§ agã-chipsiri/agãchipsire (a-ghã-chip-sí-ri) sf agãchipsiri (a-ghã-chip-sírĭ) – (unã cu agãpisiri)

§ agãpitcoanji/agãpitcoanje (a-ghã-pit-cŭá-nji) sf agãpitcoanji/agãpitcoanje (a-ghã-pit-cŭá-nji) – unã muljari tsi s-bagã tu-ashtirnut cu vrutlu-lj fãrã s-hibã mãrtatã cu el; mushaverã, earanã, yearanã, aranã, morozã, murozã
{ro: ibovnică}
{fr: amante, concubine}
{en: lover, mistress}

§ nidurut (ni-du-rútŭ) adg nidurutã (ni-du-rú-tã), niduruts (ni-du-rútsĭ), niduruti/nidurute (ni-du-rú-ti) – tsi nu doari (nu-aducheashti vãrã vreari) ti cariva; tsi nu easti vrut; nivrut
{ro: cari nu simte niciun sentiment de iubire sau prietenie pentru cineva; care nu este iubit}
{fr: qui n’éprouve pas aucun sentiment de’amitié, de parenté; qui n’est pas aimé}
{en: who has not got any feeling of love or friendship for somebody; who is not loved}
ex: nidurutlu (nivrutlu) a meu oaspi

§ dor4 (dórŭ) sn doruri (dó-rurĭ) – vreari multã tsi ari un om trã tsiva i cariva; vreari tsi u ari un tra s-aibã i tra s-facã tsiva; mirachi, sivdã, sivdai, vreari, mãrazi, caimo, etc.
{ro: dorinţă, dor}
{fr: désir, nostalgie, passion, amour}
{en: desire, nostalgia, passion, love}
ex: cu chirolu, treatsi dorlu; picurarlji plãng di dor (mirachi, vreari, mãrazi), tsi nj-u dor, nj-u dor (am mirachi) s-ti ved; am mari dor (vreari) trã tini; oi-bobo pri dorlu-a lor; lea dadã, dor! (vreari, mirachi); dailjanili feati cãntã cu dor (vreari, mirachi); au un dor (sivdã, mirachi) tsi treacãt nu-ari; va nj-u-am dor cã mor; s-fure ficior, hilj sã-nj hii, dor (vrute); si-nj ti-agiungã dorlu (vrearea) greu, dorlu greu di ghãcilj-a tãi shi di dolji-nj oclj-a mei; si-lj tragã dorlu; lasã-ts ninga s-doarmã pala shi giunescul a tãu dor; stãi lea featã, stãi lea dor (vrutã); aspuni-ts dorlu la omlu-a tãu, sh-nu ti dã a xenlui

{ro: iubit; drag}
{fr: aimé; cher, cheri}
{en: loved; dear, beloved}
ex: vor s-mi mãritã, vrute (geanlu-a meu); nu-lj yini si s-dispartã di vruta a lui (feata pri cari sh-arcã sivdãlu); mi-alãsã vruta; vruti shi nivruti (vilisiti sh-nivilisiti); tru-unã zãmani pulj nj-earam sh-tru grãdina-a vrutãljei mi primnam; di tuts easti vrut (durut)

§ vreari/vreare (vreá-ri) sf vreri (vrérĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ari loatã unã apofasi, sh-bagã tu minti, icã ari mirachea s-adarã tsiva; mirachi, orixi;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu un sh-arucã sivdãlu pri cariva; atsea tsi-aducheashti un trã-atsel cu cari cãdzu tu sivdai; agapi, sivdã, sivdai, vilisiri, agãchipsiri, agãpisiri, agãpsiri, alughiri, alãghiri;
3: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ari unã borgi; burgiri, hriusiri, hursiri;
(expr: mor (sh-cher) di vreari trã el; nu-am iu s-lu bag di vreari = l-voi multu di multu, nu pot s-bãnedz fãrã el)
{ro: acţiunea de a voi; de a iubi, de a se îndrăgosti; de a datora; voinţă, învoire, iubire, îndrăgostire; datorie}
{fr: action de vouloir; de désirer, d’aimer; de devoir, d’avoir des dettes; volonté, amour, assentiment, gré}
{en: action of wanting, of wishing; of desiring, of loving; of owing, of being in debt; will, will power, love, desire, consent}
ex: vrearea-a noastrã eara s-armãnem aclo; va-ts dãm cãt va u-ai tu vreari (cãt va s-vrei tini); lu-alãsã dupã vrearea-a lui (dupã cum u vrea el); ca s-nã dats cu vreari bunã; iu-i vreari (agapi, vilisiri), easti sh-Dumnidzã; s-aduc dultsi grai di vreari (agãchipsiri, vilisiri); sh-avea arcatã vrearea (sivdaea) pri un arap; cu vreari, cu nivreari, li spuni; vrearea di la oclji acatsã; sh-arucã tutã vrearea pri nipoatã-sa; tuti lucrili buni s-fac cu uspitsãlji sh-cu vreari; s-dusi cu vrearea-a mea (cu volji, izini di la mini); cu cãtã vreari (mirachi, sivdã) u lo!; cãt avdzã di feata aestã, sh-arcã vrearea

§ vrut2 (vrútŭ) adv – cu vreari
{ro: afectuos, cu dragoste}
{fr: affectueusement, agréable}
{en: affectionately, fondly, lovingly}
ex: mutreashti vrut (cu vreari) la el

§ vreri/vrere (vré-ri) sf vreri (vrérĭ) – (unã cu vreari)

§ nivrut (ni-vrútŭ) adg nivrutã (ni-vrú-tã), nivruts (ni-vrútsĭ), nivruti/nivrute (ni-vrú-ti) – tsi nu easti vrut; tsi nu easti agãchipsit (vilisit) di cariva
{ro: neiubit}
{fr: qui n’est pas aimé}
{en: unloved}
ex: nivrut (tsi nu eara vrut) di tuts

§ nivreari/nivreare (ni-vreá-ri) sf nivreri (ni-vrérĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu nu ari vrearea (mirachea, orixea) icã nu ari loatã apofasea s-facã tsiva i s-lu va pi cariva; dushmãnilji, ihtrilji, niuspitsãlji, cãrezi, amahi, etc.
{ro: acţiunea de a nu voi (iubi); duşmănie}
{fr: action de ne pas vouloir (désirer, aimer); mal gré, inimitié}
{en: action of not wanting (wishing, desiring, loving); animosity, hostility}
ex: picurarlu, cu vreari, cu nivreari (cã vrea i cã nu vrea) lji spuni; di vreari, di nivreari (cã vrea i cã nu vrea)

§ paravoi (pá-ra-vóĭŭ) vb II paravrui (pá-ra-vrúĭ), paravream (pá-ra-vreámŭ), paravrutã (pá-ra-vrú-tã), paravreari/paravreare (pá-ra-vreá-ri) – voi multu di multu (ma multu di cum lipseashti); nj-aruc multu vrearea pri cariva
{ro: vrea prea mult, iubi prea mult}
{fr: vouloir trop; aimer trop}
{en: want too much, love too much}

§ paravrut (pá-ra-vrútŭ) adg paravrutã (pá-ra-vrú-tã), paravruts (pá-ra-vrútsĭ), paravruti/paravrute (pá-ra-vrú-ti) – cari easti multu di multu vrut
{ro: vrut prea mult, iubit prea mult}
{fr: qui est trop voulu; qui est trop aimé}
{en: wanted too much, loved too much}

§ paravreari/paravreare (pá-ra-vreá-ri) sf paravreri (pá-ra-vrérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-parava tsiva
{ro: acţiunea de a vrea prea mult, de a iubi prea mult}
{fr: action de vouloir trop; de aimer trop}
{en: action of wanting too much, of loving too much}