DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agalea

agalea (a-gá-lea) adv – fãrã-agunjii, fãrã avrapã; putsãn cãti putsãn; galea, preagalea, peagalea, pagalea, anarga, anargalui, peanarga, preanarga, omnja, cãteanjor, cãtilin
{ro: agale}
{fr: lente-ment, nonchalamment}
{en: slowly, nonchalant}
ex: agalea-agalea (fãrã-avrapã, putsãn cãti putsãn) agiumsirã; agalea, agalea (peanar-ga-anarga), o lai, frate

§ galea (gá-lea) adv – (unã cu agalea)
ex: galea, galea, o, lai sor

§ agali/agale (a-gá-li) adv – (unã cu agalea)

§ agalits (a-ga-lítsŭ) adv – (unã cu agalea)
ex: agalits (peanarga) yin

§ agalitsa (a-ga-lí-tsa) adv – (unã cu agalea)

§ preagalea (prea-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ peagalea (pea-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ pagalea (pa-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ agalnic (a-gál-nic) adg agalnicã (a-gál-ni-cã), agalnits (a-gál-nitsĭ), agalnitsi/agalnitse (a-gál-ni-tsi) – tsi fatsi lucrili peanarga; yeavashcu
{ro: molatic}
{fr: lent, nonchalant}
{en: slow, nonchalant}

§ agãlescu (a-gã-lés-cu) vb IV agãlii (a-gã-líĭ), agãleam (a-gã-leámŭ), agãlitã (a-gã-lí-tã), agãliri/agãlire (a-gã-lí-ri) –
1: fac lucrili (s-neagã, s-creascã, si s-minã, etc.) cama peagalea; agãlisescu, agãljisescu;
2: ashteptu, adastu
{ro: încetini, aştepta}
{fr: rallentir; attendre}
{en: slow down; wait}
ex: pri cali cãrvãnjli agãlescu (s-minã cama peagalea); agãlits (imnats ma peanarga), s-tritsem traplu; agãlits (ashtiptats) s-u ntribãm

§ agãlit (a-gã-lítŭ) adg agãlitã (a-gã-lí-tã), agãlits (a-gã-lítsĭ), agãliti/agãlite (a-gã-lí-ti) – tsi s-fatsi (i s-ari faptã) ma peanarga; agãlisit, agãljisit, ashtiptat, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãrnu

fãrnu (fắr-nu) sn fãrni/fãrne (fắr-ni) – curãili cu cari s-aspuni a calui tsi s-facã (iu si s-ducã, cãndu s-astãmãtseascã, etc.); frãn, ghemi, aghemi, afãr, cãtrãmã;
(expr: fãrnul a limbãljei = vrearea tsi u ari un tra s-tacã, s-nu spunã tsi ari tu minti, s-nu zburascã tsi nu lipseashti)
{ro: frâu}
{fr: frein, bride}
{en: rein, bridle}
ex: bagã-lj fãrnul a calui; tsãni-l fãrnul ghini; sunã fãrnul shi zãnghiili; s-disfeatsi a limbãljei fãrnu
(expr: nu tãcu sh-dzãsi tsi-avea tu minti)

§ frãn (frắnŭ) sn frãni/frãne (frắ-ni) – (unã cu fãrnu)
ex: calu nu-avea frãnlu bãgat; fãrã frãn nj-u fricã s-lu ncalic; pri-un cal albu nãs cãvalã, frãnlu-alasã, frãnlu scoalã

§ afãr (a-fắrŭ) sn afãri/afãre (a-fắ-ri) – (unã cu fãrnu)
ex: un cal cu afãr

§ nfãrnu (nfắr-nu) (mi) vb I nfãrnai (nfãr-náĭ), nfãrnam (nfãr-námŭ), nfãrnatã (nfãr-ná-tã), nfãrnari/nfãrnare (nfãr-ná-ri) – trag curãili-a fãrnului sh-lj-aspun a calui (gumarlui) s-astãmãtseascã icã iu si s-ducã; fac un lucru si sta tu-un loc i s-agãleascã di-aclo iu s-minã; l-tsãn pri cariva tra s-nu facã un lucru; nfãrnedz
{ro: înfrâna, înstruni, reţine}
{fr: brider, retenir}
{en: bridle, restrain}
ex: nfãrnã-nj (tsãni-l s-nu s-minã) calu pãnã s-mi dipun; nu pot s-lu nfãrnu (s-lu tsãn, s-lu stãpuescu); shtiu mini s-lu nfãrnu (s-lu stãpuescu)

§ nfãrnedz (nfãr-nédzŭ) (mi) vb I nfãrnai (nfãr-náĭ), nfãrnam (nfãr-námŭ), nfãrnatã (nfãr-ná-tã), nfãrnari/nfãrnare (nfãr-ná-ri) – (unã cu nfãrnu)

§ nfãrnat (nfãr-nátŭ) adg nfãrnatã (nfãr-ná-tã), nfãrnats (nfãr-nátsĭ), nfãrnati/nfãrnate (nfãr-ná-ti) – (calu) tsi ari fãrnu; (calu) tsi-lj s-ari dzãsã cu fãrnul s-astãmãtseascã icã si sh-alãxeascã calea; (omlu) tsi easti tsãnut nãpoi (astãmãtsit, stãpuit, agãlit) di la un lucru
{ro: înfrânat, înstrunit, reţinut}
{fr: bridé, retenu}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

habin1

habin1 (há-binŭ) adg habinã (há-bi-nã), habinj (há-binjĭ), habini/habine (há-bi-ni) – tsi easti putsãn (nu para easti) caldu; tsi scadi shi s-fatsi ma peagalea, ma peanarga; cãldishor, hamin, dihamin, dihanj, hljo, hljushcu
{ro: călduţ, temperat}
{fr: tiède, tempéré}
{en: lukewarm, tepid, tempered}
ex: apa easti habinã (nu para caldã); un hir di apã habinã (cãldishoarã); l-primnam habin (ma peagalea)

§ hamin (há-minŭ) adg (há-mi-nã), haminj (há-minjĭ), hamini/hamine (há-mi-ni) – (unã cu habin1)
ex: apa easti haminã (nu easti multu caldã), pots s-tsãnj cicioarili

§ dihamin (di-há-minŭ) adg (di-há-mi-nã), dihaminj (di-há-minjĭ), dihami-ni/dihamine (di-há-mi-ni) – (unã cu habin1)

§ dihanj (di-hánjĭŭ) adg dihanji/dihanje (di-há-nji), dihanj(?) (di-hánjĭ), dihanji/di-hanje(?) (di-há-nji) – (unã cu habin1)

§ habinedz (ha-bi-nédzŭ) vb I habinai (ha-bi-náĭ), habinam (ha-bi-námŭ), habinatã (ha-bi-ná-tã), habinari/habinare (ha-bi-ná-ri) – lu ngãldzãscu putsãn, ahãt cãt s-hibã habin; ãl fac s-hibã ma putsãn caldu (habin); lu-adar si scadã, s-agãleascã, si s-facã (si s-minã) ma peagalea; hãminedz, habinescu, hãminescu, agãlescu
{ro: tempera, încălzi puţin}
{fr: tempérer}
{en: warm a little, temper}
ex: nu pots s-lu habinedz

§ habinat (ha-bi-nátŭ) adg habinatã (ha-bi-ná-tã), habinats (ha-bi-nátsĭ), habinati/habinati (ha-bi-ná-ti) – tsi s-featsi s-hibã hamin (niheamã caldu); tsi ari scãdzutã, agãlitã; hãminat, habinit, hãminit, agãlit
{ro: temperat, încălzit puţin}
{fr: tempéré}
{en: warmed a little, tempered}

§ habinari (ha-bi-ná-ri) sf habinãri (ha-bi-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un tsi ncãldzashti i agãleashti niheamã un lucru; hãminari, habiniri, hãminiri, agãliri
{ro: acţiunea de încălzi puţin, de a tempera; temperare}
{fr: action de tempérer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn