DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

carti/carte

carti/carte (cár-ti) sf cãrtsã (cắr-tsã) –
1: luguria (acoala) faptã dit mãtsinarea-a leamnilor sh-alichirea cumãtslor tsi es dit aestã mãtsinari, ufilisitã la scriari; acoalã, coalã, hãrtii, frãndzã;
2: zboarã scriati pi-unã acoalã pitricutã cu om (cu poshta) la cariva tra sã-lj si da hãbãri; acoala pri cari suntu scriati aesti zboarã; pistulii, scriitoari, scriturã;
3: acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã puizii, spuneri, nvitsãturi, etc.; vivlii, chitachi;
4: acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã arãdz di numi, di isãchi, etc.; tifteri, catastih, catalog, condicã, aradã, chitapi;
5: acoalã datã di chivernisi ca mãrtirilji cã un lucru easti dealihea ashi cum easti scriat tu-acoalã (tu cari s-aspuni, bunãoarã, iu shi cãndu s-ari amintatã, nsuratã i moartã omlu, etc.);
6: carti dit gioclu di cãrtsã; hãrtachi;
7: parã adrat dit unã acoalã di carti (tu loc tra s-hibã adrat dit un metal ca bãcãri, asimi i malãmã); (fig:
1: carti = nvitsãturã, culturã, sculii; expr:
2: om cu carti; om tsi nvitsã carti = om ãnvitsat, tsi ari faptã sculii multã;
3: l-tricui tu cartea-a mortsãlor = pistipsescu cã muri, cã ari moartã; l-tricui tu psihuharti;
4: u leg cartea di cãrnicocilu di par = mi-alas di carti, di nvitsãturã)
{ro: hârtie; scrisoare; carte, registru, act, carte de joc, monedă de hârtie}
{fr: papier; lettre; livre, régistre, acte (d’état civile), carte de jeu, monnaie}
{en: paper; letter; book, register, legal document, playing card, paper money}
ex: boatsi nu-ari sh-multi greashti (angucitoari: cartea); gãljina-i albã sh-oauãli lãi (angucitoari: cartea); carti (acoalã) trã scriari; caftã carti (acoalã) sh-cundilj; slãghi feata ca cartea (acoala, hãrtia); firidzli alãchiti cu cãrtsã (acoali); loai doauã coali di carti (hãrtii) albã, di carti vinitã; cãmeasha easti albã ca cartea (ca unã acoalã); di tr-atsea vã scrisim carti (pistulii); pitricui carti (pistulii) tu xeani; lo Budash nã carti (scriitoari) lai; adar nã carti (scriu nã pistulii, scriturã) tra s-lj-u pitrec; cãti frãndzã ari cartea (vivlia) aestã?; mi dush n pãzari di-acumpãrai nã carti (vivlii); cãftarã cãrtsã (vivlii) armãneshti di bisearicã cari s-hibã scriati cu gramati latinicheshti; pri tuts nã tricurã tu carti (tifteri); lu-avea tricutã tu cartea
(expr: arada, psihuhartea) a mortsãlor; cãrtsãli trã America li scosh; dusi sã nveatsã carti; easti om cu carti
(expr: tsi s-ari dusã la sculii, tsi easti nvitsat); ari carti (fig: nvitsãturã) dunjaea; mash di carti (fig: di sculii, di nvitsãturã) s-nu-armãnã orbu; nãoarã s-nu-am sh-eu nã carti (di gioc, hãrtachi)!; nu s-alasã di cãrtsã (agiucarea cu cãrtsãli di gioc) agiucãtorlu; trapshu unã carti (hãrtachi, carti di-agioc) shi-nj ishi un as

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cor1

cor1 (córŭ) sn coruri (có-rurĭ) – agioc tsi-l fatsi laolu prit hori dumãnitsli (dzãlili pisimi, dzãlili di numtã, etc.) cãndu bãrbatslji shi muljerli s-tsãn di mãnã sh-fac un bair (lungu, ncljis i, ma multi ori, dishcljis, cu-un cap sh-cu-unã coadã) tu cari oaminjlji gioacã peanarga un dupã-alantu; bairlu di oaminj tsi gioacã; huro;
(expr:
1: trag corlu = escu tu caplu-a corlui shi-l trag dupã mini, multi ori cu-unã mãndilã tsi u flitur tu vimtu;
2: intru n cor = (i) mi-acats di mãnã cu-alantsã agiucãtori, iuva, tu bairlu di oaminj; (ii) intru sh-mini tu-atseali tsi s-fac (alishvirishi, etc.)
{ro: horă aromânească}
{fr: grande ronde paysanne aroumaine}
{en: Aromanian folk dance}
ex: albã sã-nj ti ved, lea sor, tsi nji ti-alãchish ãn cor; deadi earba shtirigoanja, corlu creashti la Buboanja; neacãtsat tu cor, multi cãntitsi shtii; ti-acãtsash ãn cor, prindi s-giots; cari s-acatsã n cor, va nu va, vai gioacã; corlu diple s-anvãrteashti; dupã tsi tuts trapsirã corlu (tuts giucarã n caplu-a corlui); trãdzea tu-aradã corlu sh-anvãrtea mãndila n vimtu; scoasirã nveasta n cor s-tragã corlu; nunj cu flambura tu cor; cãndu s-acatsã nãsã n cor, s-adunã tuts ca s-u veadã cã giuca multu mushat; di-aclo iu giuca n cor, lj-anjurdzi scrum; yini oara s-alicheascã nveasta nauã cu gionili n cor; corlu-l trãdzea nveasta noauã

§ huro (hu-ró) sm huradz (hu-rádzĭ) – (unã cu cor1)
ex: hurolu (corlu) di Pashti; sh-lu trag hurolu (corlu) ninti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cumarã2

cumarã2 (cu-má-rã) sf cumãri (cu-mắrĭ) – agioc di cãrtsã iu tihea-aspuni ma multu, cari va s-amintã
{ro: joc de noroc}
{fr: jeu de hasard}
{en: game of luck}
ex: om tsi gioacã cumarã

§ cumargi (cu-mar-gí) sm cumargeadz (cu-már-gĭádzĭ) – (un) tsi lu-arãseashti multu s-gioacã cãrtsã; hartupexi, agiucãtor, giucãtor, pantagi
{ro: jucător de cărţi; cartofor}
{fr: joueur passioné de cartes; celui qui joue aux jeux de hasard avec de l’argent}
{en: card player; gambler}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gioc1

gioc1 (gĭócŭ) (mi) vb I giucai (gĭu-cáĭ), giucam (gĭu-cámŭ), giucatã (gĭu-cá-tã), giucari/giucare (gĭu-cá-ri) – min mãnjli sh-cicioarli sh-mi frãngu, dupã cãntitsili tsi li avdu, singur, cu cariva altu i cu-unã parei mari di oaminj tu cor; trag corlu tu misuhori; nj-treatsi oara, cu paradz i fãrã paradz, acasã i la cafine, tra s-amintu tu giocurli di cãrtsã (tavli, zãri, etc.); fac tsiva trã gustu, tra s-mi hãrsescu; agioc; (fig:
1: gioc = fac, ljau, arãd, etc.; expr:
2: nj-u gioacã; nj-u gioacã hunerea = nj-u fatsi, mi-arãdi;
3: mi gioc cu cariva = fac shicadz;
4: ãnj gioacã mãnjli = va s-mi-agunjisescu;
5: ãnj gioacã calu = fac tsi voi cã am mari treatsiri, shtiu tsi fac, s-nu-ts hibã fricã;
6: li giucai mearili cu nãsã = u-arãsii, mi-agiucai cu sinili-a ljei, u bãgai tu-ashtirnut;
7: gioacã preftul di bilje = l-fac lucrul cã voi i cã nu voi;
8: ãnj gioacã ocljul = ãnj bati ocljul, am unã noimã, aduchescu tsiva;
9: l-gioc pri tipsii = fac tsi voi cu el, l-pidipsescu, l-munduescu;
10: cara intrai tu cor, va s-gioc = unãoarã tsi mi-acãtsai di-un lucru, lipseashti s-lu fac, s-lu bitisescu;
11: (dzãc, fac, lucredz) nu mi-agioc! = (dzãc, fac, lucredz) salami! nu fac shicadz, nu mash tra sã-nj treacã oara)
{ro: juca; dansa}
{fr: jouer; danser}
{en: play; dance}
ex: patru toacã, sh-nã njilji nu vrea s-gioacã (angucitoari: cicioarli shi coada-a calui); featsirã numtã mari, giucarã, ansãrirã sh-adusirã apoea sh-aushlu; giucãm cãrtsã cu soatsãli; gioacã multu mushat; tra s-gioacã trã Stã-Vinjiri; giucam cãrtsãli un chiro; mutrea tsi-nj giucã (fig: tsi-nj featsi) calea; nj-u giucã
(expr: nj-u featsi, mi-arãsi) ghini; shtiu cum s-lã u gioacã
(expr: s-lj-arãdã); doilji sh-u-avea cã sh-giucarã hunerea
(expr: cã s-arãsirã) un cu-alantu; s-vã bag vula, damca dinãpoi, tra s-nu-nj giucats vãrã murafeti
(expr: s-nu nj-u fãtsets, s-nu mi-arãdets); li giucai tuti
(expr: li loai, li mutai tuti lucrili) din casã; lu-arãsh la gioc shi-lj loai tuts paradzlji; lo sã-lj gioacã (fig: batã) ocljul stãngu; aide, gioacã-ts mãnjli
(expr: agunjisea-ti, minã-ti, tsi stai); cari s-acatsã n cor lipseashti s-gioacã
(expr: macã mi-acãtsai, lipseashti s-u bitisescu); eara vãrã tsi-lj giucã ocljul
(expr: vãrã tsi shtii, tsi aducheashti); nicã astãdz va-nj ti gioc
(expr: sh-adzã va-nj ti-agioc angrãshca); ãlj gioacã calu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãrtachi/hãrtache

hãrtachi/hãrtache (hãr-tá-chi) hãrtãchi (hãr-tắchĭ) – carti dit gioclu di cãrtsã (ca preftu, fandi, as, etc.); carti
{ro: carte de joc}
{fr: carte à jouer}
{en: playing card}
ex: nu-agãrshashti s-lja sh-cãrtsãli di gioc, hãrtãchili; tsi altã featsish, di gioclu cu hãrtãchili?

§ hartupexi (har-tu-pécsĭ) sm hartupexeanj (har-tu-péc-seanjĭ) – (un) tsi lu-arãseashti multu s-gioacã cãrtsã; agiucãtor, giucãtor, pantagi, cumargi
{ro: jucător de cărţi; cartofor}
{fr: joueur passioné de cartes}
{en: card player; gambler (cards)}
ex: eara nãoarã un hartupexi, un agiucãtor di cãrtsã; cari hartupexi ari intratã tu paradis pãnã tora, s-intrã sh-nãs?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

panto

panto (pán-to) invar – cãrtsã di-agioc; hãrtãchi
{ro: cărţi de joc}
{fr: cartes à jouer}
{en: playing cards}
ex: adusi panto (cãrtsãli di-agioc); panto easti nou (cãrtsãli di-agioc suntu nali); s-agiuca panto (cãrtsã) pi pãradz

§ pantagi (pan-ta-gí) sm pantageadz (pan-ta-gĭádzĭ) – (un) tsi lu-arãseashti multu s-gioacã cãrtsã; agiucãtor, giucãtor (di cãrtsã); hartupexi, cumargi
{ro: jucător de cărţi; cartofor}
{fr: joueur passioné de cartes}
{en: card player; gambler (cards)}
ex: pantageadzlji (hartupexeanjlji) nu ved hãiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã