DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afierumã

afierumã (a-fi-ĭé-ru-mã) sf afierumi/afierume (a-fi-ĭé-ru-mi) – atsea (curbanea) tsi u fatsi cariva cãndu da (adarã) un lucru tsi lj-ahãrzeashti multu (icã lucrul isush tsi-l da) tra s-aibã un altu lucru (idei, uspitsãlji, etc.) tsi lj-ahãrzeashti sh-cama multu; atsea tsi fatsi un (sh-tsi-l custuseashti) trã ghinili shi intireslu-a altui; curbani, tilefi, proscomidii
{ro: sacrificiu, jertfă}
{fr: sacrifice}
{en: sacrifice}

§ afierusescu (a-fi-ĭe-ru-sés-cu) vb IV afierusii (a-fi-ĭe-ru-síĭ), afieruseam (a-fi-ĭe-ru-seámŭ), afierusitã (a-fi-ĭe-ru-sí-tã), afierusiri/afierusire (a-fi-ĭe-ru-sí-ri) – mi fac curbani, aduc curbani
{ro: sacrifica, jertfi}
{fr: sacrifier}
{en: sacrifice}

§ afierusit (a-fi-ĭe-ru-sítŭ) adg afierusitã (a-fi-ĭe-ru-sí-tã), afierusits (a-fi-ĭe-ru-sítsĭ), afierusiti/afierusite (a-fi-ĭe-ru-sí-ti) – tsi s-ari faptã curbani (s-ari afierusitã)
{ro: sacrificat, jertfit}
{fr: sacrifié}
{en: sacrificed}

§ afierusiri/afierusire (a-fi-ĭe-ru-sí-ri) sf afierusiri (a-fi-ĭe-ru-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-fatsi curbani; fãtseari (adutseari) curbani (afierumã)
{ro: acţiunea de a sacrifica; sacrificare, jertfire}
{fr: action de se sacrifier}
{en: action of sacrificing something}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curbani/curbane

curbani/curbane (cur-bá-ni) sf curbãnj (cur-bắnjĭ) –
1: njel (ed, oai, caprã, etc.) friptu pri cãrbunj i foc apres, ma multili ori pi sulã;
2: atsea (afieruma) tsi u fatsi cariva cãndu da (adarã) un lucru tsi lj-ahãrzeashti multu (icã lucrul isush tsi-l da) tra s-aibã un altu lucru (idei, uspitsãlji, etc.) tsi lj-ahãrzeashti sh-cama multu; atsea tsi fatsi un (sh-tsi-l custuseashti) trã ghinili shi intireslu-a altui; afierumã, tilefi, proscomidii;
3: oaspi multu vrut;
(expr: mi fac curbani = fac tut tsi pot)
{ro: miel fript pe sulă; sacrificiu, jertfă; prieten devotat}
{fr: agneau (mouton, etc.) rôti à la broche; sacrifice; adoré, ami dévoué}
{en: lamb (kid, sheep, goat, etc.) barbecued (roasted over open fire or on a spit); sacrifice; adored, devoted friend}
ex: birbets nã sutã tãljats mãni trã curbãnj (trã fridzeari pi sulã); digeaba s-frig curbãnjli; cãdzurã tuts curbani (afierumã); chiragi, fã-nj-ti curbani; curbane (vrute), ãlj dzãsirã nãsh, s-nu ti tãljem dzãts tini; tsi s-tsã pitrec, curbanea (vruta) a mea?; s-nu va dada-nj, curbane (vrute); vream la stani s-nj-am limerea, lai curbane (vrute oaspi, sots); o, lai Done, cãpitane, tsi-adãrash tini, curbane (frate vrut); cãndu nã veadi n casa-a lui, s-fatsi curbani
(expr: fatsi tut tsi poati tra s-n-aduchim ghini); numtã fãrã curbani nu s-fatsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dirmani/dirmane

dirmani/dirmane (dir-má-ni) sf dirmãnj (dir-mắnjĭ) – atsea tsi s-da a unui lãndzit tra si s-vindicã di niputearea tsi u-ari; atseali tsi fatsi cariva tra s-ascapã di unã lãngoari; dãrmani, yitrii, vindicari, ileaci, ileagi, pãnadã; (fig: dirmani = (i) curbani, afierumã; (ii) prãpãdiri, sutrupsiri, afãnsiri, etc.)
{ro: remediu, leac}
{fr: remède, guérison}
{en: medicine, cure}
ex: nu avets dirmani (vindicari) maltu voi; aclotsi aflarã dirmani (vindicari, yitrii); nu-ari dãrmani (yitrii, vindicari) lãngoarea-aestã

§ dãrmani/dãrmane (dãr-má-ni) sf dãrmãnj (dãr-mắnjĭ) – (unã cu dirmani)
ex: s-fatsi dãrmani (fig: curbani, yitrii) trã voi; Dumnidzã s-facã dãrmani (s-aducã vindicari); s-fatsi dirmani (cãtãstrãpsiri) la noi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tilefi/tilefe

tilefi/tilefe (ti-lé-fi) invar – atsea (curbanea) tsi u fatsi cariva cãndu da (adarã) un lucru tsi lj-ahãrzeashti multu (icã lucrul isush tsi-l da) tra s-aibã un altu lucru (idei, uspitsãlji, etc.) tsi lj-ahãrzeashti sh-cama multu; atsea tsi fatsi un (sh-tsi-l custuseashti) trã ghinili shi intireslu-a altui; curbani, afierumã, proscomidii
{ro: sacrificiu}
{fr: sacrifice (de dévouement)}
{en: sacrifice}
ex: tilefi bana-nj dau trã ea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã