|
|
agalmã
agalmã (á-gal-mã) sf agãlnji/agãlnje (á-gãl-nji) – lucru (pilichisit multi ori dit lemnu, cheatrã i mital) tsi aspuni un altu lucru (multi ori un om cunuscut, unã pravdã, un ayi, etc.) trã mushuteatsã, pisti, adutseari aminti, etc.
{ro: statuie}
{fr: statue}
{en: statue}
ex: agalma di marmurã easti tu gãrdinã
aghalmã
aghalmã (ághalmã) sf aghãlnji/aghãlnje (á-ghãl-nji) – unã cu agalmã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: agalmãdicurativ
dicurativ (di-cu-ra-tívŭ) adg dicurativã (di-cu-ra-tí-vã), dicurativi (di-cu-ra-tívĭ), dicurativi/dicurative (di-cu-ra-tí-vi) – (lucru) tsi easti tsãnut (bãgat iuva, ufilisit, etc.) ma multu trã mushuteatsã; ashi cum s-dzãtsi cã easti un lucru (agalmã, arburi, lilici, etc.) ufilisit mash trã mushuteatsa-a lui cãndu sã ndreg casi, grãdinj, livãdz, etc.; urnamintal
{ro: ornamental}
{fr: ornamentale}
{en: ornamental}
idul
idul (í-dulŭ) sm idulj (í-duljĭ) – lucru (di-aradã agalmã faptã di om) tsi pãrãstiseashti un di (Dumni)dzadzlji di-aoa sh-un chiro, la cari sã ncljina pãngãnjlji di-altãoarã; idol
{ro: idol}
{fr: idole}
{en: idol}
§ idol (í-dolŭ) sm idolj (í-doljĭ) – (unã cu idul)
§ idulatru (i-du-lá-tru) sm, sf, adg idulatrã (i-du-lá-trã), idulatsrã (i-du-lá-tsrã), idulatri/idulatre (i-du-lá-tri) – un tsi pistipseashti cã un idulu lj-easti Dumnidzãlu (shi-l va multu, shi-lj si ncljinã); idololatru
{ro: idolatru}
{fr: idolatre}
{en: idolater, idolatrous}
§ idololatru (i-do-lo-lá-tru) sm, sf, adg idololatrã (i-do-lo-lá-trã), idololatsrã (i-do-lo-la-tsrã), idololatri/idololatre (i-do-lo-lá-tri) – (unã cu idulatru)
§ idulatrii/idulatrie (i-du-la-trí-i) sf idulatrii (i-du-la-tríĭ) – pistea shi vrearea ahãndoasã tsi u ari cariva tri un idul; ncljinarea tsi u fatsi un idulatru n fatsa-a unui idul
{ro: idolatrie}
{fr: idolatrie}
{en: idolatty}
pup
pup (púpŭ) sm, sf pupã (pú-pã), pupi (púpĭ) shi puchi (púchĭ), pupi/pupe (pú-pi) – ficior i featã tu oara tsi s-amintã shi protslji mesh i anj di banã; njic, mushat ca unã pãpushi; pupul, poci, nat, njic, njat, njac, sãrmãnitsã, beb, ciuci, niphiu, gad, gat, njitsico, tsup, ficior, ficiuric, featã, fiticã
{ro: prunc, sugaci}
{fr: bébé, nouveau-né, nourisson}
{en: baby, infant}
ex: di iu lu-aflarã aestu pup (njic)?
§ pupul2 (pú-pulŭ) sm pupulj (pú-puljĭ) – (unã cu pup)
ex: pupu-ncoa, pupu-nculea, yinu soamne, yinu ncoa, nji ti-acljamã pupulu (puplu-aestu njic)
§ poci3 (pócĭŭ) sm poci (póci) – (unã cu pup)
ex: tsi-ts fac pocilji (cilimeanjlji)?; s-tsã bãneadzã pocilji
§ pupushi/pupushe (pu-pú-shi) sf pupushi/pupushe (pu-pú-shi) – giucãreauã tsi-aspuni (di-aradã) un pup i pupã, ficiuric i fiticã njits, buisits sh-mushat nviscuts, cu cari s-agioacã (di-aradã) featili njits; unã soi di agalmã njicã adratã di lemnu, metal, pãndzã, etc. cu cari s-agioacã fititsli; pupushi, cuclã (fig:
1: pupushã = mnatã di lãnã, tutumi, etc.; expr:
2: easti (ndreaptã) ca unã pupushi = easti mushatã, ncundiljatã, nviscutã shi ndreaptã mushat, cum aspun di-aradã pupushili;
3: s-agioacã nica cu pupushili = easti ninga ageamitã, nu criscu ninga)
{ro: păpuşă}
{fr: poupée}
{en: doll}
§ pãpushi/pãpushe (pã-pú-shi) sf pãpushi/pãpushe (pã-pú-shi) – (unã cu pupushi)
ex: easti ca nã pãpushi; albã-aroshi ca pãpushi; nafoarã ca pãpushi, sh-nãuntru sac di palji pãn di gushi; s-agioacã nica cu pãpushili; nã pãpushi (fig: nã mnatã) di duyeani
§ pãpushar (pã-pu-shĭárŭ) sm pãpusharĭ (pã-pu-shĭárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi pãpush; atsel tsi fatsi pãpushli s-gioacã trã njits
{ro: păpuşar}
{fr: celui qui fait ou vend des poupées; marrionnetiste}
{en: doll maker or vendor; puppeteer}
§ pãpushãrii (pã-pu-shã-rí-i) sf pãpushãrii (pã-pu-shã-ríĭ) – atseali tsi fatsi pãpusharlu (cu pãpushili) tra s-lji glindiseascã njitslji tsi mutrescu, s-lji facã s-arãdã, etc.; (fig: pãpushãrii = fãtsli caraghioasi (ca di maimun, cu minãri di mãnã, cu zboarã, etc.) fapti di-un om mari, tra s-lji facã njitslji s-arãdã shi s-glindiseascã
timelj
timelj (thi-méljĭŭ) sn timealji/timealje (thi-meá-lji) – partea di nghios di la unã binai (casã, bisearicã, agalmã, etc.) pri cari sta di si ndrupashti;
(expr:
1: om cu timelj (timealji) = om bun, salami, ashtirnut, pri-a curi zbor pots s-ti ndrupãshti cãndu ai ananghi;
2: idei di timelj = ideea (prova) pri cari si ndrupashti unã ntreagã zburãri)
{ro: temelie}
{fr: base, fondement}
{en: base, foundation}
ex: timeljlu a casãljei easti muljarea; adzã bãgai timeljlu a casãljei; easti casã cu timelj bun; ai timelj
(expr: ai vãrã provã pri cari s-ti ndrupãshti) tr-atseali tsi spunj?; s-trunduea loclu dit timelj; s-lu-ascultsi cã easti om cu timealji
(expr: om bun, salami, ashtirnut); ari timelj ficiorlu-aestu
§ timiljos (thi-mi-ljĭósŭ) adg timiljoasã (thi-mi-ljĭŭá-sã), timiljosh (thi-mi-ljĭóshĭ) adg timiljoasi/timiljoase (thi-mi-ljĭŭá-si) – tsi ari timelj sãnãtos, bun
{ro: întemeiat}
{fr: fondé, basé, fondamental}
{en: based, founded, fundamental}
ex: timiljoasili idei
§ timiljusescu (thi-mi-ljĭu-sés-cu) (mi) vb IV timiljusii (thi-mi-ljĭu-síĭ), timiljuseam (thi-mi-ljĭu-seámŭ), timiljusitã (thi-mi-ljĭu-sí-tã), timiljusiri/timiljusire (thi-mi-ljĭu-sí-ri) – bag timelj a unui lucru (casã, punti, bisearicã, etc.); ntimiljedz, ntimelj, fundedz
{ro: întemeia; pune bazele}
{fr: asseoir les fondements d’un édifice; baser, fonder}
{en: set the foundation of a building; base, found}
ex: u timiljusii ghini (lj-bãgai bun ti-melj)
§ timiljusit (thi-mi-ljĭu-sítŭ) adg timiljusitã (thi-mi-ljĭu-sí-tã), timiljusits (thi-mi-ljĭu-sítsĭ), timiljusiti/timiljusite (thi-mi-ljĭu-sí-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã timelj; tsi ari timelj, ntimiljat, fundat
{ro: întemeiat, bazat}
{fr: basé, fondé}
{en: based, founded}
§ timilju-siri/timiljusire (thi-mi-ljĭu-sí-ri) sf timiljusiri (thi-mi-ljĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-timiljuseashti unã binai; ntimiljari, fundari
urnamentu
urnamentu (ur-na-mén-tu) sn urnamenti/urnamente (ur-na-mén-ti) – lucru tsi easti aspus (tsãnut, bãgat iuva, ufilisit, etc.) trã mushuteatsã cãndu sã ndreadzi un loc, unã grãdinã, unã casã, etc.; lucru (nel, biligicã, minghiush, lãludã, stranj, etc.) tsi easti purtat (bãgat) tra s-mushutsascã pri cariva (tsiva); stulii
{ro: ornament}
{fr: ornament}
{en: ornament}
§ urnamintal (ur-na-min-tálŭ) adg urnamintalã (ur-na-min-tá-lã), urnamintalj (ur-na-min-táljĭ), urnamintali/urnamintale (ur-na-min-tá-li) – (lucru) tsi easti tsãnut (bãgat iuva, ufilisit, etc.) ma multu trã mushuteatsã; ashi cum s-dzãtsi cã easti un lucru (agalmã, arburi, lilici, etc.) ufilisit mash trã mushuteatsa-a lui cãndu sã ndreg casi, grãdinj, livãdz, etc.; dicurativ
{ro: ornamental}
{fr: ornamentale}
{en: ornamental}