{fr: action d’enfoncer, de plonger, de creuser, d’approfondir}
{en: action of sinking, of plunging, of deepening}

§ adãncari/adãn-care (a-dãn-cá-ri) sf adãncãri (a-dãn-cắrĭ) – fãtsearea-a unui lucru tra s-hibã ma adãncos; adãntsiri, ahãndusiri, ahundusiri, hãndãcusiri, afundusiri, fundusiri, afundari, vutsiri
{ro: adâncire}
{fr: approfondissement}
{en: deepening}
ex: adãncarea-a njiluiriljei al Dumnidzã

§ adãntsimi/adãntsime (a-dãn-tsí-mi) sf adãntsinj (a-dãn-tsínjĭ) – harea tsi u-ari un lucru cari easti adãncos; dipãrtarea di la fatsa di nsus la fundul a lucrului; ahãndami
{ro: adâncime}
{fr: profondeur}
{en: depth}
ex: vãrnu nu shtii adãntsimea a amariljei

§ adãncos2 (a-dãn-cósŭ) adv – adãnca, adanca, afunda, afunducos, ahãndos, ahanda, ahãnda, andãca, etc.; (fig: adãncos = cu zboarã ghini minduiti, mintimeni)
{ro: adânc}
{fr: profondément}
{en: deep, deeply}
ex: sta shi greashti adãncos

§ adãnca (a-dãn-cá) adv – (unã cu adãncos2)
ex: lj-avea intratã unã luschidã adânca (ahãndos); s-sãparem adãnca (ahãndos), va dãm di apã; omlu aestu zburashti adãnca
(expr: cu zboarã ghini minduiti); suschirã adãnca (ahãndos); un dor nã loa adãnca; ãl hipsi adãnca

§ adanca (a-dan-cá) adv – (unã cu adãncos2)
ex: cãt ma putea adanca

§ andãca (an-dã-cá) adv – (unã cu adãncos2)

§ danca (dan-cá) adv – (unã cu adãncos2)
ex: cãravea cãdzu danca (ahãnda) tu fundu

§ danga (dan-gá) adv – (unã cu adãncos2)
ex: pri un murmintu danga (ahãnda) dishcljis

§ dãnca (dãn-cá) adv – (unã cu adãncos2)

§ afundat (a-fun-dátŭ) adg afundatã (a-fun-dá-tã), afundats (a-fun-dátsĭ), afunda-ti/afundate (a-fun-dá-ti) – tsi easti pimtu cãtã tu fundu; afundusit, fundusit, ahundusit, ahãndusit, hãndãcusit, adãntsit, hãusit, vutsit, dipunat, hãmblusit, hlãmbusit, uselit
{ro: cufundat, scufundat}
{fr: enfoncé, plongé}
{en: sunk, plunged into}

§ afundari/afundare (a-fun-dá-ri) sf afundãri (a-fun-dắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi afundã tsiva; afundusiri, fundusiri, ahundusiri, ahãndusiri, hãndã-cusiri, adãntsiri, hãusiri, vutsiri, dipunari, hãmblusiri, hlãmbusiri, useliri
{ro: acţiunea de a cufunda, de a scufunda; cufundare, scufundare}
{fr: action d’enfoncer, de plonger; enfoncement, immersion}
{en: action of sinking, of plunging into; immersion}

§ fundedz (fun-dédzŭ) vb I fundai (fun-dáĭ), fundam (fun-dámŭ), fundatã (fun-dá-tã), fundari/fundare (fun-dá-ri) – bag timeljlu a unui lucru (sutsatã, casã, bisearicã, etc.); timiljusescu, ntimelj, ntimiljedz, ntimelj, fundedz
{ro: funda, întemeia, pune bazele}
{fr: fonder, asseoir des fondements}
{en: found, set a foundation}
ex: tu Shcurtu fundarã shi casa shi mãgãzia

§ fundat (fun-dátŭ) adg fundatã (fun-dá-tã), fundats (fun-dátsĭ), fundati/fundate (fun-dá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã timelj; tsi ari timelj; timiljusit, ntimiljat
{ro: fundat, întemeiat, cu baza pusă}
{fr: fondé, basé}
{en: founded, based}

§ fundari/fundare (fun-dá-ri) sf fundãri (fun-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fundeadzã tsiva; timiljusiri, ntimiljari
{ro: acţiunea de a funda, de a întemeia; de a pune bazele}
{fr: action de fonder, d’asseoir les fondements d’un édifice}
{en: action of founding, of setting the foundation of a building}

§ afundusescu (a-fun-du-sés-cu) (mi) vb IV afundusii (a-fun-du-síĭ), afun-duseam (a-fun-du-seámŭ), afundusitã (a-fun-du-sí-tã), afundu-siri/afundusire (a-fun-du-sí-ri) – (unã cu afundu2)

§ afundusit (a-fun-du-sítŭ) adg afundusitã (a-fun-du-sí-tã), afundusits (a-fun-du-sítsĭ), afundusiti/afundusite (a-fun-du-sí-ti) – (unã cu afundat)

§ afundusiri/afundusire (a-fun-du-sí-ri) sf afundu-siri (a-fun-du-sírĭ) – (unã cu afundari)

§ fundusescu1 (fun-du-sés-cu) (mi) vb IV fundusii (fun-du-síĭ), funduseam (fun-du-seámŭ), fundusitã (fun-du-sí-tã), fundusiri/fundusire (fun-du-sí-ri) – (unã cu afundu2)
ex: di trei ori mi fundusii tu apã; s-fundusi tu-apã tra s-arãcheascã crutsea; nãs mi fundusi cama multu

§ fun-dusit1 (fun-du-sítŭ) adg fundusitã (fun-du-sí-tã), fundusits (fun-du-sítsĭ), fundusiti/fundusite (fun-du-sí-ti) – (unã cu afundat)

§ fundusiri1/fundusire (fun-du-sí-ri) sf fundusiri (fun-du-sírĭ) – (unã cu afundari)

§ nfundu (nfún-du) (mi) vb I nfundai (nfun-dáĭ), nfundam (nfun-dámŭ), nfundatã (nfun-dá-tã), nfunda-ri/nfundare (nfun-dá-ri) – (unã cu afundu2)
ex: u nfundai ghini shisha tra s-nu s-vearsã; nfundarã (astuparã) avlachilu tra s-nu curã

§ nfundat (nfun-dátŭ) adg nfundatã (nfun-dá-tã), nfundats (nfun-dátsĭ), nfundati/nfundate (nfun-dá-ti) – (unã cu afundat)

§ nfundari/nfundare (nfun-dá-ri) sf nfundãri (nfun-dắrĭ) – (unã cu afundari)

§ disfundu (dis-fún-du) (mi) vb I disfundai (dis-fun-dáĭ), disfundam (dis-fun-dámŭ), disfundatã (dis-fun-dá-tã), disfundari/disfundare (dis-fun-dá-ri) – dishcljid unã buti cu scutearea-a fundului i cu adrarea-a unei sochi (canelã, cep, til); cur unã avlachi (cali, sulinã, etc.) di lucrili tsi nu-alasã s-treacã tsiva prit ea; scot doplu dit gusha-a unei shishi ncljisã tra s-u distup; cur, distup, dishcljid
{ro: desfunda, destupa, deschide}
{fr: défoncer, effondrer (un tonneau), ouvrir}
{en: clear (free) of obstacles; stave in (barrel); open}
ex: aveam disfundatã (curatã) avlachilu di chicutã shi cu ploili s-adunã apã, s-featsi baltã

§ dis-fundat (dis-fun-dátŭ) adg disfundatã (dis-fun-dá-tã), disfundats (dis-fun-dátsĭ), disfundati/disfundate (dis-fun-dá-ti) – (buti) tsi-lj si scoasi fundul i-lj si featsi unã sochi; (avlachi, cali, sulinã, etc.) tsi easti dishcljisã, distupatã; (shishi) tsi-lj si scoasi doplu (tsi easti distupatã); curat, distupat, dishcljis
{ro: desfundat, destupat, deschis}
{fr: défoncé, effondré (un tonneau); ouvert}
{en: cleared (freed) of obstacles; staved in (barrel); opened}
ex: prit cãljuri disfundati

§ disfundari/disfundare (dis-fun-dá-ri) sf disfun-dãri (dis-fun-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-disfundã tsiva; curari, distupari, dishcljideari
{ro: acţiunea de a desfunda, de a destupa, de a deschide; desfundare, destupare, deschidere}
{fr: action de défoncer, d’effondrer (un tonneau), d’ouvrir}
{en: action of clearing of obstacles; of staving in (barrel); of opening}

§ afundos (a-fun-dósŭ) adg afundoasã (a-fun-dŭá-sã), afundosh (a-fun-dóshĭ), afundoasi/afundoase (a-fun-dŭá-si) – a curi fundu s-aflã diparti di mardzina di nsus; tsi ari fundul multu cãtrã nghios; afunducos, adãncu, aduncos, ahãndos
{ro: adânc}
{fr: profond}
{en: deep}
ex: putslu aestu easti afundos

§ afunducos (a-fun-du-cósŭ) adg afunducoasã (a-fun-du-cŭá-sã), afunducosh (a-fun-du-cóshĭ), afunducoasi/afunducoase (a-fun-du-cŭá-si) – (unã cu afundos)

§ afondut (a-fón-dutŭ) adg afondutã (a-fón-du-tã), afonduts (a-fón-dutsĭ), afonduti/afondute (a-fón-du-ti) – tsi nu-ari fundu, tsi easti multu-ahãndos; (fig: om afondut = om tsi shtii cum si zburascã (cu pispeatsã, cu itsrãlji, cu aplan) tra si sh-agiungã scupolu; diplumat)
{ro: fără fund}
{fr: sans fond, tré profond, insondable}
{en: without bottom; extremely deep}
ex: easti un om multu afondut (multu diplumat)

§ afundu3 (a-fún-du) adv – tsi s-aflã i si ntindi diparti nãuntrul a unui lucru; tu-afundul a unui lucru; afunda, adãncos, adanca, adãnca, andãca, danga, ahanda, ahãnda
{ro: adânc}
{fr: profondément}
{en: deep, deeply}

§ afunda (a-fun-dá) adv – (unã cu afundu2)
ex: intrã afunda (tu-afundu); s-deadi afunda; li-aflai tuti afunda (tu fundu, tu thimelj, tu-arãzgã)

ex: acãtsarã s-caftã cãt ma ahãnda

§ ahunda (a-hun-dá) adv – (unã cu ahãndos2)

§ hãndos2 (hãn-dósŭ) adv – (unã cu ahãndos2)
ex: hãndos cum bumbuneadzã!

§ ahanda (a-han-dá) adv – (unã cu ahãndos2)

§ handa (han-dá) adv – (unã cu hãndos2)
ex: zburashti handa (ahãndos)

§ ahãn-dusescu (a-hãn-du-sés-cu) (mi) vb IV ahãndusii (a-hãn-du-síĭ), ahãnduseam (a-hãn-du-seámŭ), ahãndusitã (a-hãn-du-sí-tã), ahãndusiri/ahãndusire (a-hãn-du-sí-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; l-fac un lucru s-hibã cama ahãn-dos; ahundusescu, hãndãcusescu, adãntsescu, afundusescu, fun-dusescu, afundedz, vutsescu; (fig: ahãndusescu = fac pri cariva si s-aflã tu-unã halã greauã, di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.; lj-aspargu bana-a unui shi-l fac si s-aducheascã stuhinat, corbu, curbisit, distihipsit, distihisit, lupusit, etc.)
{ro: cufunda, adânci}
{fr: enfoncer, plonger, creuser, approfondir}
{en: sink, plunge into, deepen}
ex: s-ti pindzea draclu sã ncalits pri-atsel lailu, ti-ahãndusea tu lumea-alantã di sum loc; cãndu imna, s-ahãndusea loclu; parcã lu-avea ahundusitã loclu

§ ahãndusit (a-hãn-du-sítŭ) adg ahãndusitã (a-hãn-du-sí-tã), ahãndusits (a-hãn-du-sítsĭ), ahãndusiti/ahãndusite (a-hãn-du-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã cama ahãndos; ahundusit, hãndãcusit, adãntsit, afundusit, fundusit, vutsit
{ro: cufundat, adâncit}
{fr: enfoncé, plongé, creusé, approfondi}
{en: sunk, plunged into, deepened}
ex: cu ocljilj ahãndusits ãn cap (fig: tsi s-aflã tu-unã halã greauã, di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.; tsi sh-ari aspartã bana; corbu, corbusit, curbisit, stuhinat, distihipsit, distihisit, lupusit, etc.)

§ ahãndusiri/ahãndusire (a-hãn-du-sí-ri) sf ahãndusiri (a-hãn-du-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ahunduseashti tsiva; ahundusiri, hãndãcusiri, adãntsiri, afundusiri, fundusiri, ahundusiri, vutsiri
{ro: acţiunea de a cufunda, de a adânci; cufundare, adâncire}
{fr: action d’enfoncer, de plonger, de creuser, d’approfondir}
{en: action of sinking, of plunging, of deepening}

§ ahundusescu (a-hun-du-sés-cu) (mi) vb IV ahundusii (a-hun-du-síĭ), ahunduseam (a-hun-du-seámŭ), ahundusitã (a-hun-du-sí-tã), ahundusiri/ahun-dusire (a-hun-du-sí-ri) – (unã cu ahãndusescu)
ex: canda lu-avea ahundusitã loclu

§ ahundusit (a-hun-du-sítŭ) adg ahun-dusitã (a-hun-du-sí-tã), ahundusits (a-hun-du-sítsĭ), ahundusi-ti/ahundusite (a-hun-du-sí-ti) – (unã cu ahãndusit)

§ ahundusiri/ahundusire (a-hun-du-sí-ri) sf ahundusiri (a-hun-du-sírĭ) – (unã cu ahãndusiri)

§ hãndãcusescu (hãn-dã-cu-sés-cu) (mi) vb IV hãndãcusii (hãn-dã-cu-síĭ), hãndãcuseam (hãn-dã-cu-seámŭ), hãndãcusitã (hãn-dã-cu-sí-tã), hãndãcusi-ri/hãndãcusire (hãn-dã-cu-sí-ri) – (unã cu ahãndusescu)
ex: l-hãndãcusii (fig: l-curbisii, l-loai pi zvercã); hãndãcusea-ti!

§ hãndãcusit (hãn-dã-cu-sítŭ) adg hãndãcusitã (hãn-dã-cu-sí-tã), hãndãcusits (hãn-dã-cu-sítsĭ), hãndãcusiti/hãndãcusite (hãn-dã-cu-sí-ti) – (unã cu ahãndusit)

§ hãndãcusiri/hãndãcusire (hãn-dã-cu-sí-ri) sf hãndãcusiri (hãn-dã-cu-sírĭ) – (unã cu ahãndusiri)

ex: sta sum umbrã, tu avrã; lj-ishi nã umbrã (fig: un stifã, nã fandazmã) n cali shi-lj dzãsi: yinu dupã mini, shi-l dusi tu-ayinji; ninti di Rusalii, umbrili (fig: fandazmili, stiheadzlji) s-priimnã pisti loc; s-acatsã di mini ca umbra
(expr: nu mi-alasã dip singur)

§ aumbratã (a-um-brátã) sf aumbrãts (a-um-brắtsĭ) shi aumbrati/aumbrate (a-um-brá-ti) – apanghiu faptu di virdeatsã (alumãchi, arburi, etc.) tr-aumbrã; loc iu omlu poati sã-sh aflã arihatea tu-aumbrã; loc aumbros; umbratã
{ro: umbrar}
{fr: ombrage, abri de verdure}
{en: shady place, shelter}
ex: cum shidea nã dzuã sum aumbratã (loc cu-aumbrã); tu-aumbratã sã-nj mi bag; sum aumbrata-a unui nuc (aumbra-adratã di-un nuc); pãdzli cu aumbrati (locuri cu-aumbri); s-apusirã tu-aumbratã, si-lj coacã un somnu

§ umbratã (um-brátã) sf um-brãts (um-brắtsĭ) shi umbrati/umbrate (um-brá-ti) – (unã cu aum-bratã)
ex: tu umbrata-a plailui veardi; umbrãtsli a muntsãlor

§ aumbros (a-um-brósŭ) adg aumbroasã (a-um-brŭá-sã), aumbrosh (a-um-bróshĭ), aumbroasi/aumbroase (a-um-brŭá-si) – tsi easti cu multã aumbrã; tsi fatsi multã aumbrã; umbros, ntunicos, scutidos (fig: aumbros = (i) mãyipsit; (ii) slab, slãghit, traptu la fatsã; (iii) arãu, afurisit, blãstimat, mplin di drats)
{ro: umbros}
{fr: ombreux; ensorcelé; maigri; abominable}
{en: shady; bewitched; lean, thin; loathsome}
ex: un arburi stufos, aumbros s-tindea pri fãntãnã; tu-aumbroasa (ntunicata) aripidinã; pãduri greali sh-aumbroasi (cu-aumbrã multã, ntunicati); agiumsi s-hibã aumbroasã (aumbratã, fig: mãyipsitã); nutslji suntu aumbrosh (nutslji fac multã aumbrã, icã fig: nutslji suntu mãyipsits); nj-pãru multu aumbros (fig: slab, traptu la fatsã); om aumbros (fig: tu cari intrarã demunjlji)

§ umbros (um-brósŭ) adg umbroasã (um-brŭá-sã), umbrosh (um-bróshĭ), umbroasi/umbroase (um-brŭá-si) – (unã cu aumbros)
ex: shidzum tu-un loc umbros pi budza-a unui izvur di mãcãm pãni

§ aumbredz (a-um-brédzŭ) (mi) vb I aumbrai (a-um-bráĭ), aumbram (a-um-brámŭ), aumbratã (a-um-brá-tã), aumbrari/aumbrare (a-um-brá-ri) – stau (mi discurmu, isihãsescu) tu-aumbrã; fac aumbrã; umbredz, aumbrescu, umbrescu, aumbrãscu (fig: aumbredz = (i) mãyipsescu, fac mãyi, ãnj si fac mãyi; (ii) slãghescu, mi trag la fatsã)
{ro: adumbri; fermeca; slăbi}
{fr: ombrager; ensorceler; maigrir}
{en: shade, protect against the sun; bewitch; grow thin}
ex: tu vãcãreadzã, iu s-aumbra (shidea tu-aumbrã) sh-alantsã boi; ficiorlu da nãpoi, va lu-aumbrarã (fig: va-lj featsirã mãyi) mãratlu; lu-aumbrarã (fig: l-mãyipsirã) sh-lu scularã albili nsus; ti-aumbrash (fig: ti trapsish, slãghish) multu tu fatsã

§ aumbrat (a-um-brátŭ) adg aumbratã (a-um-brá-tã), aumbrats (a-um-brátsĭ), aumbrati/aumbrate (a-um-brá-ti) – tsi shadi (s-aflã) tu-aumbrã; tsi easti ntunicat; umbrat, aumbrit, umbrit, aumbrãt; (fig:
1: aumbrat = cãlcat di fandazmi, mãyipsit, cicãrdisit;
2: (fatsa) aumbratã = (i) (fatsa, vidzuta) mushatã, cu hari; (ii) slãghit, traptu tu fatsã)
{ro: umbrit, cu faţa graţioasă; vrăjit, slăbit}
{fr: ombragé, ombré; foulé par une fantôme; ensorcelé; maigri}
{en: shaded, shady, with a gracious appearance; visited by spirits; under a spell; grown thin}
ex: tu plai easti unã fãntãnã aumbratã (tsi s-aflã tu-aumbrã); pit vulodzli aumbrati (cu multã aumbrã, icã, fig: cãlcati di fandazmi); feata aestã ari fatsa aumbratã (fig: cu hari); tu yis s-vidzu aumbrat (fig: cãlcat di-unã fandazmã); imnji ca gãljina, aumbratã (fig: mãyipsitã); oaminj aumbrats (fig: mãyipsits, cicãrdisits) ca tini

§ aumbrari/aumbrare (a-um-brá-ri) sf aumbrãri (a-um-brắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (s-)aumbreadzã tsiva i cariva, aumbrari, aumbriri, umbriri, aumbrãri
{ro: acţiunea de a umbri; de a fermeca; de a slăbi; umbrire, fermecare, slăbire}
{fr: action d’om-brager; d’ombrer; d’ensorceler; de maigrir}
{en: action of sha-ding, of protecting against the sun; of bewitching; of growing thin}

§ umbredz (um-brédzŭ) (mi) vb I umbrai (um-bráĭ), umbram (um-brámŭ), umbratã (um-brá-tã), umbrari/umbrare (um-brá-ri) – (unã cu aumbredz)

§ umbrat (um-brátŭ) adg umbratã (um-brá-tã), umbrats (um-brátsĭ), umbrati/umbrate (um-brá-ti) – (unã cu aumbrat)
ex: sum umbrati cãrãri

§ umbrari/umbrare (um-brá-ri) sf umbrãri (um-brắrĭ) – (unã cu aumbrari)

§ aum-brescu (a-um-brés-cu) (mi) vb IV aumbrii (a-um-bríĭ), aum-bream (a-um-breámŭ), aumbritã (a-um-brí-tã), aumbriri/aumbrire (a-um-brí-ri) – (unã cu aumbredz)
ex: pãdinjli s-aumbrirã (sã ntunicarã, s-featsirã cu-aumbrã)

§ aumbrit (a-um-brítŭ) adg aumbritã (a-um-brí-tã), aumbrits (a-um-brítsĭ), aumbriti/aumbrite (a-um-brí-ti) – (unã cu aumbrat)

§ aumbriri/aumbrire (a-um-brí-ri) sf aumbriri (a-um-brírĭ) – (unã cu aumbrari)

§ aum-brãscu (a-um-brắs-cu) (mi) vb IV aumbrãi (a-um-brắĭ), aumbram (a-um-brámŭ), aumbrãtã (a-um-brắ-tã), aumbrãri/aumbrãre (a-um-brắ-ri) – (unã cu aumbredz)

§ aum-brãt (a-um-brắtŭ) adg aumbrãtã (a-um-brắ-tã), aumbrãts (a-um-brắtsĭ), aumbrãti/aumbrãte (a-um-brắ-ti) – (unã cu aumbrat)

§ aumbrãri/aumbrãre (a-um-brắ-ri) sf aumbrãri (a-um-brắrĭ) – (unã cu aumbrari)

§ umbrescu (um-brés-cu) (mi) vb IV umbrii (um-bríĭ), umbream (um-breámŭ), umbritã (um-brí-tã), umbriri/umbrire (um-brí-ri) – (unã cu aumbrescu)
ex: cireshlu nã umbreashti (nã fatsi umbrã pisti) uborlu ntreg; golinjli si umbrescu (si-acoapirã cu umbrã); nu va s-umbreascã ghini cã nu easti tufos

§ umbrit (um-brítŭ) adg umbritã (um-brí-tã), umbrits (um-brítsĭ), umbriti/umbrite (um-brí-ti) – (unã cu aumbrit)

§ umbriri/umbrire (um-brí-ri) sf umbriri (um-brírĭ) – (unã cu aumbriri)

§ umbrelã (um-bré-lã) sf umbreli/umbrele (um-bré-li) – hãlati di mãnã (adratã di-unã pãndzã tsi poati si s-dishcljidã shi sã si ncljidã dupã cum u va omlu sh-di-unã coadã cu cari s-tsãni hãlatea cu mãna) tsi omlu u tsãni pristi cap (cu mãna) tra s-lu-afireascã di soari (shi sã-lj facã-aumbrã) icã di ploai (tra s-nu s-udã)
{ro: umbrelă}
{fr: ombrelle, parapluie}
{en: parasol, umbrella}
ex: unã casã pi-un cicior, cu umbrela easti sor (angucitoari: guguljana); lja-ts umbrela cã va s-da ploai; aveam acasã dauã umbreli, unã di ploai sh-alantã di soari

§ umbrilar (um-bri-lárŭ) sm umbrilari (um-bri-lárĭ) – un tsi fatsi i vindi umbreli
{ro: vânzător de umbrele}
{fr: marchand de ombrelles et parapluies}
{en: parasol and umbrella merchant}
ex: ded umbrela la umbrilar s-nj-u ndreagã

ex: acãtsã di hlãmbuseashti (dipuni, s-alasã cãtrã nghios, s-ahãnduseashti)

§ hlãmbusit (hlãm-bu-sítŭ) adg hlãmbusitã (hlãm-bu-sí-tã), hlãmbusits (hlãm-bu-sítsĭ), hlãmbusiti/hlãmbusite (hlãm-bu-sí-ti) – (unã cu hãmblusit)

§ hlãmbusiri/hlãmbusire (hlãm-bu-sí-ri) sf hlãmbusiri (hlãm-bu-sírĭ) – (unã cu hãmblusiri)

ex: si nhipsi (s-bãgã) nãpoi tu dafnjauã; nhipshu (bãgai) mãnjli pãnã la coati; feata sã nhipsi (s-bãgã) tu-apã; nu pot sã shtiu iu li ari nhiptã (fig: bãgatã ghini, ascumtã); si nhipsi (fig: s-bãgã, s-ascumsi) tu guvã; s-ti nhidz (fig: s-ti badz, s-ti-ascundzã) sh-tu guvã di sharpi shi tut va ti aflu mini; cãndu shi nhidzea dintsãlj sharpili, fãsh di carni arupea; s-virsarã utrili cu yin, cã lji nhipsi cutsutlu nora tu utri; vidzãndalui un par spirlungos di gardul dit grãdinã, u nhipsi agonja

§ nhiptu (nhíp-tu) adg nhiptã (nhíp-tã), nhiptsã (nhíp-tsã), nhipti/nhipte (nhíp-ti) – (unã cu hiptu)
ex: civia eara nhiptã (plãntatã, bãgatã) ghini; cari shtii iu easti nhiptu (fig: ascumtu); nhiptu tru guvã, nu putea nitsi nã sutã di lãmnji s-lu-aflã

§ nhipsu (nhíp-su) adg nhipsã (nhíp-sã), nhipshi (nhíp-shi), nhipsi/nhipse (nhíp-si) – (unã cu hiptu)

§ nhidziri/nhidzire (nhí-dzi-ri) sf nhidziri (nhí-dzirĭ) – (unã cu hidziri)

§ nhidzeari/nhidzeare (nhi-dzeá-ri) sf nhidzeri (nhi-dzérĭ) – (unã cu hidziri)

§ nhiumusescu (nhĭu-mu-sés-cu) (mi) vb IV nhiumusii (nhĭu-mu-síĭ), nhiu-museam (nhĭu-mu-seámŭ), nhiumusitã (nhĭu-mu-sí-tã), nhiu-musiri/nhiumusire (nhĭu-mu-sí-ri) – (unã cu hiumusescu)
ex: si nhiumusi (s-sãlãghi) dupã ficior; si nhiumusi vulturlu

§ nhiumusit (nhĭu-mu-sítŭ) adg nhiumusitã (nhĭu-mu-sí-tã), nhiumusits (nhĭu-mu-sítsĭ), nhiumusiti/nhiumusite (nhĭu-mu-sí-ti) – (unã cu hiumusit)

§ nhiumusirin/nhiumusire (nhĭu-mu-sí-ri) sf nhiumusiri (nhĭu-mu-sírĭ) – (unã cu hiu-musiri)