri mãcari, cãndu lumea agiunã; zii
{ro: foamete}
{fr: disette, famine}
{en: hunger, starvation}
ex: fu anlu-atsel nã mari foamiti

§ foamitã (fŭá-mi-tã) sf fãrã pl – (unã cu foamiti)

§ fumitos (fu-mi-tósŭ) adg fumitoasã (fu-mi-tŭá-sã), fumitosh (fu-mi-tóshĭ), fumitoasi/fumitoase (fu-mi-tŭá-si) – afumitos, agiun, nimãcat, lihud, lishinat di foami, etc.
{ro: înfometat}
{fr: affamé}
{en: hungry}
ex: earam fumitos, nu pistipseam s-mi fãnãtescu; eara fumitos ca un lup

§ afumitos (a-fu-mi-tósŭ) adg afumitoasã (a-fu-mi-tŭá-sã), afumitosh (a-fu-mi-tóshĭ), afumitoasi/afumitoase (a-fu-mi-tŭá-si) – (unã cu fumitos)
ex: iu ti vidzum noi afumitos (nimãcat) shi agiun

§ fumitedz (fu-mi-tédzŭ) (mi) vb I fumitai (fu-mi-táĭ), fumitam (fu-mi-támŭ), fumitatã (fu-mi-tá-tã), fumita-ri/fumitare (fu-mi-tá-ri) – hiu di multu chiro agiun, nimãcat; nj-easti multã foami; multu chiro trec cu putsãnã mãcari
{ro: flămânzi}
{fr: avoir faim}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

intru

intru (ín-tru) vb I intrai (in-tráĭ), intram (in-trámŭ), intratã (in-trá-tã), intrari/intrare (in-trá-ri) – yin dit un loc di nafoarã (di-aradã ma dishcljis) tra s-mi aflu tu-un loc di nuntru (di-aradã ma ncljis); mi bag tu-un lucru (casã, grãdinã, pãduri, etc.); trec prit tsiva (tra s-mi duc iuva, s-mi curdusescu tu-un loc, etc.); trec nuntru; bag ciciorlu tu-un loc; ursescu n casã; njergu, mi duc, mi min, mi bag, mi hig, pitrundu, yin, etc.; (fig:
1: intru = nchisescu, apãrnjescu, acats, ahiursescu, ahiurhescu, etc.; expr:
2: lj-u intru = (i) nchisescu s-lu bat, sã-lj dau un shcop; (ii) nchisescu s-mãc;
3: nj-intrã (s-fac tsiva) = ãnj yini, nj-bag tu minti, apufãsescu s-fac tsiva;
4: (stranjili) intrã tu lari (tu apã) = (stranjili) s-adunã, si strimteadzã, njicshureadzã dupã lari;
5: dzãlili nu intrã n sac = nu bitisescu dzãlili, avem chiro;
6: nj-intrã luplu tu matsã = nj-si featsi multã foami, hiu multu agiun;
7: nj-intrã tu dintsã = nu pot s-lu ved ãn fatsã, nj-yini-agnos;
8: intru tu gailei = nchisescu s-minduescu cã va s-am unã cripari, cã va s-pat tsiva, s-aduchescu unã gailei tu suflit;
9: nj-intrã fricã = mi-aspar;
10: intru n cor = mi bag sh-mini tu-atsea tsi va si s-facã (agioc, alumtã, alishvirishi, etc.);
11: nj-intrã tu cornu (aduchescu ghini, va u tsãn minti)
{ro: intra, pătrunde, etc.}
{fr: entrer, pénétrer, etc.}
{en: enter, penetrate, etc.}
ex: intrã (ursea) n casã s-ljai nã rãchii; nu va esh di iu intrash (pri iu vinjish); intrã di (pitrumni) dauã dzeadziti; intrã tu optu (nchisi anlu optu dit banã); s-intsrã cãndu s-ti-ariseascã?; dau s-intru, nu-nj si intrã (nu para am orixi, nu-nj para yini s-intru); nu cutidzã s-intrã di poartã nãuntru; tsi lã intrã
(expr: tsi lã vinji) sã si mpartã?; furlji intrarã (pitrumsirã) tu turcami; lj-u intrã
(expr: nchisi s-lji da un shcop), lj-umflã sãmarlu; intrã-lj-u
(expr: bati-l, dã-lj un shcop); nã u intrarã
(expr: s-arcarã pri noi shi nchisirã s-nã batã); cãndu lj-u intrã
(expr: nchisi s-lu batã), dã-lj, dã-lj, pãnã dzãsi cucotlu “agiundzi!”; lj-u intrarã a eapilor
(expr: nchisirã s-li batã eapili); cum u vidzu, lj-u intrã
(expr: ahiursi s-lu batã) pri zvercã cu ciumaga; na un cãni intrã tu udã sh-lj-u intrã a oasilor
(expr: nchisi s-mãcã oasili); tu lari, pãndza intrã
(expr: si strindzi, s-njicshureadzã); minduea-ti sh-dauã, dzãsi amirãlu, cã dzãlili nu intrã tu sac

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lihud

lihud (lí-hudŭ) adg lihudã (lí-hu-dã), lihudz (lí-hudzĭ), lihu-di/lihude (lí-hu-di) – tsi lj-easti multã foami; tsi creapã di foami; lishinat di foami (tsi-lj gurleadzã matsãli, tsi-lj si dutsi gura la ureaclji, tsi-lj s-alicheashti buriclu di foami, tsi lj-intrã luplu tu matsi, tsi lj-aurlã luplu tu pãnticã, etc.); tsi lu-arãseashti s-bea i s-mãcã (agonja sh-multu) sh-atumtsea cãndu nu lj-easti foami i s-ari sãturatã chiola; agiun, fumitos, afumitos, lemargu, limos, hãrbut, hãrlãput, hirtu, hãrtu, lixur, tãmah, lingarsu
{ro: lihnit, lacom}
{fr: défaillant, mort de faim, gourmand}
{en: extremely hungry, starving, greedy (for food)}
ex: vinji la noi lihud (agiun, lishinat di foami) cã nu-avea tsi s-mãcã

§ lihudeatsã (li-hu-deá-tsã) sf lihudets(?) (li-hu-détsĭ) – atsea tsi-aducheashti omlu a curi stumahi-lj caftã multu s-mãcã (cã easti-agiun, i cã easti lemargu); agiunatic, foami, limã, limãryii, lixurilji, etc.
{ro: foame, lăcomie}
{fr: faim, gourmandise}
{en: hunger, gluttony}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mor1

mor1 (morŭ) vb IV murii (mu-ríĭ), muream (mu-reámŭ), muritã (mu-rí-tã) shi moartã (mŭár-tã), muriri/murire (mu-rí-ri) –
1: (trã oaminj shi prãvdzã) nj-si bitiseashti bana; lji ncljid ocljilj trã totna; ãnj dau suflitlu; mi ljartã Dumnidzã; ãnj mãc caplu; u ncarcu dit lumea aestã; aruncu petalili (topa); mi-adunã bruma; mi lja gaea; dau cljeili; dau chealea (dolji) a preftului; nj-u dzãtsi preftul dupã ureaclji; nj-cãntã hogea la cap; nj-mãcã grãnlu (cumata); nj-arãtseashti bishina (curlu); sh-la draclu curlu cu mini; etc., etc.;
2: (trã ponj, erburi, lilici, etc.) s-usucã, vishtidzãscu, etc.; (trã lucri) s-aspardzi shi nu s-mata mirimitiseashti, nu mata easti bun, du-si, lj-tricu oara, etc.; (fig:
1: mor = (i) ãnj yini milii sh-cad ãmpadi; lishin; (ii) hiu apitrusit di multã vreari, dureari, mirachi, etc.; (iii) s-cheari peanarga-anarga, s-astindzi sh-nu mata s-avdi, veadi, tsãni, etc.; expr:
2: l-mor = l-fac pri cariva s-moarã; l-vatãm, l-utsid, lu-aspargu, etc.;
3: l-mor di shcop, chiutecã, etc. = l-bat multu, lj-dau unã bãteari bunã;
4: mor di seati, crep di seati (foami, dureari, arcoari, lãhtarã, arãdeari, etc.) = nj-easti multã seati (hiu multu agiun, am mari dureari, ngljets di-arcoari, ngljets di lãhtarã, cãpãescu di-arãdeari, etc.);
5: moari zborlu (muabetea, lafea, boatsea, etc.) = cheari zborlu (muabetea, lafea, boatsea, etc.);
6: trag s-mor = nu va treacã multu chiro sh-va mor;
7: mor cu dzãli = mor tinir, tu-unã ilichii tsi nu lipsea s-mor, di-unã lãngoari nimutritã, icã unã lãngoari lishoarã tsi nu easti ti moarti;
8: mor sh-cher ti cariva = l-voi multu;
9: mor pi zbor = nu mi-alãxescu, nu-nj calcu zborlu dat;
10: muri ghifta tsi ti alãvda = s-dzãtsi tr-atsel tsi s-alavdã singur, cã nu-ari altu tra s-lu-alavdã)
{ro: muri; omorî; leşina}
{fr: mourir; tuer; évanouir}
{en: die; kill; faint}
ex: nu-s doi mesh di cãndu lj-ari muritã bãrbat-su; multu-arcoari, s-hii nafoarã, omlu moari
(expr: lj-easti multã-arcoari); mor cu elj tutã dunjaua; s-mi minciunari va s-ti mor di chiustecã
(expr: va s-ti bat sãnãtos, va s-ti vatãm di bãteari); lu muri cu furtutirea
(expr: l-vãtãmã); cara s-nu-aibã moartã; tini mini mi-ai muritã
(expr: mi-ai vãtãmatã); apa-aestã tsã li moari
(expr: vatãmã); va ti mor
(expr: vatãm); murits-lji
(expr: vãtãmats-lji) ghini; pi Nicola ãl murirã
(expr: vãtãmarã); atsia s-moarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn