DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afan

afan (á-fanŭ) adg afanã (á-fa-nã), afanj (á-fanjĭ), afani/afane (á-fa-ni) – tsi nu s-veadi; tsi s-chiru; afandu, cãipi, stifã, defi, nividzut
{ro: dispărut, invizibil}
{fr: disparu, invisible}
{en: disappeared, invisible}
ex: afan s-featsi (defi s-featsi, s-chiru, fudzi)

§ afandu (á-fan-du) adg afandã (á-fan-dã), afandzã (á-fan-dzã), afandi/afan-de (á-fan-di) – (unã cu afan)

§ afãnisescu (a-fã-ni-sés-cu) (mi) vb IV afãnisii (a-fã-ni-síĭ), afãniseam (a-fã-ni-seámŭ), afãnisitã (a-fã-ni-sí-tã), afãnisiri/afãnisire (a-fã-ni-sí-ri) – fac un lucru s-nu mata s-veadã (si s-chearã, si s-facã afan, stifã, defi, etc.); aspargu dip di dip un lucru, tra s-nu mata armãnã tsiva di el; slãghescu multu dupã unã lãngoari; afãnsescu, cãipusescu, stifusescu, cãtãstrãpsescu, prãpãdescu, sutrupsescu
{ro: dispare, nimici}
{fr: disparaître, anéantir}
{en: disappear, annihilate}
ex: u cãftai tutã dzua, canda s-afãnisi (canda s-featsi cãipi); lj-afãnisirã (cãtãstrãp-sirã) sh-casa sh-tutiputa; mi-afãnisirã bileili; pãnã s-mi shuts s-afãnisi (s-featsi afanã, s-chiru), canda intrã tu loc

§ afãnisit (a-fã-ni-sítŭ) adg afãnisitã (a-fã-ni-sí-tã), afãnisits (a-fã-ni-sítsĭ), afãnisiti/afãnisite (a-fã-ni-sí-ti) – tsi s-ari faptã afan; tsi s-ari aspartã sh-nu-ari armasã tsiva dip; afãnsit, cãipusit, stifusit, cãtãstrãpsit, prãpãdit, sutrupsit
{ro: dispărut, nimicit}
{fr: disparu, anéanti}
{en: disappeared, destroyed}

§ afãnisiri/afãnisire (a-fã-ni-sí-ri) sf afãnisiri (a-fã-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-fatsi afan icã s-aspardzi sh-nu mata armãni tsiva dip di el; afãnsiri, cãipusiri, stifusiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, sutrupsiri
{ro: acţiunea de a dispare, de a nimici; nimicire}
{fr: action de disparaître, d’anéantir}
{en: action of disappearing, of completely destroying}

§ afãnsescu (a-fãn-sés-cu) (mi) vb IV afãnsii (a-fãn-síĭ), afãnseam (a-fãn-seámŭ), afãnsitã (a-fãn-sí-tã), afãnsiri/afãnsire (a-fãn-sí-ri) – (unã cu afãnisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ascapit2

ascapit2 (as-cá-pitŭ) vb I ascãpitai (as-cã-pi-táĭ), ascãpitam (as-cã-pi-támŭ), ascãpitatã (as-cã-pi-tá-tã), ascãpitari/ascãpitare (as-cã-pi-tá-ri) – (soarili, luna, steaua) dipuni shi s-fatsi cãipi n dzari cãndu apuni; mi fac afan; scapit, apun, cher/cheari, surupseashti (soarili, luna, steaua); (fig: ascapit = (i) cãipusescu, mi fac afandu n dzari, dupã dzeanã; (ii) slãghescu, scad cu sãnãtatea, cher di-aveari, urfãnipsescu, etc.; (iii) mor, lji ncljid ocljilj, mi duc pri lumea-alantã; etc.)
{ro: scăpăta, apune (soarele, luna, stelele); dispare (la orizont, după o culme)}
{fr: se coucher (en parlant des astres); disparaître à l’horizon}
{en: (talking about sun, moon, stars) set, go down; disappear beyond a mountain, horizon, etc.}
ex: tsi mushat ascapitã (apuni) soarili; di cum apirea pãnã ascãpita, di pri lucru nu s-muta; soarili ascapitã tu oara optu seara; cãt ascãpitarã (s-chirurã, cãipusirã, s-featsirã afanj) alantsã dupã dzeanã; ascãpitã (tricu sh-nu s-vidzu dupã) dzeana frati-su cãtrã n hoarã; lj-vidzum dauã minuti pãnã ascãpitarã dupã dzeanã; li-ascãpitã (fig: li featsi s-nu mata s-veadã); fudzi, ascapitã (s-fatsi afan), nu s-veadi; eara unãoarã cu multã tutiputã, tora ascãpitã (urfãnipsi); ascãpitã di dunjaea-aestã (fig: muri)

§ ascãpitat2 (as-cã-pi-tátŭ) adg ascãpitatã (as-cã-pi-tá-tã), ascãpitats (as-cã-pi-tátsĭ), ascãpitati/ascãpitate (as-cã-pi-tá-ti) – tsi ari ascãpitatã (soarili, luna, steaua); scãpitat, apus, chirut, surupsit (soarili, luna, steaua)
{ro: scăpătat, apus (soarele, luna, stelele); dispărut (la orizont, după o culme)}
{fr: couché (en parlant des astres); disparu à l’horizon}
{en: (talking about sun, moon, stars) set, gone down; disappeared beyond a mountain, horizon, etc.}

§ ascãpitari2/ascãpitare (as-cã-pi-tá-ri) sf ascãpitãri (as-cã-pi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu ascapitã tsiva; scãpitari, apuneari, apuniri, chireari, surupsiri (soarili, luna, steaua)
{ro: acţiunea de a scăpăta, de a apune (soarele, luna, stelele); de a dispare (la orizont, după o culme); scăpătare}
{fr: action de se coucher (en parlant des astres); de disparaître à l’horizon}
{en: (talking about sun, moon, stars) action of setting, of going down; of disappearing beyond a mountain, horizon, etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãipi/cãipe

cãipi/cãipe (cã-í-pi) adv – lucru tsi nu s-veadi; lucru tsi nu poati s-hibã vidzut; lucru tsi s-cheari (s-fatsi afan) fãrã urmã; stifã, nividzut, afan, afandu, defi, rãsãdinã, piripachi
{ro: dispărut, invizibil}
{fr: disparu, invisible}
{en: vanished, invisible}
ex: noaptea cãipi (nividzut, afan) s-fatsi merlu; cãipi (afanj) s-featsirã

§ cãipusescu (cã-i-pu-sés-cu) vb IV cãipusii (cã-i-pu-síĭ), cãipuseam (cã-i-pu-seámŭ), cãipusitã (cã-i-pu-sí-tã), cãipusiri/cãi-pusire (cã-i-pu-sí-ri) – mi fac cãipi (afan); scapit, ascapit, cher, apun, stifusescu, (mi) tuchescu, (mi) ascundu
{ro: dispărea}
{fr: disparaître, se faire invisible}
{en: disappear} u cãipusii (u feci afanã, u-ascumshu) ghini; cãipusi (s-chiru, s-featsi afan) dit aestã lumi

§ cãipusit (cã-i-pu-sít) adg cãipusitã (cã-i-pu-sí-tã), cãipu-sits (cã-i-pu-sítsĭ), cãipusiti/cãipusite (cã-i-pu-sí-ti) – tsi s-featsi cãipi; ascãpitat, chirut, apus, stifusit, tuchit, ascumtu
{ro: dispărut}
{fr: disparu, invisible}
{en: disappeared}

§ cãipusiri/cãipusire (cã-i-pu-sí-ri) sf cãipusiri (cã-i-pu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-fatsi cãipi; ascãpitari, apuneari, stifusiri, tuchiri, ascundeari
{ro: dispărere, dispariţie}
{fr: action de disparaître, de se faire invisible}
{en: action of disappearing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stifã

stifã (stí-fã shi sti-fắ) invar – lucru tsi nu s-veadi; lucru tsi nu poati s-hibã vidzut; stifa, nividzut, afan, afandu, cãipi, defi, rãsãdinã, piripachi; (fig:
1: stifã = aumbra tsi-lj s-aspuni (ma nu easti dealihea) a omlui cari pistipseashti cã, atsea ca aumbrã tsi veadi, easti suflitlu-a unui om mortu tsi s-ari turnatã diznou pri loc; stihii, fandagmã, fantazmã, fandazmã, fantasi, scheahtru, scheastrã, boshi; expr:
2: li fac stifã = li ljau, li fac afani, tra s-nu s-mata veadã;
3: fã-ti stifã! = fudz di-aoa s-nu mata ti ved!; s-ti lja neclu!; fã-ti defi, fã-ti cãipi, fã-ti risiti, fã-ti cusuri!, etc.)
{ro: invizibil}
{fr: invisible}
{en: invisible}
ex: stifã s-featsi (fudzi, s-featsi afan, chiru, etc.); li featsi stifã
(expr: li lo, li featsi afani, nividzuti) tuti lucrili din casã; s-featsirã stifã di ntr-oclji; shi stifã s-featsi draclu

§ stifa (stí-fa) invar – (unã cu stifã)

§ stifusescu (sti-fu-sés-cu) (mi) vb IV stifusii (sti-fu-síĭ), stifuseam (sti-fu-seámŭ), stifusitã (sti-fu-sí-tã), stifusiri/stifusire (sti-fu-sí-ri) – fac un lucru s-nu mata s-veadã (si s-chearã, si s-facã stifã, defi, afan, etc.); aspargu dip di dip un lucru tra s-nu mata armãnã tsiva di el; afãnisescu; afãnsescu, cãipusescu, cãtãstrãpsescu, prãpãdescu, sutrupsescu
{ro: dispărea, distruge}
{fr: disparaître, anéantir}
{en: disappear, annihilate}
ex: li stifusirã tuti (li featsirã stifã, nividzuti); si stifusi (s-featsi afan, fudzi) di dinintea-a mea; s-tuchirã shi sã stifusirã (s-chirurã, s-afãnsirã) njiljli di nimalji a armãnjlor; notlu lu stifusi mash tru-unã singurã dzuã; ascundets-vã, stifusits-vã (fãtsets-vã nividzuts, afanj); grailu, ma s-gri, azbuirã, sã stifusi (chiru), nu armãni tsiva di nãs

§ stifusit (sti-fu-sítŭ) adg stifusitã (sti-fu-sí-tã), stifusits (sti-fu-sítsĭ), stifusi-ti/stifusite (sti-fu-sí-ti) – tsi s-ari faptã stifã (afan, defi, etc.); tsi s-ari aspartã sh-nu-ari armasã tsiva dip di el; afãnisit, afãnsit, cãipusit, cãtãstrãpsit, prãpãdit, sutrupsit
{ro: dispărut, distrus}
{fr: disparu, anéanti}
{en: disappeared, annihilated}

§ stifusiri/sti-fusire (sti-fu-sí-ri) sf stifusiri (sti-fu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva si stifuseashti; afãnisiri; afãnsiri, cãipusiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, sutrupsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn