DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afioni/afione

afioni/afione (a-fi-ó-ni) sf fãrã pl – substantsã (lugurii) amarã, galbinã-murnã scoasã dit laptili uscat tsi-l da bubuchea nicoaptã a liliciljei di pirpirunã cãndu easti aruptã; afhion, afhioni, afion
{ro: opiu}
{fr: opium}
{en: opium}
ex: ceai di capiti di afioni; trag afioni, hashish

§ afion (a-fi-ónŭ) sm fãrã pl – (unã cu afioni)

§ afhion (af-hĭónŭ) sm fãrã pl – (unã cu afioni)
ex: mi ndãrsi (mi mbitã, nj-adusi mintea deavãrliga) afhionlu

§ afhioni/afhione (af-hĭó-ni) sf fãrã pl – (unã cu afioni)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãltotsã

bãltotsã (bãl-tó-tsã) sf bãltotsi/bãltotse (bãl-tó-tsi) – agru-lilici mushatã, mari sh-aroshi tsi creashti veara pri cãmpu, pãshuni, mardzina di cãljuri, etc. (ma easti sh-criscutã tu grãdinã), (i) trã mushatili lilici aroshi tsi fatsi, (ii) trã multili simintsã, njits sh-lãi tsi s-aflã ncljisi tu multili gechi (odi) dit fructul a ljei stronghil, cu coaja uscatã (cari s-bagã tu dultsenj shi s-mãcã), shi (iii) scutearea-a afioniljei dit laptili uscat tsi-l da bubuchea nicoaptã a liliciljei di pirpirunã cãndu easti aruptã (yitria tsi u lja oaminjlji tra s-isihãseascã, s-doarmã, etc.); simintsa faptã di-aestã lilici; bãltsotã, mac, pirpirunã, pãpãrunã, mãlãcuchi
{ro: mac}
{fr: pavot}
{en: poppy}

§ bãltsotã (bãl-tsó-tã) sf bãltsoti/bãltsote (bãl-tsó-ti) – (unã cu bãltotsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hashish

hashish (ha-shíshĭŭ) sm fãrã pl – substantsã (lugurii) scoasã dit lãludzli icã frãndzãli uscati di cãnipã, biutã ca tutumea icã ciumulitã n gurã; ashas, ashish
{ro: haşiş, marihuana}
{fr: hachisch, marihuana}
{en: hashish, marijuana}
ex: trag afion, hashish

§ ashish (a-shíshĭŭ) sm fãrã pl – (unã cu hashish)
ex: si mbeatã cu ashish

§ ashas (a-shĭásŭ) sm fãrã pl – (unã cu hashish)
ex: putsãn ashas fatsi multu arãu; s-nu datz a njitslor ashas tra s-doarmã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mac

mac (mácŭ) sm mats (mátsĭ) – agru-lilici mushatã, mari sh-aroshi tsi creashti veara pri cãmpu, pãshuni, mardzina di cãljuri, etc. (ma easti sh-criscutã tu grãdinã), (i) trã mushatili lilici aroshi tsi fatsi, (ii) trã multili simintsã, njits sh-lãi tsi s-aflã ncljisi tu multili gechi (odi) dit fructul a ljei stronghil, cu coaja uscatã (cari s-bagã tu dultsenj shi s-mãcã), shi (iii) scutearea-a afioniljei dit laptili uscat tsi-l da bubuchea nicoaptã a liliciljei di pirpirunã cãndu easti aruptã (yitria tsi u lja oaminjlji tra s-isihãseascã, s-doarmã, etc.); simintsa faptã di-aestã lilici; pirpirunã, pãpãrunã, mãlãcuchi, bãltsotã
{ro: mac}
{fr: pavot}
{en: poppy}
ex: ca njic tsi soarbi maclu (pirpiruna); ca nostima bubuchi a floariljei di mac; bea mac tra s-dornji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãlãcuchi/mãlãcuche

mãlãcuchi/mãlãcuche (mã-lã-cú-chi) sf mãlãcuchi (mã-lã-cúchĭ) – agru-lilici mushatã, mari sh-aroshi tsi creashti veara pri cãmpu, pãshuni, mardzina di cãljuri, etc. (ma easti sh-criscutã tu grãdinã), (i) trã mushatili lilici aroshi tsi fatsi, (ii) trã multili simintsã, njits sh-lãi tsi s-aflã ncljisi tu multili gechi (odi) dit fructul a ljei stronghil, cu coaja uscatã (cari s-bagã tu dultsenj shi s-mãcã), shi (iii) scutearea-a afioniljei dit laptili uscat tsi-l da bubuchea nicoaptã a liliciljei di pirpirunã cãndu easti aruptã (yitria tsi u lja oaminjlji tra s-isihãseascã, s-doarmã, etc.); simintsa faptã di-aestã lilici; mac, pirpirunã, pãpãrunã, bãltotsã, bãltsotã
{ro: mac sălbatic}
{fr: coquelicot}
{en: red wild poppy}
ex: pit livãdz suntu multi mãlãcuchi (pirpiruni); avea fatsa ca mãlãcuchea (aroshi ca pirpiruna); s-featsi ca mãlãcuchea di-arshini

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pirpirunã3

pirpirunã3 (pir-pi-rú-nã) sf pirpiruni/pirpirune (pir-pi-rú-ni) – agru-lilici mushatã, mari sh-aroshi tsi creashti veara pri cãmpu, pãshuni, mardzina di cãljuri, etc. (ma easti sh-criscutã tu grãdinã), (i) trã mushatili lilici aroshi tsi fatsi, (ii) trã multili simintsã, njits sh-lãi tsi s-aflã ncljisi tu multili gechi (odi) dit fructul a ljei stronghil, cu coaja uscatã (cari s-bagã tu dultsenj shi s-mãcã), shi (iii) scutearea-a afioniljei dit laptili uscat tsi-l da bubuchea ni-coaptã a liliciljei di pirpirunã cãndu easti aruptã (yitria tsi u lja oaminjlji tra s-isihãseascã, s-doarmã, etc.); simintsa faptã di-aestã lilici; pãpãrunã, mac, bãltsotã, mãlãcuchi
{ro: mac}
{fr: pavot}
{en: poppy}
ex: arushashti loclu di pirpiruni (mats, mãlãcuchi); treamburã di fricã ca pirpiruna (ca maclu, ca fliturlu tu vimtu)

§ pãpãrunã (pã-pã-rú-nã) sf pãpãruni/pãpãrune (pã-pã-rú-ni) – (unã cu pirpirunã3)
ex: lj-ded s-bea ceai di pãpãrunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tiriacã

tiriacã (ti-ri-ĭá-cã) sf tiriats (ti-ri-ĭátsĭ) – magiun cu afion (tsi dadili di-aoa sh-un chiro-l dãdea multi ori a njitslor tra s-lji facã s-doarmã)
{ro: magiun cu opiun}
{fr: confiture avec opium, opiat}
{en: jam with opium, narcotic}
ex: lu mbeatã cu tiriacã; tiriaca fatsi multu-arãu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã