{ro: acţiunea de a afla; de a găsi, de a întâlni; aflare; găsire; descoperire; întâlnire; naştere}
{fr: action de trouver, de découvrir; d’apprendre; de rencontrer; de naître}
{en: action of finding, of discovering; of learning; of meeting; of being born}
ex: ma tr-aflari, nu lu-aflãm

§ aflãtor (a-flã-tórŭ) adg aflãtoari/aflãtoare (a-flã-tŭá-ri), aflãtori (a-flã-tórĭ), aflãtoari/aflãtoare (a-flã-tŭá-ri) – atsel tsi aflã
{ro: acel care află, găseşte, descoperă, etc.}
{fr: celui qui trouve, découvre, apprends, etc.}
{en: the one who finds, discovers, learns, meets, etc.}

(expr: va s-amin tufechea sh-va ti vatãm); nveatsã culai, lj-aprindi caplu
(expr: lj-talji caplu)

§ apres (a-présŭ) adg apreasã (a-preá-sã), apresh (a-préshĭ), apreasi/aprease (a-preá-si) – tsi-lj s-ari adratã tsiva (datã foc) tra s-ardã (si s-facã lunjinã, etc.); tsi lu-ari acãtsatã inatea, etc.; aprimtu, aprimsu, pres, primtu, primsu, arsu, aminat (tufechea), ncãldzãt multu; inãtusit, nãirit, agrat, timusit, furtsuit, furchisit, ngindat, turbat, lisixit; criscut (aloat), amintat, afitat, aflat, etc.
{ro: aprins (foc, lumină), ars, etc.}
{fr: allumé; mis en feu, etc.}
{en: lighted (lamp, fire, pipe, etc.), burned, etc.}
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); foclu easti apres tahina cãndu mi scol; ardu focuri apreasi; ningã apreasa-lj fucurinã; durnja cu dauã tseri apreasi; va s-hibã luna apreasã (ishitã); cireap multu apres (arsu); cum eara cireaplu apres (ngãldzãt, arsu); eara apreasã (aroshi, ca foclu) la fatsã; o, moi Tasã, moi apreasã (caldã foc, nãrãitã); prifteasi apreasi (ngãldzãti, nfucati) di harauã sh-yin; oaminjlji s-aproachi apresh (timusits, nãrãits multu); cash apres; cap apres (tulburat)

§ aprimtu (a-prím-tu) adg aprimtã (a-prím-tã), aprimtsã (a-prím-tsã), aprimti/aprimte (a-prím-ti) – (unã cu apres)
ex: oclji aprimtsã; mãri lãcrinj, aprimti; deadun cu tuts, aprimtsã

§ aprintu (a-prín-tu) adg aprintã (a-prín-tã), aprintsã (a-prín-tsã), aprinti/aprinte (a-prín-ti) – (unã cu apres)

§ aprimsu (a-prím-su) adg aprimsã (a-prím-sã), aprimshi (a-prím-shi), aprimsi/aprimse (a-prím-si) – (unã cu apres)

§ aprinsu (a-prín-su) adg aprinsã (a-prín-sã), aprinshi (a-prín-shi), aprinsi/aprinse (a-prín-si) – (unã cu apres)

§ aprindiri/aprindire (a-prín-di-ri) sf aprindiri (a-prín-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aprindi tsiva i cariva; aprindeari; ardiri, ardeari, aminari (tufechea), ncãldzãri multu; inãtusiri, nãiriri, agrari, timusiri, furtsuiri, furchisiri, ngindari, turbari, lisixiri; crishteari (aloat), creashtiri (aloat), amintari, afitari, aflari, etc.
{ro: acţiunea de a aprinde (foc), de a face lumină, de a arde, etc.; aprindere, ardere, etc.}
{fr: action d’allumer; de mettre en feu, etc.}
{en: action of lighting (lamp, fire, pipe, etc.), of burning, etc.}

§ aprindeari/aprindeare (a-prin-deá-ri) sf aprinderi (a-prin-dérĭ) – (unã cu aprindiri)

§ neapres (nea-présŭ) adg neapreasã (nea-preá-sã), neapresh (nea-préshĭ), neapreasi/neaprease (nea-preá-si) – tsi nu easti apres; neaprimtu, neaprimsu, niprimtu, niprimsu
{ro: neaprins (foc, lumină)}
{fr: non allumé; non enflammé}
{en: unlighted (lamp, fire, pipe, etc.)} tsigarea neapreasã (tsi nu easti apreasã)

§ neaprimtu (nea-prím-tu) adg neaprimtã (nea-prím-tã), neaprimtsã (nea-prím-tsã), nea-primti/neaprimte (nea-prím-ti) – (unã cu neapres)

§ neaprintu (nea-prín-tu) adg neaprintã (nea-prín-tã), neaprintsã (nea-prín-tsã), neaprinti/neaprinte (nea-prín-ti) – (unã cu neapres)

§ nea-primsu (nea-prím-su) adg neaprimsã (nea-prím-sã), neaprimshi (nea-prím-shi), neaprimsi/neaprimse (nea-prím-si) – (unã cu neapres)

§ neaprinsu (nea-prín-su) adg neaprinsã (nea-prín-sã), neaprinshi (nea-prín-shi), neaprinsi/neaprinse (nea-prín-si) – (unã cu neapres)

§ neaprindiri/neaprindire (nea-prín-di-ri) sf neaprindiri (nea-prín-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-aprindi tsiva i cariva; neaprindeari
{ro: acţiunea de a nu aprinde (foc), de a nu face lumină, de a nu arde, etc.}
{fr: action de ne pas allumer; de ne pas mettre en feu, etc.}
{en: action of not lighting (lamp, fire, pipe, etc.), of burning, etc.}

§ neaprindeari/neaprindeare (nea-prin-deá-ri) sf neaprinderi (nea-prin-dérĭ) – (unã cu neaprindiri)

§ apreasã (a-preá-sã) sf fãrã pl –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu nu-ari ishitã (datã) soarili (luna) tahina tu apiritã;
2: partea di cãtrã iu da soarili; preasã, datã
{ro: răsărit}
{fr: lever (en parlant des astres); levant; Est, Orient}
{en: rising (of sun, moon, stars); East, Orient}
ex: tu apreasa-a lunãljei (cãndu luna nchiseashti s-creascã); cu fatsa cãtrã tu apreasã (datã); tu apreasã (oara tsi da soarili) sh-tu chiritã [zbor tsi s-dzãtsi cãndu un lucru nu s-fatsi multi ori]; ditu chiritã yin sh-ditu apreasã

§ neapreasã (nea-preá-sã) sf fãrã pl – atsea tsi s-fatsi cãndu easi (da) soarili (luna) tahina tu-apiritã
{ro: răsărit}
{fr: lever (en parlant des astres)}
{en: rising (of sun, moon, stars)}
ex: s-fats tsi dzãc mini neapreasã (ninti ca s-easã, niishitã) luna

§ asprindu (as-prín-du) (mi) vb III asprimshu (as-prím-shĭu), asprindeam (as-prin-deámŭ), asprimtã (as-prím-tã), asprindiri/asprindire (as-prín-di-ri) – mi aprindu di multã alãgari (di multu lucru, di multã avursiri, etc.)
{ro: (se) înfierbânta de oboseală}
{fr: s’échauffer à la suite de la fatigue}
{en: get hot because of tiredness}

§ asprimtu (as-prím-tu) adg asprimtã (as-prím-tã), asprimtsã (as-prím-tsã), asprimti/asprimte (as-prím-ti) – apres di multã curmari (alãgari, lucrari, etc.)
{ro: înfierbântat de oboseală}
{fr: échauffé à la suite de la fatigue}
{en: who got hot because of tiredness}
ex: Dumnidzãlu a soarilui agiundzi asprimtu

§ asprin-diri/asprindire (as-prín-di-ri) sf asprindiri (as-prín-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-asprindi
{ro: acţiunea de a (se) înfierbânta de oboseală}
{fr: action de s’échauffer à la suite de la fatigue}
{en: action of getting hot because of tiredness}

§ aspartu (as-pár-tu) adg aspartã (as-pár-tã), aspartsi (as-pár-tsi), asparti/asparte (as-pár-ti) –
1: tsi s-ari faptã cumãts (tsivali; tsi ari cripatã (plãscãnitã, stricatã, zdãngãnitã, etc.); tsi nu mata easti bun;
2: tsi s-ari bitisitã (adunari, numtã, cor, bi-searicã, etc.) sh-lumea ari vgatã (s-ari arãspãnditã, arãitã, scrup-sitã, etc.);
3: (paradz) tsi s-au datã trã lucri acumpãrati (tsi s-au xudipsitã, hãrgiuitã, etc.);
4: (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tsi s-ari surpatã (azvãrnuitã, bãstisitã, prãpãditã, cãtãstrãpsitã, afãnisitã, etc.);
5: (om, pravdã, yeatsã, etc.) tsi fu vãtãmat (tãljat, spãstrit, etc.);
6: (paradz) cu tinjii ma mari (liri) alãxits trã paradz cu tinjii ma njicã (piastri, aslanj, etc.);
7: (lucru bun trã mãcari ca, bunãoarã, lapti, carni, ghelã, etc.) tsi s-ari faptã nibun trã mãcari (s-ari astãljatã, aludzãtã, etc.);
8: (purtarea-a unui om) tsi s-ari alãxitã shi s-ari faptã (di bunã tsi eara) lai (arushinoasã, di purnilji, etc.); palju-om, fatigei, dizmãlat, dizmãlãrat;
9: tsi sh-ari chirutã mintea, tsi ari glãritã;
10: tsi s-ari alãxitã la fatsã (di lãngoari, nidurnjiri, etc.) shi sh-ari chirutã hroma (tsi featsi sufri, ari aushitã, ari vishtidzãtã, ari mãrãnghisitã, etc.)
{ro: spart, stricat, terminat, dispersat, cheltuit, distrus, omorât, schimbat, corupt, înnebunit, ofilit}
{fr: cassé, brisé, dispersé, achevé, dépensé, détruit, tué, échangé, corrompu, toqué, fané}
{en: broken, finished, ended, dispersed, spent, distroyed, killed, exchanged, corrupted, who has lost his mind, faded, withered}
ex: casa-atsea asparta easti armasã di la pãrintsã; gardul eara aspartu (surpat); da di nã moarã aspartã, apãrghisitã; vedz un mãnãstir aspartu (surpat, azvãrnuit); aspartu om ishi (urut, dizmãlat, cu purtari arushinoasã); capra fu aspartã (vãtãmatã, disicatã) di ursã; sh-prit crãpiturã, s-ts-azboairi, aspartã gurã

§ aspardziri/aspardzire (as-pár-dzi-ri) sf aspardziri (as-pár-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aspardzi tsiva i cariva; cripari, plãscãniri, stricari, zdãngãniri; arãspãndiri, arãiri, scrupsiri; xudipsiri (paradz), hãrgiuiri (paradz); surpari (casã, gardu), azvãrnuiri (hoarã), bãstisiri, prãpãdiri, cãtãstrãpsiri, afãnisiri; vãtãmari (om), tãljari (om), spãstriri (om); alãxiri (di paradz), astãljari (di lapti), aludzãri (di carni); chireari (di minti), glãriri; aushiri, vishtidzãri (la fatsã), mãrãnghisiri (la fatsã), etc.
{ro: acţiunea de a sparge, de a strica, de a termina, de a dispersa, de a cheltui, de a distruge, de a omorî, de a schimba, de a corupe, de a înnebuni, de a ofili}
{fr: action de casser, de briser, de disperser, d’achever, de dépenser, de détruire, de tuer, d’échanger, de corrompre, de se toquer, de se faner}
{en: action of breaking, of finishing, of ending, of dispersing, of spending, of distroying, of killing, of exchanging, of corrupting, of losing one’s mind, of fading, of withering}
ex: tu-aspardzirea (bitisirea) a beariljei tsi-amintã un ciuciu nveasta noauã, ca un pilister

§ aspãrdzeari/as-pãrdzeare (as-pãr-dzeá-ri) sf aspãrdzeri (as-pãr-dzérĭ – (unã cu aspardziri)

§ aspartã (as-pár-tã) sf fãrã pl – spartã, stricatã, bitisitã (pãzarea), etc.
{ro: spart, spart (de târg)}
{fr: fin, terminaison (d’un marché)}
{en: end, end (of the market)}
ex: tu asparta (ishita) a pãzariljei fudzim acasã

§ aspãrgãciuni/aspãr-gãciune (as-pãr-gã-cĭú-ni) sf aspãrgãciunj (as-pãr-gã-cĭúnjĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aspardzi, s-azvãrnueashti tsiva; aspãrgã-mintu, azvãrnuiri, aspãrdzeari, aspardziri, cãtãstrãpsiri, afãnsiri, prãpãdiri, etc.
{ro: distrugere; dezastru}
{fr: action de détruire; désastre}
{en: destruction; disaster}
ex: oaminj faptsã ti arãu shi aspãrgãciuni (aspãrdzeari, cãtãstrãpsiri); itsi aspãrgãciuni s-fãtsea n casã

§ neaspartu (neas-pár-tu) adg neaspartã (neas-pár-tã), neaspartsi (neas-pár-tsi), neasparti/neasparte (neas-pár-ti) –
1: tsi nu easti aspartu; tsi nu s-ari aspartã
{ro: nespart, nestricat, etc.}
{fr: qui n’est pas cassé, qui n’est pas détruit, etc.}
{en: which is not broken, distroyed, etc.}

§ neaspardziri/neaspardzire (neas-pár-dzi-ri) sf neaspardziri (neas-pár-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-aspardzi tsiva
{ro: acţiunea de a nu sparge, de a nu strica, etc.}
{fr: action de ne pas casser, de ne pas détruire, etc.}
{en: action of not breaking, of not distroying}

§ neaspãrdzea-ri/neaspãrdzeare (neas-pãr-dzeá-ri) sf neaspãrdzeri (neas-pãr-dzérĭ – (unã cu neaspardziri)

§ neaspartã (neas-pár-tã) sf fãrã pl – tsi nu easti aspartã, nibitisitã (pãzarea), etc.
{ro: nespart, nespart (de târg)}
{fr: qui n’est pas fini}
{en: that has not ended}
ex: tu asparta (ishita) a pãzariljei fudzim acasã

§ neaspãrgã-ciuni/neaspãrgãciune (neas-pãr-gã-cĭú-ni) sf neaspãrgãciunj (neas-pãr-gã-cĭúnjĭ) – (unã cu neaspardziri)

§ aspãrgãturã (as-pãr-gã-tú-rã) sf aspãrgãturi (as-pãr-gã-túrĭ) – loclu iu un lucru easti aspartu (aruptu, tãljat, stricat, frãmtu, etc.); cumatã dit un lucru aspartu
{ro: spargere}
{fr: brisure, rupture, débris}
{en: break, crack, fragment}

§ aspãrgãtor (as-pãr-gã-tór) adg aspãrgãtoari/aspãrgãtoare (as-pãr-gã-tŭá-ri), aspãrgãtori (as-pãr-gã-tórĭ), aspãrgãtoari/aspãrgãtoare (as-pãr-gã-tŭá-ri) – atsel tsi-aspardzi un lucru; atsea cu cari s-aspardzi un lucru
{ro: spărgător}
{fr: briseur, destructeur, corrupteur}
{en: breaker, cracker, destroyer}

§ spargu (spár-gu) (mi) vb III shi II sparshu (spár-shĭu), spãrdzeam (spãr-dzeámŭ), spartã (spár-tã), spardzi-ri/spardzire (spár-dzi-ri) shi spãrdzeari/spãrdzeare (spãr-dzeá-ri) – (unã cu aspargu)
ex: va s-u spardzi

§ spartu (spár-tu) adg spartã (spár-tã), spartsi (spár-tsi), sparti/sparte (spár-ti) – (unã cu aspartu)
ex: canda easti spartã, ashi mãcã

§ spardzi-ri/spardzire (spár-dzi-ri) sf spardziri (spár-dzirĭ) – (unã cu aspardziri)

§ spãrdzeari/spãrdzeare (spãr-dzeá-ri) sf spãr-dzeri (spãr-dzérĭ – (unã cu aspardziri)

§ spãrgãmintu (spãr-gã-mín-tu) sn spãrgãmintu (spãr-gã-mín-turĭ) – (unã cu aspãrgã-ciuni)

§ spãrturã (spãr-tú-rã) sf spãrturi (spãr-túrĭ) – loclu iu s-ari aspartã un lucru
{ro: spărtură}
{fr: brèche}
{en: breach}
ex: tricum pit spãrtura-a murlui

§ apuaspargu (a-pŭas-pár-gu) (mi) vb III shi II apuasparshu (a-pŭas-pár-shĭu), apuaspãrdzeam (a-pŭas-pãr-dzeámŭ), apuaspartã (a-pŭas-pár-tã), apuaspardzi-ri/apuaspardzire (a-pŭas-pár-dzi-ri) shi apuaspãrdzeari/apuas-pãrdzeare (a-pŭas-pãr-dzeá-ri) – lu-aspargu (l-frãngu) lucrul aproapea ntreg
{ro: sparge aproape de tot}
{fr: briser (presque) intégralement}
{en: break (almost) entirely}

§ apuaspartu (a-pŭas-pár-tu) adg apuaspartã (a-pŭas-pár-tã), apuaspartsi (a-pŭas-pár-tsi), apuasparti/apuasparte (a-pŭas-pár-ti) – tsi easti dip aspartu (frãmtu)
{ro: spart aproape de tot}
{fr: brisé (presque) intégralement}
{en: broken (almost) entirely}

§ apuaspardzi-ri/apuaspardzire (a-pŭas-pár-dzi-ri) sf apuaspardziri (a-pŭas-pár-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-aspardzi (s-frãndzi) aproapea ntreg
{ro: acţiunea de a sparge aproape integral}
{fr: action de briser (presque) intégralement}
{en: action of breaking (almost) entirely}

§ apuaspãrdzeari/apuaspãrdzeare (a-pŭas-pãr-dzeá-ri) sf apuaspãrdzeri (a-pŭas-pãr-dzérĭ – (unã cu apuaspardziri)

{ro: învrednici, merita}
{fr: mériter, faire mériter, accorder en grâce; se rendre digne}
{en: be able to; deserve, merit}
ex: si vã axits (s-u aflats cu cali)

§ axit2 (ac-sítŭ) adg axitã (ac-sí-tã), axits (ac-sítsĭ), axiti/axite (ac-sí-ti) – tsi s-ari aspusã acshu s-facã tsiva; tsi ari aflatã cu cali s-facã tsiva; axiusit, axizit, ahãrzit, texiusit, cataxipsit
{ro: învrednicit}
{fr: mérité, rendu digne}
{en: been able to; deserved, merited}

§ axiri2/axire (ac-sí-ri) sf axiri (ac-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu axeashti, axiusiri, axiziri, ahãrziri, texi-usiri, cataxipsiri
{ro: acţiunea de a învrednici, de a merita; învred-nicire}
{fr: action de mériter, de se faire mériter, de se rendre digne}
{en: action of being able to, of being worthy of, of deserving}

§ axiusescu (ac-si-u-sés-cu) (mi) vb IV axiusii (ac-si-u-síĭ), axiuseam (ac-si-u-seámŭ), axiusitã (ac-si-u-sí-tã), axiu-siri/axiusire (ac-si-u-sí-ri) – (unã cu axescu2)
ex: mi-axiusi (ahãrzi) Dumnidzã s-bãnedz

§ axiusit (ac-si-u-sítŭ) adg axiusitã (ac-si-u-sí-tã), axiusits (ac-si-u-sítsĭ), axiusiti/axiusite (ac-si-u-sí-ti) – (unã cu axit2)

§ axiusiri/axiusire (ac-si-u-sí-ri) sf axiusiri (ac-si-u-sírĭ) – (unã cu axiri2)

§ texiusescu (tec-si-u-sés-cu) vb IV texiusii (tec-si-u-síĭ), texiuseam (tec-si-u-seámŭ), texiusitã (tec-si-u-sí-tã), texiusiri/texiusire (tec-si-u-sí-ri) – (unã cu axescu2)
ex: hara s-avets shi s-vã hãrsits cã trã tsi cã texiusitã s-hits pãrintsãlj a aishtei hilji

§ texiusit (tec-si-u-sítŭ) adg texiusitã (tec-si-u-sí-tã), texiusits (tec-si-u-sítsĭ), texiusiti/texiusite (tec-si-u-sí-ti) – (unã cu axit2)

§ texiusiri/texiusire (tec-si-u-sí-ri) sf texiusiri (tec-si-u-sírĭ) – (unã cu axiri2)

§ axizescu (ac-si-zés-cu) vb IV axizii (ac-si-zíĭ), axizeam (ac-si-zeámŭ), axizitã (ac-si-zí-tã), axiziri/axizire (ac-si-zí-ri) – am hãri tsi mi fac vrut (cu tinjii) trã cariva (tsi va s-mi aibã); ahãrdzescu; am unã tinjii (pãhã); custisescu, fac
{ro: valora, merita, costa}
{fr: valoir, mériter, coûter}
{en: have a value, cost}
ex: om tsi nu axizeashti (fatsi, custiseashti, ahãrdzeashti) tsiva; cãt axizescu (fac, custisescu, ahãrdzescu)

§ axizit (ac-si-zítŭ) adg axizitã (ac-si-zí-tã), axizits (ac-si-zítsĭ), axiziti/axizite (ac-si-zí-ti) – tsi ari hãri tra s-hibã vrut di cariva; tsi ari tinjia (pãhãlu)…; ahãrdzit
{ro: valorat, meritat}
{fr: mérité, évalué}
{en: with a certain value, cost}

§ axiziri/axi-zire (ac-si-zí-ri) sf axiziri (ac-si-zírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu-lj da unã tinjii (bagã un pãhã) a unui lucru; ahãrdziri
{ro: acţiunea de a valora, de a merita; valorare, meritare}
{fr: action d’évaluer, de mériter}
{en: action of having (giving to something) a value}

35: bag ciciorlu = calcu, urdin, bag zori si s-facã cum voi mini;
36: bag pi sulã = frig (di-aradã) njel pi sulã;
37: mi bag tu guva di sharpi = mi-ascundu ghini tra s-nu poatã s-mi aflã vãrnu, tra s-nu shtibã vãrnu iu hiu;
38: u bag strãmbã (cãciula) = nu-am dip ananghi, nu-nj trag gailelu, nu mi mealã;
39: lu bag arãu = lji spun a unui tsi nu shtia, lucrul arãu tsi-ari faptã)
{ro: băga, plasa, pune, aplica, intra, angaja, vârî, (se) amesteca, insista, convinge, înţelege, (se) decide, procura, fi atent, urmări, prinde, învinge, capitula, urla, învăţa, gândi, (se) culca, (se) îngrăşa, etc.}
{fr: mettre, placer, poser, appliquer, entrer, engager, fourrer, (se) mêler, insister, convaincre, comprendre, (se) décider, procurer, faire attention, poursuivre, attraper, vaincre, capituler, pousser des cris, rendre, penser, (se) coucher, s’engraisser, etc.}
{en: put, place, apply, get hired (for a job), enter, get mixed up, insist, convince, understand, decide, procure, be careful, pay attention, follow, catch, vanquish, capitulate, yell, learn, think, lie down, get fat, etc.}
ex: bagã-l tu sac sh-lja-l cu tini; bagã-nj mãna tu gepi; bagã-li dighios (dipuni-li); mi bãgai (shidzui, mi curdusii, mi-ashtirnui) ningã measã; bagã-li oili ninti; bãgats-lu n casã s-vã bag nãtheam di measã; paradzlji sã-lj badz la bancã; va-lj bãgãm avdeli; mi bãgai (intrai, mi-acãtsai) tu cor; s-avea bãgatã
(expr: intratã, arugatã) ca huzmichear; nãpãrticã s-bãgã (intrã, s-hipsi) tu fearicã; tsi ti badz (ti-ameastits) tu lucri xeani?; s-bãgã s-u da
(expr: sã ngricã, lj-cãdzu furtii, lji s-arcã s-u da); bãgats-u di cali
(expr: cãndirsits-u, apuadutsets-u, nduplicats-u) s-nu fugã; s-bãgã
(expr: nchisi) s-bumbuneadzã; s-bãgã sã strigã; bagã-ti pi dintsã (tindi-ti s-dornji cu fatsa nghios); s-bagã (s-dutsi s-doarmã) cu gãljinjli, si scoalã cu cucotslji; bagã-ts mintsãli n cap
(expr: adunã-ts mintsãli, isihã-sea, s-nu fats glãrinj); bãgat tsiva tu cornu i nu?
(expr: aduchit, achicãsit tsiva i nu?); cari-l bãga tu cornu?
(expr: cari lu-asculta tsi dzãtsi); bagã ghini tu cornu
(expr: ascultã, aduchea ghini tra s-nu-agãrsheshti) tsi-ts dzãc; bagã tu ureclji
(expr: ascultã ghini, shi s-ts-aduts aminti) tsi tsã spun; nu sh-avea bãgatã nitsi nã sãrmã n gurã
(expr: nu-avea mãcatã tsiva dip; eara multu-agiunj); mi bãgai
(expr: loai apofasea) s-li vindu oili; cãndu bãgarã
(expr: acãtsarã, nchisirã, loarã apofasea) s-facã numta; Mitlu bãgã
(expr: acumprã) nã furtii di balidz; anvitsai cã badz
(expr: acumpri, adunj, creshti) tsachi; bagã-ts oara
(expr: mutrea ghini s-nu pats tsiva, s-ts-ai cãshtiga, bagã-ts mintea); bagã oarã
(expr: mutrea ghini, ai-tsã mintea) s-nu intrã cariva n casã; nu bãgã oarã
(expr: nu-aduchi, nu-avdzã cã nu sh-avea mintea la-atseali) tsi-lj dzãsi aushlu; nu bãgai oarã
(expr: u-aveam mintea aljurea shi nu vidzui) ma s-tricu pri-aoa frati-tu; cãnjlji u bãgarã nãinti
(expr: (i) u-alãtrarã di u aspãrearã multu; (ii) trapsirã ninti, s-loarã dupã); el, cara-l bãgã luplu dinãpoi
(expr: cara lu-avinã luplu); s-ti bãgarim tu mãnã!
(expr: s-puteam s-ti-acats!); nu-lj si bagã mãnã
(expr: nu poati s-hibã astãmãtsit, nu poati s-hibã azvimtu); nu li bag mpadi
(expr: nu-nj mi prudau) dinãintea-a voastrã; easi nveasta, bagã boatsea
(expr: nchiseashti s-aurlã); nipotlu bãgã minti bunã
(expr: s-featsi cu minti, nvitsã cum s-facã); tsi bagã tu minti?
(expr: tsi mindueashti?); bagã-nj-ti
(expr: culcã-ti s-dornji), pulje, bagã-nj-ti (culcã-ti s-dornji); ved cã bãgash zvercã
(expr: ti ngrãshash); ved cã bãgash carni tu ureclji
(expr: ti ngrãshash); sh-bãgã lãili
(expr: intrã tu jali); mãni bãgãm
(expr: nchisim s-tsãsem) tu-arãzboi; multu mi bag
(expr: cilihtisescu, nj-bag zori) tra s-fug; sh-avea bãgatã stranjili atseali nalili
(expr: s-avea nviscutã cu stranjili nali) tsi li-adusi tatã-su dit Vlãhii; suntu anj di dzãli di cãndu nu bãgai ciciorlu
(expr: nu cãlcai) pi la nàsh; bãgãm
(expr: fripsim) pi sulã un noatin; chiru, canda s-bãgã tu guvã di sharpi
(expr: canda s-ascumsi tra s-nu lu-aflã vãrnu); cara si s-aflã tsi-ai faptã, lipseashti s-ti badz tu guvã di sharpi; lu bãgã arãu la frati-su
(expr: lj-dzãsi a frati-sui c-avea faptã un lucru arãu)

§ bãgat (bã-gátŭ) adg bãgatã (bã-gá-tã), bãgats (bã-gátsĭ), bãgati/bãgate (bã-gá-ti) – tsi easti faptu s-intrã iuva; tsi easti alãsat si sta pi tsiva; apus, pus, culcat, curdisit, ashtirnut
{ro: băgat, plasat, pus, aplicat, intrat, etc.}
{fr: mis, placé, posé, appliqué, entré, etc.}
{en: put, placed, applied, etc.}

§ bãgari/bãgare (bã-gá-ri) sf bãgãri (bã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã tsiva; puneari, culcari, curdisiri, ashtirneari
{ro: acţiunea de a băga, de a plasa, de a pune, de a aplica, de a intra, etc.; băgare, plasare, punere, aplicare, intrare, etc.}
{fr: action de mettre, de placer, de poser, d’appliquer, d’entrer, etc.}
{en: action of putting, of placing, of applying, etc.}
ex: tri bãgari pri aranã
(expr: easti multu bun); aestã eara bãgari tru somnu
(expr: aestã eara mash tra s-lu-arãdã)

§ nibãgat (ni-bã-gátŭ) adg nibãgatã (ni-bã-gá-tã), nibãgats (ni-bã-gátsĭ), nibãgati/ni-bãgate (ni-bã-gá-ti) – tsi nu easti bãgat s-intrã iuva; tsi nu s-ari bãgatã s-doarmã; etc.
{ro: nebăgat, neculcat, etc.}
{fr: qui n’est pas mis, qui n’est pas couché, etc.}
{en: who is not put in, who does not lie down, etc.}
ex: hiu nibãgat ninga (nu mi bãgai ninga s-dormu)

§ nibãgari/nibãgare (ni-bã-gá-ri) sf nibãgãri (ni-bã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva nu s-bagã
{ro: acţiunea de a nu băga, de a nu se culca, etc.}
{fr: action de ne pas mettre, de ne pas se coucher, etc.}
{en: action of not putting in, of not lying down, etc.}

§ bãgãturã (bã-gã-tú-rã) sf bãgãturi (bã-gã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu oaea sh-cheari njelu ninti di-afitari; vãtãmãturã
{ro: avort la oi}
{fr: avortement chez les brebis}
{en: miscarriage (sheep)}

§ bit (bítŭ) adg bitã (bí-tã), bits (bítsĭ), biti/bite (bí-ti) – (unã cu biut)

§ beari/beare (beá-ri) sf beri (bérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bea i tsiva easti biut; sudzeari, surghiri, tsucuiri
{ro: acţiunea de a bea, de a suge; băutură}
{fr: action de boire, de sucer; boisson}
{en: action of drinking; of sucking}
ex: ghini beai, ma mãcarea shi bearea vor sh-lucurlu; io nu vinj ti-a beari
(expr: tra s-beau yin); u arcã tu beari; u bãgarã tu beari
(expr: nchisirã s-bea yin, arãchii, etc.); s-yinits, s-ursits a beari
(expr: ziafeti); a beari
(expr: ziafeti) mi duc; elj yiurtisescu Ayiu-Dimitri, au beari
(expr: ziafeti); mãni nj-am bearea
(expr: ziafetea ti numã)

§ biri/bire (bí-ri) sf biri (bírĭ) – (unã cu beari)

§ nibiut (ni-bi-útŭ) sf nibiutã (ni-bi-ú-tã), nibiuts (ni-bi-útsĭ), nibiuti/nibiute (ni-bi-ú-ti) – (apa, cafelu, yinlu, etc.) tsi nu easti biut; (omlu) tsi nu ari biutã apã (cafe, yin, etc.); tsi nu easti mbitat; tsi lj-easti seati
{ro: (om, lichid) nebăut, însetat}
{fr: qui n’a pas bu}
{en: (liquid) that is not drank, who did not drink; thirsty}
ex: nimãcat, nibiut, carishti di cãndu, s-ahtirnu neacljimat pri measã; featili nimãcati (agiuni) shi nibiuti (nsitati) di dzãli

§ nibeari/nibeare (ni-beá-ri) sf niberi (ni-bérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu bea
{ro: acţiunea de a nu bea}
{fr: action de ne pas boire}
{en: action of not drinking}

§ biuturã (bi-u-tú-rã) sf biuturi (bi-u-túrĭ) – lucrul (apa, cafelu, yinlu, etc.) tsi s-bea; beari
{ro: băutură}
{fr: boisson}
{en: drink}
ex: am mãcari sh-biuturã (lucri tsi s-bea di-aradã, ca yin, arãchii, etc.); nu-i biuturã arauã; biutura
(expr: bearea di-arãchii, di yin) lu-asparsi

§ parabeau (pá-ra-beáŭ) vb II parabiui (pá-ra-bi-úĭ) shi parabii (pá-ra-bíĭ), parabiam (pá-ra-bi-ĭámŭ) shi parabeam (pá-ra-beámŭ), parabiutã (pá-ra-bi-ú-tã) shi parabitã (pá-ra-bí-tã), parabeari/parabeare (pá-ra-beá-ri) shi parabiri/parabire (pá-ra-bí-ri) – beau ma multu dicãt lipseashti
{ro: bea prea mult}
{fr: boire trop}
{en: drink too much}
ex: parabiui (biui ma mulu dicãt lipsea la numtã

§ parabiut (pá-ra-bi-útŭ) sf parabiutã (pá-ra-bi-ú-tã), parabiuts (pá-ra-bi-útsĭ), parabiuti/parabiute (pá-ra-bi-ú-ti) – tsi ari biutã ma multu dicãt lipseashti
{ro: băut prea mult}
{fr: qui a bu trop}
{en: drink too much}

§ parabit (pá-ra-bítŭ) sf parabitã (pá-ra-bí-tã), parabits (pá-ra-bítsĭ), parabiti/parabite (pá-ra-bí-ti) – (unã cu parabiut)

§ parabeari/parabeare (pá-ra-beá-ri) sf paraberi (pá-ra-bérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bea ma multu dicãt lipseashti
{ro: acţiunea de a bea prea mult}
{fr: action de boire trop}
{en: action of drinking too much}

§ parabiri/parabire (pá-ra-bí-ri) sf parabiri (pá-ra-bírĭ) – (unã cu parabeari)

§ apubeau (a-pu-beáŭ) vb II apubiui (a-pu-bi-úĭ), apubeam (a-pu-beámŭ), apubiutã (a-pu-bi-ú-tã), apubeari/apubeare (a-pu-beá-ri) – beau aproapea tut
{ro: bea aproape tot}
{fr: boire (presque) intégralement}
{en: drink (almost) everything}

§ apubiut (a-pu-bi-útŭ) sf apubiutã (a-pu-bi-ú-tã), apubiuts (a-pu-bi-útsĭ), apubiuti/apubiute (a-pu-bi-ú-ti) – tsi s-ari aproapea tut biutã
{ro: băut aproape tot}
{fr: bu (presque) intégralement}
{en: drunk (almost) everything}

§ apubeari/apubeare (a-pu-beá-ri) sf apuberi (a-pu-bérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bea aproapea tut
{ro: acţiunea de a bea aproape tot}
{fr: action de boire (presque) intégralement}
{en: action of drinking (almost) everything}

§ cutsubeau (cu-tsu-beáŭ) vb II cutsubiui (cu-tsu-bi-úĭ), cutsubiam (cu-tsu-bi-ĭámŭ), cutsubiutã (cu-tsu-bi-ú-tã), cutsubeari/cutsubeare (cu-tsu-beá-ri) – beau peanarga, putsãn cãti putsãn, chicutã cu chicutã;
(expr: cutsubeau = beau putsãn yin (arãchii) sh-mi mbet niheamã)
{ro: legumi}
{fr: buvotter}
{en: drink little and slowly}

§ cutsubiut (cu-tsu-bi-útŭ) adg cutsubiutã (cu-tsu-bi-ú-tã), cutsubiuts (cu-tsu-bi-útsĭ), cutsubiuti/cutsubiute (cu-tsu-bi-ú-ti) – (apã, cafe, yin, etc.) tsi easti biut cãti putsãn; (om) tsi ari biutã peanarga, putsãn cãti putsãn
{ro: legumit}
{fr: buvotté}
{en: (liquid that is, or man that has) drunk little and slowly}

§ cutsubeari/cutsubeare (cu-tsu-beá-ri) sf cutsuberi (cu-tsu-bérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cutsubea
{ro: acţiunea de a legumi}
{fr: action de buvotter}
{en: action of drinking little and slowly}

{fr: colorer, colorier; teindre, peindre}
{en: color, dye, paint}
ex: buisii (li ded cu bueauã) stranjili; buisim oauãli ti Pahti; nu-ts buisea (nu tsi-lj da cu bueauã), lea, perlji ahãntu; sh-buiseashti perlu cu mãzii; buisim (azvistusim) tãvanea; l-buisirã
(expr: lu rizilipsirã) tu misu-hori; mi buisescu
(expr: jilescu); s-buisi
(expr: s-curbisi) multu mãrata; lu-avinarã pãnã-l buisirã
(expr: l-curbisirã)

§ buisit (bu-i-sítŭ) adg buisitã (bu-i-sí-tã), buisits (bu-i-sítsĭ), buisiti/buisite (bu-i-sí-ti) – tsi easti acupirit cu-un petur di bueauã; dat cu bueauã; vãpsit, azvistusit, chindrisit, chindisit, zugrãfsit, zugrãpsit, cundiljatã (fatsa, ocljilj)
{ro: colorat, vopsit, pictat}
{fr: coloré, colorié; teint, peint}
{en: colored, dyed, painted}
ex: buisea-ti
(expr: curbisea-ti), buisite
(expr: mãrate)!; iu ti dutseai, lea buisitã
(expr: lea mãratã, curbisitã); buisitã!
(expr: curbisitã!), nu vedz tsi s-fatsi?

§ buisi-ri/buisire (bu-i-sí-ri) sf buisiri (bu-i-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-buiseashti tsiva i cariva; vãpsiri, azvistusiri, chindrisiri, chindisiri, zugrãfsiri, zugrãpsiri, cundiljari (fatsa, ocljilj)
{ro: acţiunea de a colora, de a vopsi, de a picta}
{fr: action de colorer, de colorier; de teindre, de peindre}
{en: action of coloring, of dyeing, of painting}

§ bueangi (bu-ĭan-gí) sm bueangeadz (bu-ĭan-gĭádzĭ) – omlu tsi buiseashti (multi ori stranji, tu-unã ducheani adratã maxus trã aestu lucru)
{ro: boiangiu}
{fr: teinturier}
{en: dyer}
ex: si nvãpsi la bueangeadzlji tuts
(expr: s-featsi rizili dinintea-a ntreagãljei lumi)

§ bueagi (bu-ĭa-gí) sm bueageadz (bu-ĭa-gĭádzĭ) – (unã cu bueangi)
ex: bueagilu nu nj-adusi ninga shiaclu

§ bugeai (bu-gĭáĭŭ) sm bugeai (bu-gĭáĭ) – (unã cu bueangi)
ex: va-nj mi tornu la bugeailu, stranjili ta si-nj lãescu

§ bueagilãchi (bu-ĭa-gi-lắ-chi) sf bueagilãchi (bu-ĭa-gi-lắchĭ) – ducheani iu s-buisescu lucri (stranji); tehnea, murafetea cu cari s-buisescu lucrili (stranjili)